Procedura insolvenţei, Legea nr. 85/2006. Măsura de înlocuire a practicianului de insolvenţă potrivit art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Sesizarea judecătorului sindic de către un creditor.

Comentarii

0

Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 359/R din data de 10.06.2015

Măsura de înlocuire din oficiu presupune acțiunea de sesizare, adică de luare la cunoștință a faptelor săvârșite nelegal de practicianul de insolvență, titularul demersului fiind judecătorul sindic. Cum textul nu exclude posibilitatea ca luarea la cunoștință a faptelor să se realizeze la intervenția vreunui participant la procedură, rezultă că o solicitare din partea unui creditor poate constitui un mod de sesizare. Observăm că același text de lege nu prevede, în mod imperativ, că judecătorul sindic are obligația de a da curs sesizării creditorului. El poate să o facă, însă, din redactarea textului menționat, nu rezultă o obligație în acest sens, astfel că autoinvestirea instanței este facultativă.

Judecătorul sindic a respins ca inadmisibilă cererea formulată de creditoare de sesizare din oficiu pentru înlocuirea lichidatorului judiciar, numit în procedura falimentului debitoarei S.C. D. S.R.L. reținând că cererea de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar se poate face de comitetul creditorilor sau de judecătorul-sindic, din oficiu și nu de un singur creditor. S-a arătat că nu se poate solicita judecătorului-sindic să se sesizeze din oficiu cu privire la înlocuirea lichidatorului judiciar, această prerogativă aparținând numai judecătorului-sindic, care se sesizează din oficiu atunci când există motive temeinice pentru înlocuirea lichidatorului judiciar.

Recursul a fost respins pentru următoarele considerente:

Specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic și comitetului creditorilor să ia măsuri în cazul în care administratorul sau lichidatorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile legale.

Textul de lege prevăzut de art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 permite soluționarea din oficiu de către judecătorul sindic a măsurii de înlocuire a practicianului de insolvență, fără însă a menționa persoanele care l-ar putea sesiza. Măsura de înlocuire din oficiu presupune acțiunea de sesizare, adică de luare la cunoștință a faptelor săvârșite nelegal de practicianul de insolvență, titularul demersului fiind judecătorul sindic. Cum textul nu exclude posibilitatea ca luarea la cunoștință a faptelor să se realizeze la intervenția vreunui participant la procedură, rezultă că o solicitare din partea unui creditor poate constitui un mod de sesizare. Observăm că același text de lege nu prevede, în mod imperativ, că judecătorul sindic are obligația de a da curs sesizării creditorului. El poate să o facă, însă, din redactarea textului menționat, nu rezultă o obligație în acest sens, astfel că autoinvestirea instanței este facultativă.

Rolul activ aparține creditorilor, întrucât aceștia sunt cei ale căror interese pot fi realizate prin instituirea de către legiuitor a unei astfel de sancțiuni împotriva lichidatorului nediligent și să facă demersurile necesare pentru ca o astfel de sesizare să aibă finalitatea dorită. Astfel, aceleași dispoziții legale acordă dreptul comitetului creditorilor să solicite înlocuirea lichidatorului judiciar, prin urmare, dacă există desemnat un astfel de comitet, sesizarea judecătorului sindic formulată de către un singur creditor ar duce la nesocotirea atribuțiilor acestui comitet. Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege (art. 17), se poate observa că acest comitet (al creditorilor) acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe in raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul și judecătorul sindic. Doar în condițiile în care este imposibilă formarea comitetului din cauza numărului redus de creditori, se justifică sesizarea judecătorului-sindic să analizeze din oficiu măsura de înlocuire a practicianului de insolvență. Atâta timp cât comitetul creditorilor nu a înțeles să solicite înlocuirea lichidatorului judiciar, sesizarea din oficiu solicitată de un creditor a fost corect respinsă.

← Procedura insolvenţei Legea nr. 85/2006. Răspundere...		Decizie de impunere emisă de C.A.S.J.. Contribuţie FNUASS... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Contestaţie tabel preliminar potrivit art. 73 din Legea nr. 85/2006. Creanţă derivată din contractul de finanţare a investiţiilor rurale în condiţiile în care în perioada de monitorizare de 5 ani a intervenit deschiderea procedurii insolvenţei Discriminare. Condiţiile legale pentru existenţa contravenţiei cunoscute sub denumirea de „hărţuire”. Apel. Competenţa teritorială exclusivă în materia achiziţiilor publice. Anulare sentinţă pronunţată de instanţa necomnpetentă şi trimitere spre judecare instanţei competente. Procedura insolvenţei Legea nr. 85/2006. Răspundere administrator judiciar. Aplicarea art. 22 alin .3 şi 4 din Legea nr. 85/2006. Condiţii. Decizie de impunere emisă de C.A.S.J.. Contribuţie FNUASS pentru veniturile realizate în anul 2014. Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune – art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004. Fonduri europene. Natura de acte administrative a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare şi consecinţele ce decurg din aceasta cu privire la prezumţiile legale şi sarcina probei. Simetrie: condiţii de autorizare funcţionare agent forţă de muncă - retragere autorizaţie.  Cerere de ridicare a suspendării executării silite prevăzută de art. 39 lit. A pct. a din Legea nr. 85/2006. Apartament ce nu face parte dintr-un subansamblu funcţional potrivit art. 116 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.