Procedură succesorală notarială finalizată prin emiterea certificatului de moştenitor. Partaj judiciar. Limitele învestirii instanţei de judecată
| Comentarii |
|
C. civ., art. 669, art. 728 C. proc. civ., art. 6731, art. 67391), art. 67311 Legea nr. 319/1944, art. 1 Legea nr. 36/1995, art. 76, art. 81, art. 83, art. 84, art. 86 alin. (2)
Moştenirea deschisă a fost dezbătută în fata notarului public care a eliberat certificatul de moştenitor, în baza art. 76 şi art. 83 din Legea nr. 36/1995. Certificatul de moştenitor are ca temei în primul rând acordul de voinţă al moştenitorilor între care s-a dezbătut
succesiunea, menţionând bunurile care intră în masa succe-sorală, cât şi cota-parte cuvenită fiecăruia, astfel cum rezultă din interpretarea art. 81, 83, 84 şi 86 alin. (2) din Legea nr. 36/1995. Aceste texte vizează deci aspecte privind calitatea de moştenitor, cota succesorală cuvenită şi masa bunurilor succesiunii asupra cărora a intervenit acordul moştenitorilor. în lipsa unui acord între moştenitori cu privire la elementele menţionate anterior, notarul public avea obligaţia de a da o încheiere de suspendare a procedurii succesorale notariale necontencioase şi de a îndruma părţile pentru soluţionarea divergenţelor în faţa instanţei de judecată.
Certificatul de moştenitor, mijloc de insezinare şi instrument probator, face dovada deplină împotriva moştenitorilor ce au participat la eliberarea lui cu privire la aceste aspecte, aspecte ce pot fi puse în discuţie în faţa instanţei dacă se invocă şi se dovedeşte un viciu de consimţământ. Or, în cauză, niciuna din părţi nu au invocat vicii de consimţământ la eliberarea certificatului de moştenitor, motiv pentru care instanţa nu poate proceda la reana-lizarea componenţei masei succesorale sau a calităţii de moştenitor a părţilor.
Bunurile care nu sunt incluse în certificat nu pot fi cuprinse în masa bunurilor de împărţit atâta timp cât nu s-a solicitat notarului public suplimentarea certificatului de moştenitor, în baza art. 86 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, cu privire la cuprinsul masei succesorale în privinţa elementelor de activ sau pasiv succesoral.
Jud. Sectorului 1 Bucureşti, sentinţa nr. 3932 din 12 iunie 2003, nepublicată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului l sub nr. 15713/2003 la data de 18 octombrie 2002, reclamanta E.A. a chemat în judecată pe pârâţii S.N. şi S.V. solicitând pronunţarea unei hotărâri prin carc să se dispună ieşirea din indiviziune a părţilor asupra masei succesorale rămase de pe urma defuncţilor lor părinţi S.D., deccdată la 21 noiembrie 1985 şi S.A., deccdat la 1 noiembrie 1993, cu atribuirea în natură a cotei de drept cuvenite şi la obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că masa partajabilă rămasă după defuncţii părinţi se compune la activ din: imobilul din Bucureşti, format din teren de 400 mp şi construcţie din paiantă de patru camere şi dependinţe, teren arabil în suprafaţă de 2,5 ha situat în comuna
Butimanu şi certificatul de proprietar asupra acţiunilor la întreprinderea de mobilă din Tumu Severin aparţinând de Socictatea de Investiţii Mobiliare Oltenia. Cât priveşte pasivul, reclamanta precizează că
acesta se compune din cheltuielile ultimelor boli, din cheltuieli de înmormântare şi comemorări, din manopera necesară montării instalaţiei de gaze în echivalent de 10.000 lei, din cheltuieli privind materialele instalaţiei de gaze din 1992, totalizând 34.500 lei, din cheltuieli de întreţinere ale imobilului în perioada anilor 1993-2002 în valoare de aproximativ 5.000.000 lei.
Cu privire la modul de partajare, solicită să-i fie atribuită în natură cota sa de 1/3 din terenul arabil şi din valoarea certificatului de acţionar, iar în privinţa imobilului din Bucureşti, sector 1, solicită atribuirea unei parcele de teren de 7 m lăţime la stradă pe o lungime de
16,5 m. In drept, cererea se întemeiază pe dispoziţiile art. 728 şi 669 C. civ.
Ulterior, în şedinţa publică din 21 noiembrie 2002, reclamanta a depus la dosar precizări ale cererii introductive în care a prezentat lista bunurilor mobile aflate în imobilul din Bucureşti ce se includ în masa succesorală, precizând şi valoarea acestora. O nouă precizare şi completare a cererii a făcut reclamanta la data 11 decembrie 2002 când a înţeles să precizeze pasivul succesoral la cuantumul de 35 milioane lei, reprezentând contravaloarea îngrijirii părinţilor, contribuţie la executarea instalaţiei de gaze şi lucrări de întreţinere şi reparaţie ale imobilului.
Legal citaţi, pârâţii au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicită vinderea la licitaţie a imobilului din Bucureşti, sectorul 1, întrucât împărţirea fizică în natură a acestuia în trei părţi egale nu este posibilă pentru că loturile ar deveni neutilizabile şi ar scădea artificial valoarea proprietăţii.
Cu privire la această proprietate, pârâtul S.N. face precizarea că a executat personal o serie de lucrări de construire a unor încăperi, de introducere a instalaţiei electrice, a instalaţiei de gaze, de zugrăvit şi reparat acoperişul, de îngrijire a grădinii şi a pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Cu privire la elementele de pasiv, se solicită excluderea acestora întrucât, pe de o parte acestea au fost executate de pârât personal, iar pe de altă parte sumele nu sunt prezentate corect. Cu privire la aceste cheltuieli proprii făcute la imobil, pârâtul S.N. a arătat că nu are nicio pretenţie în şedinţa publică din 14 noiembrie 2002.
Solicitarea de a se dispune vinderea la licitaţie a imobilului a fost respinsă de instanţă în şedinţa din 21 noiembrie 2002 întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 67311 C. proc. civ.
In probaţiunea cererii, s-a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor, proba testimonială, expertiza tehnică imobi
liară pentru imobilul din Bucureşti şi expertiza tehnică topografică pentru terenul agricol.
Expertiza tehnică imobiliară a fost efectuată de către expertul tehnic E.C. desemnat în cauză, obiectivele acestei lucrări fiind acelea de identificare a imobilului din sectorul 1, Bucureşti, stabilirea suprafeţei şi a vecinătăţilor, stabilirea valorii de circulaţie a terenului şi construcţiei, să se facă precizarea dacă imobilul este sau nu comod partajabil în natură, cu propuneri de lotizare conform cotelor deţinute de părţi. Constatările la faţa locului şi concluziile expertului au fost consemnate în raportul de expertiză tehnică depus la dosar la data de 10 martie 2003 şi în răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâţi, depuse la dosar la 25 aprilie 2003.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Urmare a decesului defunctei S.D. survenit la data 21 noiembrie 1985 şi a decesului numitului S.A., survenit la 1 noiembrie 1993, succesiunea acestora a fost dezbătută la B.N.P. M.R. care a eliberat certificatul de moştenitor succesoral nr. 39 din 20 martie 1997, în dosar succesoral nr. 39-40/1997. Prin acest certificat s-a constatat de pe urma defuncţilor, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, sector 1, masa succesorală formată exclusiv din dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în Bucureşti, sector 1, dobândit prin contribuţia comună şi egală a soţilor defuncţi. Moştenirea s-a transmis pe cale legală, conform art. 1 din Legea nr. 319/1944 şi art. 669 C. civ., către descendenţii de gradul 1, reclamanta E.A. şi pârâţii S.N. şi S.V., fiecare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală. Prin urmare, între părţile cauzei există o proprietate comună pe cote-părţi cu privire la imobilul situat în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Cu privire la acest imobil, instanţa reţine faptul că soţii defuncţi
S.A. şi S.D. au dobândit în proprietate terenul viran în suprafaţă totală de 393,75 mp, situat în oraşul Griviţa, str. Mitropolit Dosoftei f.n., Ilfov, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11920 din 29 august 1949 de Tribunalul Ilfov - Secţia notariat şi transcris sub nr. 319 din 29 august 1949 la grefa aceluiaşi tribunal. Ulterior, pe acest teren soţii S. au edificat o construcţie formată dintr-un corp de clădire, compus din două dormitoare şi un antreu, repartizată acestora sub nr. 6239 din 4 noiembrie 1949 de Primăria oraşului Griviţa.
Imobilul ce era lipsit de utilităţile necesare unei exploatări necesare şi decente unui spaţiu cu destinaţia de locuinţă, a fost ulterior îmbunătăţit, prin efectuarca unui branşament la reţeaua de gaze naturale, unui branşament la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, unei
instalaţii de curent clcctric. In considerarea valorii scriptiec a terenului şi construcţiei, în funcţie de amplasament, materiale utilizate, grad de uzură, dar şi a gradului de confort sporit prin utilităţile existente la imobil, valoarea de circulaţie a acestuia este de 734.000.000 lei, astfel cum precizează expertul tehnic judiciar E.C. în raportul de expertiză tehnică judiciară, specialitatea construcţii civile şi industriale întocmit
în cauză. întregul imobil a fost identificat cu număr cadastral 11489, suprafaţă determinată prin măsurători topografice ale întregului teren fiind de 400,73 mp, asupra terenului fiind constatate trei corpuri de construcţie CI, cu destinaţia de locuinţă, cu suprafaţa 62,46 mp, şi două construcţii provizorii, C2 cu suprafaţa de 21.47 mp şi C3 cu suprafaţa de 13,94 mp.
Reclamanta solicită prin cererea de faţă ieşirea din indiviziune a părţilor asupra bunurilor incluse în masa succesorală rămasă de pe
urma părinţilor defuncţi S.D. şi S.A. In ceea ce priveşte însă masa succesorală, reclamanta înţelege să o completeze faţă de bunurile cuprinse în certificatul de moştenitor menţionat anterior, cu alte bunuri imobile şi mobile, cu elemente de activ şi de pasiv. Din această perspectivă, cererca reclamantei este admisibilă doar în parte, pentru considerentele de drept ce urmează a fi prezentate.
Este recunoscut că succesiunea se deschide prin moarte, în sensul art. 651 C. civ, data deschiderii succesiunii fiind, deci momentul morţii celui ce lasă moştenirea. Moştenirea astfel deschisă a fost dezbătută, în mod succesiv, în faţa notarului public R.M., carc a eliberat, în baza art. 76 şi 83 din Legea nr. 36/1995, certificatul de moştenitor nr. 39/1997. Certificatul de moştenitor are ca temei în primul rând acordul de voinţă al acelora între care s-a dezbătut succesiunea, menţionând bunurile care intră în masa succesorală, cât şi cota-parte cuvenită fiecărui moştenitor, astfel cum rezultă din interpretarea art. 81, 83, 84 şi 86 alin. (2) din Legea nr. 36/1995. Aceste texte vizează deci aspecte privind calitatea de moştenitor, cota succesorală cuvenită şi masa bunurilor succesiunii asupra cărora a intervenit
acordul moştenitorilor. In lipsa unui acord între moştenitori cu privire la elementele menţionate anterior, notarul public avea obligaţia de a da o încheiere de suspendare a procedurii succesorale notariale necon-tencioase şi de a îndruma părţile pentru soluţionarea divergenţelor în faţa instanţei de judecată.
Prin urmare, certificatul de moştenitor, mijloc de insezinare şi instrument probator facc dovada deplină împotriva moştenitorilor ce au participat la eliberarea lui cu privire la aceste aspecte, aspecte ce
pot fi puse în discuţie în faţa instanţei dacă se invocă şi se dovedeşte un viciu de consimţământ. Or, în cauză, niciuna din părţile pricinii nu au invocat vicii de consimţământ la eliberarea certificatului de moştenitor nr. 39/1997, motiv pentru care instanţa nu poate proceda la rcanalizarea componenţei masei succesorale sau a calităţii de moştenitor a părţilor.
In consecinţă, reţinând existenţa unui drept de proprietate comună pe cote-părţi asupra unui bun imobil succesoral, instanţa va dispune în baza art. 728 C. civ raportat la art. 6731 şi urm. C. proc. civ., ieşirea din indiviziune a părţilor asupra acestui bun. Prin această operaţiune juridică se pune prin urmare capăt stării de coproprietate în sensul că bunul stabilit în comun pe cote-părţi este împărţit materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate şi asupra unui bun ce formează obiectul copro-prietăţii. Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanţa este ţinută de a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie în ultimă analiză de a dispune vânzare bunului şi de a împărţi echivalentul bănesc.
în cauza de faţă, se impune atribuirea în natură către un coproprietar a întregului bun motivat de faptul că, pe de o parte un coproprietar a solicitat să îi fie atribuit imobilul în natură, iar pe de altă parte că o împărţire fizică în natură în trei loturi ar crea o fărâmiţare neeconomică şi neexploatabilă raţional a terenului. Prin împărţirea imobilului în trei loturi aproximativ egale ca suprafaţă, dar inegale ca valoare tehnică şi economică, astfel cum a propus expertul tehnic desemnat în cauză s-ar ajunge la crearea unor proprietăţi cu acces inegal la utilităţi, la accesul stradal şi la posibilităţi de construire şi extindere, astfel cum prevăd reglementările legale din domeniul construcţiilor civile.
Reţinând aceste argumente, dar şi celelalte criterii prevăzute de art. 6739 C. proc. civ., instanţa va atribui întregul bun în natură reclamantei E.A., coproprietar ce a solicitat atribuirea şi care locuieşte la această adresă. Atribuirea se va face prin hotărâre pronunţată asupra fondului în condiţiile art. 67310 alin. (4) C. proc. civ., întrucât această măsură duce la clarificarea cât mai rapidă a raporturilor juridice dintre părţi. în vederea egalizării loturilor corespunzător cotelor de 1/3 din întregul imobil cuvenite fiecărui moştenitor, instanţa va obliga pc reclamantă să plătească fiecărui pârât câte o sumă de 243.333.333 lei cu titlu de sultă.
In privinţa celorlalte bunuri imobile şi mobile pe care părţile au solicitat instanţei a le partaja, se reţin următoarele:
Bunurile mobile atât obiectele de mobilier, bunuri de folosinţă îndelungată situate în imobilul din Bucureşti, sectorul 1, cât şi valorile mobiliare aparţinând defunctului S.A., acţiuni deţinute la SIF Oltenia nu pot fi cuprinse în masa bunurilor de împărţit atâta timp cât nu s-a solicitat notarului public suplimentarea certificatului de moştenitor, în baza art. 86 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, cu privire la cuprinsul masei succesorale în privinţa elementelor de activ succesoral. Acest aspect este valabil şi în privinţa pasivului succesoral învederat de reclamantă (cheltuieli privind datoriile şi sarcinile succesiunii). Mai mult, la interogatoriul formulat de pârâţi pentru reclamantă, aceasta a declarat că înţelege să renunţe la includerea pasivului succesoral în baza bunurilor de împărţit în condiţiile în care pârâţii au declarat că nu au pretenţii proprii în cauză.
Argumentul este valabil şi în ceea ce priveşte bunul imobil teren agricol aparţinând defunctului S.A. Instanţa retine faptul că prin titlul de proprietate nr. 33860 din 8 februarie 1994 eliberat de Comisia Judeţeană DâmboviDa pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului, a fost reconstituit în baza Legii nr. 18/1990 dreptul de proprietate al defunctului S.A. asupra unui teren de 2 ha 2500 mp situat în satul Ungureni, comuna Butimanu, jud. Dâmboviţa. Acest imobil este susceptibil de a fi inclus în masa bunurilor de împărţit între moştenitorii titularului S.A. conform cotelor acestora de 1/3 pentru fiecare, întrucât la data deschiderii succesiunii (1 noiembrie 1993),
defunctul nu se afla în posesia acestui titlu de proprietate. In consecinţă, părţile pot cere notarului suplimentarea certificatului de moştenitor cu referire la acest imobil. Mai mult, în faţa instanţei părţile au declarat în şedinţa publică din 16 ianuarie 2003 ca au încheiat o tranzacţie parţială cu referire la acest bun imobil. Instanţa nu poate lua act de această înţelegere a părţilor întrucât nu respecta condiţiile de
fond şi formă prevăzute de art. 1704 şi urm. C. civ. In concluzie, moştenitorii defuncţilor soţi S. se vor putea adresa instanţei de judecată pentru partajarea bunurilor necuprinse în certificatul de moştenitor, dacă vor face dovada că au solicitat notarului public suplimentarea acestuia, iar faţă de neînţelegerile dintre succesori au fost îndrumaţi la instanţă.
| ← Legate care epuizează masa succesorală şi încalcă rezerva... | Dezbaterea succesiunii în faţa notarului şi emiterea... → |
|---|
