Răspundere civilă delictuală. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Sentinţă civilă nr. 2979 din data de 16.05.2014
Răspundere civilă delictuală
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. la data de , reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B a chemat în judecată pe pârâta O R M, pentru ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei de 11.701,44 lei reprezentând prejudiciu adus Primăriei com.B, respectiv contravaloarea cantității de 2000 mc agregate minerale a căror recepție nu a fost înregistrată în evidențele financiare ale UAT com.B.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 02.08.2010 a fost încheiat contractul nr.53XX/B/02.08.2010 între com.B prin primar O R M și A B de A S, având ca obiect extragerea cantității de 2000 mc agregate minerale. În baza contractului ABA Siret a emis facturi lunare, fiecare având la bază un proces verbal de stabilire a cantității de agregate minerale exploatate semnat și ștampilat de către pârâtă, însă în evidențele financiar contabile ale UAT nu există documente justificative privind recepția și nici documente din care să rezulte destinația sau modul în care au fost utilizate acestea Întrucât pârâta nu a întocmit documentele necesare recepției bunurilor și nici documente din care să rezulte modul de de folosință al acestora, prin plata sumei de 11.701,44 lei s-a adus un prejudiciu bugetului UAT.
În dovedirea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile art.192 și 194 CPC, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu martori.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat că nu este de acord cu obligarea sa la plata sumei de 11.701,44 lei, deoarece nu avea obligația de a înregistra fiscal vreun contract, cantitățile de agregate minerale prevăzute în contract au fost excavate și depuse pe străzile comunei B. Mai arată că documentele justificative au fost predate Primăriei, nu s-a ocupat singură de acest proiect, materialele excavate au fost depuse pe străzile comunei.
În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, considerând această probă pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 08.10.2009 între Administrația Națională Apele Române-Direcția Apelor Siret prin SGA Bacău și P B s-a încheiat contractul de utilizare/exploatare a nisipurilor și pietrișurilor nr.52XX din 02.08.2010, având ca obiect exploatarea nisipurilor și pietrișurilor din balastiera B, pentru perioada 08.10.2009-08.12.2009.
În baza acestui contract a fost emisă factura fiscală nr.911397/06.10.2010 în valoare de 11085,6 lei,
Prin sentința civilă nr.5281/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr.3869/180/2012 a fost obligată U A Teritorială com.B să achite către Administrația Bazinală de apă Siret suma de 10624,44 lei din care suma de 8314,20 lei reprezentând debit principal și 2310,24 lei dobânzi și penalități.
În considerentele sentinței civile sus menționate s-a reținut că în temeiul contractului nr.5299B din 02.08.2010 încheiat între părți s-au emis facturile fiscale nr.911397/06.10.2010, în valoare de 8940 lei +TVA pentru debitul principal și facturile nr.914441/31.10.2011 și respectiv 915776/30.04.2011 în valoare totală de 2310,24 lei pentru dobânzi și penalități.
Instanța a constatat că U A T com.B are obligația de plată a facturii nr. 911397/06.10.2010, obligând însă susnumita la plata sumei de 8314,20 lei reprezentând debit, deoarece numai această sumă fusese solicitată la plată prin acțiunea principală.
În consecință, având în vedere că prin sentința civilă nr.5281/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr.3869/180/2012 s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că UAT B datorează suma de bani înscrisă în factura fiscală nr.911397/06.10.2010, instanța apreciază că s-a stabilit definitiv că agregatele minerale au fost excavate potrivit contractului intervenit între părți și susnumita a beneficiat de materialele facturate.
Întrucât nu se poate reține o altă situație de fapt decât cea reținută în sentința civilă sus menționată, instanța constată că în prezenta cauză există o prezumție de legalitate și temeinicie a plăților efectuate de reclamantă în temeiul facturii nr. 911397/06.10.2010, în sensul că această factură a fost emisă cu respectarea condițiilor legale. Prezumția se extinde asupra existenței documentelor justificative, precum și asupra realității prestării serviciilor de către Administrația Bazinală de Apă S.
Mai mult instanța constată că există procesul verbal din 01.10.2010(f.18) cu privire la recepția cantității de 2000 mc. În ceea ce privește modul în care au fost utilizate aceste agregate, instanța reține că nu s-a susținut că acestea nu au fost utilizate de către Primărie, ci s-a invocat doar lipsa unor documente în care să se stipuleze modul de utilizare a acestora.
Inexistența unor documente justificative cu privire la destinația pentru care au fost utilizate agregatele nu echivalează însă cu producerea unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei, atât timp cât nu s-a susținut și nu s-a dovedit că agregatele nu au fost utilizate de către reclamantă.
Potrivit art.1349 NCC, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obieciul locului le impune și să nu aducă atingere prina cțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Totodată, cel care, având discernâmânt, încalcă această îndatorire, răspunde de prejudiciile create, fiind obligat să le repare integral.
Art.1357 NCC detaliază condițiile răspunderii cviile delcituale, precizând că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare, fiind luată în considerare cea mai ușoară culpă.
În cadrul raspunderii delictuale, nu orice fapta a omului ii angajeaza raspunderea pentru prejudiciul cauzat victimei, ci numai aceea care s-a savarsit din culpa. Or, pentru a imputa o culpa celui ce a comis fapta ilicita este necesar ca autorul ei sa fi fost capabil a-si da seama de fapta savarsita si de urmarile ei.
Pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului va trebui sa faca proba elementelor raspunderii: prejudiciu, fapta ilicita, raport de cauzalitate, vinovatie.
În ceea ce privește fapta ilicită, instanța constată că s-a extras cantitatea de agregate stipulată în contract, s-a întocmit proces verbal de recepție a acestora la data de 01.10.2010, astfel că plata efectuată în temeiul contractului nr.5399B/02.10.2010 este una datorată și legală. Totodată, lipsa documentelor care să ateste modul de utilizare a agregatelor nu echivalează cu producerea unui prejudiciu, atât timp cât nu s-a susținut și nu s-a dovedit că materialele nu au fost folosite în interesul unității administrativ teritoriale.Dealtfel, din considerentele sentinței civile nr.5281/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr.3869/180/2012 rezultă că unitatea administrativ teritorială a beneficiat de respectivele materiale, atât timp cât a decis că acestea au intrat în posesia UAT.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază cererea ca neîntemeiată, considerând că în cauză nu s-a făcut dovada existenței elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale în persoana pârâtei.
| ← Asigurări auto şi alte asigurări. Jurisprudență Asigurări... | Stabilire paternitate. Jurisprudență Minori → |
|---|
