Stabilire paternitate. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU Sentinţă civilă nr. 2882 din data de 18.04.2014
Stabilire paternitate
Asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată din 15.01.2014 la Judecătoria Bacău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta X.C. solicitand ca, prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta instanța să stabilească că este (sau nu este) tatăl minorelor S.M. și S.A., ambele născute în data de 24.08.2013, urmând ca minorele să poarte numele său de familie dacă se va stabili că este tatăl acestora.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
În motivarea cererii reclamantul a arătat în esență că este student în anul II la facultate și a petrecut revelionul 2012-2013 cu un grup de prieteni, că ulterior a cunoscut-o pe pârâtă și cu această ocazie a întreținut un raport sexual cu aceasta, că nu s-a mai întâlnit cu pârâta și nu a mai vorbit cu ea după aceea, că la sfârșitul lunii august a fost sunat la telefon de o prietenă B.R. care l-a anunțat că ar putea fi tatăl a două minore născute prematur, că nu a crezut acest lucru în condițiile în care pârâta nu i-a spus că este însărcinată, că după nașterea copiilor pârâta a pretins că dânsul ar fi tatăl celor două fete gemene, că discutând cu pârâta aceasta i-a spus că în aceeași zi a mai avut încă două rapoarte sexuale cu alți bărbați și că pentru a clarifica paternitatea celor doi copii solicită efectuarea unei expertize medicale ADN.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 408 alin. 3 Cod civil.
În probațiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, expertiză medico-legală și cu martorul B.R.
Pârâta a formulat întâmpinare în termenul de 25 zile stabilit potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii, ca lipsită de interes, iar pe fondul cauzei ca neîntemeiată.
În motivare a arătat în esență că potrivit art. 425 Cod procedură civilă acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă și că în consecință numai copilul poate formula o asemenea cerere; totodată s-a solicitat respingerea cererii ca lipsită de interes; pe fondul cauzei a arătat că s-a cunoscut cu reclamantul în octombrie 2012 prin intermediul prietenei sale B.R., că relația a durat trei luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2013, când a decis să se despartă de reclamant întrucât acesta consuma droguri și cheltuia banii la jocuri de noroc, că în urma unui consult a aflat că a rămas însărcinată în jurul datei de 19 ianuarie 2013, că din motivele sus-amintite nu a luat legătura cu reclamantul pe durata sarcinii, că după nașterea copilului prietena sa l-a sunat pe pârât pentru a veni la spital să vadă fetele, acesta a venit și a început să facă scandal afirmând că nu este tatăl fetelor, că i-a spus că este foarte sigură de paternitatea copiilor, însă reclamantul a refuzat să fie înscris în actul de naștere al copiilor ca și tată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 250 cod civ.
Părțile au fost legal citate.
La termenul de judecată din 14 aprilie 2014 a fost pusă în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a lipsei de interes.
Asupra excepției de față instanța constată următoarele:
La data de 24 august 2013 s-au născut minorele SM și SC, a căror mamă este S.N. paternitatea copiilor nefiind stabilită.
Prin cererea formulată reclamantul a solicitat ca instanța să stabilească că este (sau nu este) tatăl minorelor.
Conform art. 248 cod proc. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În cauză au fost invocate excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei interesului în soluționarea cererii.
Analizând ordinea de soluționare a excepțiilor, instanța reține că excepția care trebuie cercetată cu prioritate este cea privitoare la calitatea procesuală activă, întrucât este necesar să se determine mai întâi dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecății, după care cea a interesului, în cadrul căreia urmează a se analiza folosul practic al reclamantului pentru a justifica formularea acțiunii.
În consecință, instanța va analiza excepția lipsei calității procesuale active.
Calitatea procesuală este strâns legată atât de conceptul de acțiune civilă, cât și de acela de parte în procesul civil.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Reclamantul a întemeiat prezenta cerere pe dispozițiile art. 408 alin. 3 cod proc. Civ. care prevăd că filiația față de tatăl din afara căsătoriei se stabilește prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească, după caz.
Față de tatăl din afara căsătoriei, filiația copilului născut de o mamă necăsătorită se poate stabili fie prin recunoașterea voluntară a tatălui [art. 415 alin. (2) NCC], fie prin hotărâre judecătorească (art. 424 NCC).
Temeiul de drept indicat de reclamant în cererea de chemare în judecată constituie o dispoziție generală, fiind de altfel inserat în Capitolul II, Secțiunea 1, pct. 1 "Dispoziții Generale"; a Titlului al III-lea, Cartea a II-a a Codului Civil. Acțiunile în instanță privind filiația, care vin să completeze dispozițiile generale, se regăsesc la pct. 4, cea în stabilirea paternității fiind reglementată de dispozițiile art. 424 - 428 Cod civilă.
Cum în speță nu este vorba despre o recunoaștere voluntară de paternitate, cererea reclamantului nu poate fi analizată doar prin prisma dispoziției generale stabilit la art. 408 alin. 3 Cod civil, ci și a celor prevăzute la art. 424 - 428 Cod civil.
Potrivit art. 424 cod civil dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească.
Conform art. 425 Cod procedură civilă acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal.
Rezultă din textul sus amintit că titularul dreptului la acțiune în stabilirea paternității din afara căsătoriei este copilul, adică persoana care își revendică descendența paternă, fie că este minor sau major (art. 413 NCC). Pe timpul minorității titularului, în numele său, acțiunea poate fi pornită de mamă - chiar dacă este minoră, sau de un alt reprezentant legal.
Cum reclamantul nu îndeplinește calitatea prevăzută de art. 425 cod proc. Civ., fiind persoana care se pretinde a fi tată biologic al copilului, și cum nu există identitate între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și să respingă acțiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Fiind admisă această excepție, excepția lipsei de interes va rămâne nesoluționată.
În baza art. 453 cod proc. Civ. va respinge cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, chitanța ce face dovada onorariului pentru avocat fiind pusă după închiderea dezbaterilor.
| ← Răspundere civilă delictuală. Jurisprudență Răspundere... | Pretenţii. Jurisprudență Asigurări auto şi alte asigurări → |
|---|
