Respectarea principiilor contradictorialităţii, egalităţii de arme şi al dreptului la apărare.
| Comentarii |
|
Susţinerile petentei, referitoare la faptul că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare prin judecarea cauzei sale în lipsă, sunt nefondate, având în vedere că, la primul termen de judecată, 5.04.2011, prima instanţă a constatat că, prin prezentarea avocatului acesteia, lipsa de procedură cu petenta s-a acoperit, urmând a fi citată intimata. La acel termen reprezentantul petentei a solicitat acordarea unui nou termen.
La noul termen de judecat, reprezentantul petentei a solicitat un nou termen pentru a avea posibilitatea de a studia întâmpinarea şi a-şi pregăti amânarea, iar, deşi în cauză s-a acordat un termen foarte lung, la dosarul cauzei nu s-a depus nici un script, motiv pentru care instanţa, văzând că nici la a doua strigare nu se prezintă nimeni, a rămas cu cauza în pronunţare.
După dezbateri, a fost depusă la dosar o cerere prin care petenta solicită audierea unui martor precum şi un set de documente în dovedirea susţinerilor sale. Prin urmare, nu se poate reţine niciun fel de culpă în sarcina instanţei care, în condiţiile în care reclamanta a solicitat judecarea în lipsă, era obligată să procedeze în consecinţă.
Dosar nr. 26026/211/2010
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 595/R/2012
Şedinţa publică de la 23 Mai 2012
Instanţa constituită din: PREŞEDINTE .. Judecător .. Judecător ..
Grefier .
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurenta SL împotriva sentinţei civile nr.17521 din 11.11.2011 pronunţată în dosar nr.26026/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca privind şi pe intimat MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - GARDA FIANACIARĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentei SL av.MSM, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsă reprezentantul intimatei Ministerul Finanţelor Publice – Garda Financiară Secţia Cluj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanţa în temeiul art.1591 alin.4
C.pr.civ., procedează la verificarea din oficiu a competenţei, stabilind că este competent general, material şi teritorial să judece prezenta cauză.
Se constată că s-au depus la dosar prin registratura instanţei, la data de 11 mai
2012, întâmpinare de către intimat Ministerul Finanţelor Publice – Garda Financiară
Secţia Cluj.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentantul recurentei SL. Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de ridicat, instanţa declară
închise dezbaterile şi acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul recurentei, susţine recursul formulat în cauză, solicită admiterea acestuia, în principal, casarea sentinţei atacate, ca nelegală, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare. In subsidiar, solicită modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii acţiunii introductive; fără cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat în cauză,
Analizând actele şi lucrările dosarului 26026/211/2010, înregistrat la
Tribunalul Cluj în data de 30 ianuarie 2012, instanţa constată că prin Sentinţa civilă
nr.17521 din 11.11.2011, s-a respins plângerea formulată de reclamanta SL împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiilor seria H nr.0095394/2010 în contradictoriu cu intimata MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE-GARDA
FINANCIARĂ- Secţia Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa Avram Iancu, nr.19, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin procesul verbal seria H nr. 009539426.07.2010, s-a reţinut contravenţia prevăzută de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 şi s-a dispus sancţionarea reclamantei SL cu amendă în sumă de 20.000 lei şi confiscarea produselor în anexa nr. 3 a actului
pentru care societatea nu a putut prezenta documente de provenienţă, în valoare de
37247 lei respectiv a sumei de 10.525 lei provenită din vânzarea de produse fără
documente de provenienţă.
Agenţii constatatori Udrescu Stelian şi Oniga Loredana au reţinut cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al societăţii din Cluj-Napoca str. 21
Decembrie 1989 nr. 137 în data de 23.07.2010, că există o diferenţă valorică de
37247 lei între stocul de marfă existent la data ultimei inventarieri efectuate de reclamanta din 15.07.2010, şi cel existent la data controlului, identificându-se
produsele găsite în plus, având în vedere că din data de 05.07.2010 nu a existat nici
o aprovizionare legală la acest punct de lucru. De asemenea s-a constatat în urma examinării bonurilor fiscale emise de societate în perioada 16.07.2010-23.07.2010 că valoarea vânzărilor de produse a căror provenienţă legală nu poate fi dovedită este de 10.525 lei.
Verificând procesul verbal sub aspectul legalităţii întocmirii acestuia, prima instanţă a reţinut că au fost înserate toate menţiunile a căror lipsă este sancţionată cu nulitatea expresă, conform art.17 din OG 2/2001 şi că susţinerile reclamantei privind insuficienţa descrierii a situaţiei de fapt nu sunt întemeiate, deoarece examinând cuprinsul procesului verbal se poate constata că situaţia de fapt a fost în mod detaliat prezentată.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, prima instanţă a reţinut că situaţia
de fapt a fost în mod corect stabilită, pe baza declaraţiei şi notei explicative a gestionarului societăţii, d-na Simionas Lidia şi a documentelor prezentate de aceasta, respectiv inventarul efectuat la punctul de lucru în data de 15.07.2011 şi avizul de însoţire a mărfii din data de 05.07.2010. Din declaraţia gestionarului reiese că ultima aprovizionare cu marfă a punctului de lucru s-a efectuat în data de 05.07.2010. La momentul controlului agenţii constatatori au efectuat inventarul mărfurilor din punctul de lucru cu ajutorul angajaţilor reclamantei. Comparând inventarul efectuat cu documentele prezentate de gestionar s-a constatat existenţa în gestiunea punctului de lucru a unei cantităţi de marfă în valoare de 37246 lei, fără documente de provenienţă. Produsele au fost detaliate in anexa nr. 3. De asemenea, examinând bonurile fiscale emise la punctul de lucru în perioada 16.07.2010-23.07.2010 s-a constatat vânzarea unor produse în valoare de 10.525,10 lei a căror provenienţă nu a putut fi probată prin documentele prezentate.
Împotriva hotărârii pronunţate de către Judecătoria Cluj-Napoca a declarat recurs SL.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a criticat hotărârea primei instanţe
arătându-se o serie de neregularităţi, ca de pildă citarea petentului de la domiciliul indicat în actul de control şi nu de la domiciliul procesual ales.
S-a mai arătat că procesul verbal de contravenţie este nul absolut pe
considerentul că acesta nu a fost întocmit de constatarea efectivă şi acte justificative
contrabile ci doar pe o clasificare internă, unde mai multe sortimente erau încadrate după preţ.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Garda Financiară Secţia Cluj a solicitat respingerea recursului declarat în cauză arătându-se că criticile aduse hotărârii primei instanţe sunt nefondate, aceasta acordându-i recurentei suficient timp pentru
pregătirea apărării. La termenul din 11.11.2011 instanţa de fond, faţă de lipsa părţilor a lăsat cauza la a doua strigare însă, la apelul realizat la sfârşitul şedinţei de judecată, reprezentantul recurentei tot nu s-a prezentat. În aceste condiţii, raportat la faptul că părţile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanţa a procedat la soluţionarea cauzei.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, intimatul a arătat că hotărârea primei instanţe este temeinică şi legală.
Contrar susţinerilor recurentei, la momentul controlului s-au avut în vedere toate documentele puse la dispoziţie de acesta, inclusiv lipsa de inventariere din data de 15.07.2010 (inventar efectuat anterior controlului, din iniţiativa recurentei), astfel că nu se poate susţine că inventarul era „eronat-greşit”. De altfel, aşa cum se poate observa, acest inventar din 15.07.2010 poartă semnătura şi ştampila angajaţilor.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În dezvoltarea motivelor de recurs petenta a invocat anumite încălcări ale dispoziţiilor legale, unele ce vizează soluţionarea cauze de către instanţa de fond, altele ce, în opinia sa, atrage anularea procesului verbal de contravenţie.
Susţinerile petentei referitoare la faptul că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare sunt nefondate.
La primul termen de judecată, 5.04.2011, prima instanţă a constatat că prin prezentarea av. MSM, lipsa de procedură cu petenta se acoperă, urmând a fi citată
intimata. La acel termen reprezentantul petentei a solicitat acordarea unui nou termen.
La 31.05.2011 reprezentantul petentei a solicitat un nou termen pentru a avea posibilitatea de a studia întâmpinarea şi a-şi pregăti amânarea.
Deşi în cauză s-a acordat un termen foarte lung, la dosarul cauzei nu s-a depus nici un scipt, motiv pentru care instanţa, văzând că nici la a doua strigare nu se
prezintă nimeni, a rămas cu cauza în pronunţare.
După dezbateri, a fost depusă la dosar o cerere prin care petenta solicită
audierea unui martor precum şi un set de documente în dovedirea susţinerilor sale.
Prin urmare, nu se poate reţine nici un fel de culpă în sarcina instanţei care, în condiţiile în care reclamanta a solicitat judecarea în lipsă, era obligată să procedeze în consecinţă.
La fel ca şi în faţa instanţei de fond, reclamanta a susţinut că procesul verbal
încheiat în lipsa reprezentanţilor legali ar fi lovit de nulitate.
Şi această critică este nefondată. Verificând procesul verbal sub aspectul legalităţii întocmirii, prima instanţă a reţinut în mod corect că au fost înserate toate menţiunile a căror lipsă este sancţionată cu nulitatea expresă, conform dispoziţiilor art.17 din O.G. nr.2/2001.
Faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentanţilor legali ai reclamantei nu constituie un motiv de nulitate a actului iar împrejurarea că fapta ar fi fost descrisă succint nu se confirmă la o lecturare a procesului verbal.
De asemenea, criticile hotărârii atacate prin prisma netemeiniciei procesului verbal sunt nefondate, raportat la faptul că, pentru mărfurile confiscate, recurenta nu a prezentat documentele de provenienţă, în condiţiile legii.
În apărare, recurenta a invocat şi Decizia nr.1 din 18 februarie 2012 ce prevede că, în cazul plângerilor îndreptate împotriva actelor de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.1 lit.e din Legea nr.12/1990, modificată prin O.G. nr.126 din 29 august 1998, prezentarea ulterioară, în faţa instanţelor judecătoreşti, a actelor prin care se dovedeşte provenienţa ilicită a bunurilor ce nu erau însoţite, în momentul constatării contravenţiei, de astfel de documente, atrage anularea procesului verbal de contravenţie, exonerarea
contravenientului de plata amenzii aplicate şi restituirea mărfii confiscate.
Aceste dispoziţii nu pot fi reţinute în favoarea recurentei.
Întregul material probatoriu administrat în cauză evidenţiază deplin culpa recurentei, care presupune respectarea unor obligaţii de diligenţă.
Pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei decizii, Tribunalul va admite recursul declarat de SL împotriva Sentinţei civile nr. 17521 din 11.11.2011
pronunţată în dosar nr. 26026/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va casa şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei civile investite.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SL împotriva Sentinţei civile nr. 17521 din
11.11.2011 pronunţată în dosar nr. 26026/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare instanţei civile investite.
Decizia este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 23 mai 2012.
| ← Judecata în lipsa părţilor. Excepţia tardivităţii nu a... | Respectarea principiilor contradictorialităţii, egalităţii... → |
|---|
