ridicare sechestru. Jurisprudență Sechestru. Confiscare specială
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 6166 din data de 16.09.2013
operator 2445
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 6166/2013
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 09.09.2013 , în cauza civilă privind pe reclamanta CM , în contradictoriu cu pârâtul IPJ GORJ, având ca obiect revendicare imobiliară.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 09.09.2013, ce face parte integrantă din prezenta sentință , când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei la data de 16.09.2013.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință , se constată depuse la dosar din partea reclamantei un set de înscrisuri , respectiv calcul grafic credite, grafic integral rambursare credit 2061 E-25448.3/ROL, declarațiile extrajudiciare ale numiților ND, BO, chitanță din 10.11.2003, carnet de muncă, după care instanța deliberând pronunță următoare sentință.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Tg-Jiu sub nr. 9450/318/2013, reclamanta CM, în contradictoriu cu pârâtul IPJ GORJ, a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit prin procesul verbal de aplicare sechestru din 04.11.2005 pe apartamentul în care locuiește reclamanta.
În motivare arată că în 20.05.2004 s-a înțeles cu vânzătoarea DM să cumpere apartamentul la prețul de 170 milioane lei cu obligația să se prezinte la notariat în 10.07.2004 să încheie contractul, dând o declarație notarială 2309/2004. Contractul a fost încheiat sub nr. 2116/08.07.2004, iar prin ordonanța 69D/P/18.10.2005 a DIICOT Tg-Jiu, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pe două apartamente , printre care și apartamentul în cauză în vederea recuperării unui prejudiciu de 36 100 euro, că prin s.p din 05.07.2007 a fost condamnată la 5 ani și 6 luni închisoare, confiscarea sumei de 36 100 euro și menținerea sechestrului că, s-a reținut că în perioada 25.08.-20.08.2004 a beneficiat de sumele trimise din străinătate de fiul său , fiind plasați în investiții prin achiziționarea celor două apartamente, sentință irevocabilă prin decizia penală 5406/2007 a Î.C.C.J, că acest sechestru este transcris în cartea funciară, iar DGFP Gorj a înființat poprire pe pensie pentru recuperarea prejudiciului, astfel încât consideră că menținerea sechestrului este un abuz, întrucât apartamentul este achiziționat de reclamantă din economiile sale, că poprirea a fost înființată din aprilie 2011, iar valoarea apartamentului este mult mai mare decât prejudiciul rămas, fiind împiedicată să obțină venituri din închirierea lui, cu atât mai mult cu cât soțul este arestat în prezent.
În drept invocă art. 168 alin. 3 și art. 463 alin. 3 C.p.c, art. 563 cod civil și 711 și urm. C.p.c.
În dovedire depune declarația numitei DM, contract de vânzare-cumpărare, ordonanță de instituire măsură asiguratorie , s.p 310/2005, decizia 5460/2007, extras de carte funciară, adresă înființare poprire , proces verbal de aplicare sechestru.
Se ia un interogatoriu reclamantei, care depune un set de înscrisuri , respectiv calcul grafic credite, grafic integral rambursare credit 2061 E-25448.3/ROL, declarațiile extrajudiciare ale numiților ND, BO, chitanță din 10.11.2003, carnet de muncă.
Analizând actele și lucrările dosarului , instanța reține următoarele:
Prin sentința penală 310/2006 , rămasă definită prin decizia 5460/2007 a ÎCCJ, reclamanta a fost condamnată la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare în baza art. 323 alin. 1 și 2 cod penal, art. 26 rap. la art. 329 alin. 1 și 2 cu aplicare art. 41 și 42 cod penal, art. 26 rap. la art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din legea 678/2001 cu aplicare art. 41 și 42 cod penal și art. 23 alin. 1 lit. a și c din legea 656/2002 cu aplicare art. 41 și 42 cod penal, iar pe latură civilă confiscându-se printre altele de la reclamantă suma de 36 100 euro , menținându-se în continuare sechestru asigurător dispus prin procesul verbal din 04.11.2005 asupra a două apartamente printre care și apartamentul din cauza de față, situat în Tg-Jiu, … până la achitarea sumei confiscate.
Cu putere de lucru judecat s-a reținut că apartamentul ce face obiectul cauzei de față a fost achiziționat de către reclamantă , ca urmare a transferurilor de bani constituind astfel rezultatul activității infracționale, astfel încât motivul invocat de reclamantă în sensul că apartamentul a fost achiziționat din banii proprii, nu poate fi luat în calcul, astfel s-ar ajunge la încălcarea judecății definitive într-un proces anterior.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți la momentul soluționării cauzei, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat. De altfel hotărârea judecătorească are putere executorie și forța probantă a unui înscris autentic , fiind obligatorie pentru părți, așa cum rezultă și din dispozițiile codului de procedură civilă actual prevăzute la art. 433 și următoarele .
Cu privire la motivul invocat de petentă, în sensul criticilor aduse față de adresa de înființare a popririi și menținerea sechestrului pe un bun a cărei valoare este mai mare decât suma urmărită, instanța urmează să respingă această motivare ca neîntemeiată, întrucât în executarea silită modalitatea de a alege executarea îi aparține creditorului și nu debitorului, care ar fi putut să se conformeze de bunăvoie la executarea întocmai a dispozitivului sentinței penale, cu atât mai mult cu cât , însăși reclamanta la interogatoriu recunoaște faptul că prejudiciul din cauza penală nu a fost recuperat în totalitate . Faptul că reclamanta ar fi câștigat un alt proces în urma căruia îi revenea o anumită sumă de bani sau cantitate de aur, iar aceste valori să fie valorificate în contul prejudiciului de recuperat, nu conduce la admisibilitatea acțiunii de față, reclamanta având posibilitatea să se adreseze organului de executare silită și creditorului , pentru a opera o compensație potrivit art. 645 C.p.c
Chiar dacă reclamanta este proprietara apartamentului asupra căruia s-a instituit sechestru în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2116/08.07.2004 și ar reprezenta un bun potrivit art. 1 Protocol 1 CEDO, instanța constată că asupra acestui imobil există instituit un impediment legal prevăzut de acest articol. Prin Protocolul nr.1 la CEDO s-a prevăzut ca "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condiții prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. În cauza de față reclamantei i se opune o hotărâre penală în care s-a soluționat definitiv și latura civilă , fiind instituit un sechestru prevăzut de lege până la recuperarea integrală a sumei confiscate, situație ce se încadrează în dispozițiile art.1 Protocolul 1 privind cauzele de utilitate publică.
Având în vedere că până în prezent reclamanta nu și-a achitat întreg debitul, nu se justifică nici măsura ridicării sechestrului solicitată prin acțiune. Având în vedere faptul că reclamanta își întemeiază acțiunea pe disp. art. 563 cod civil privitoare la acțiunea în revendicare imobiliară, cum instanța nu poate schimba temeiul de drept al acțiunii și , ținând cont de faptul că indiferent de denumirea și temeiul juridic dat unei noi acțiuni , care ar pune în discuție o problemă de drept deja dezbătură definitiv, nu ar fi posibilă încălcându-se altfel prezumția puterii de lucru judecat , instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta CM, cu domiciliul în …... , în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 Septembrie 2013.
Președinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier,
MIHAELA SIRBU
.
| ← contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | plângere contravenţională. Jurisprudență Amenzi → |
|---|
