Servitutea de vedere. Deschiderile pentru aer şi lumină

Potrivit art. 612 din Codul civil „Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietăţii îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanţă de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi şi proprietatea vecină” iar conform art. 613 din acelaşi act normativ „Nimeni nu poate avea vederi pieziş pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanţă de şase decimetri”. Din interpretarea textelor legale de mai sus, interpretare acceptată şi de doctrină şi de jurisprudenţă, rezultă că deschiderile de aer şi lumină pot fi realizate la orice înălţime şi distanţă faţă de fondul vecin.

Secţia I civilă, Decizia nr. 1033 din 4 aprilie 2012

Prin Decizia civilă nr. 990 din 30.11.2011, pronunțată în dosarul nr. 161/252/2011, Tribunalul Timiș a respins apelul declarat de reclamanta T.L. împotriva Sentinței civile nr. 1755/14.06.2011 a Judecătoriei Lugoj.

în consecință, Tribunalul a confirmat hotărârea primei instanțe, care a respins acțiunea formulată de reclamantă, împotriva pârâților M.I. și M.I., având ca obiect obligarea pârâților la închiderea, prin zidire, a ferestrei de la baia casei lor, ambele instanțe reținând că acțiunea este neîntemeiată, în condițiile în care fereastra este utilizată pentru iluminarea și aerisirea băii pârâților.

împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs reclamanta, care a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C.proc.civ., admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, rejudecând, pe fond admiterea acțiunii, susținând că niciuna dintre instanțe nu a aplicat corect dispozițiile art. 611-614 C.civ.

Prin decizia civilă nr. 1033 din 4 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 161/252/2011, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul reclamantei, pentru considerentele de mai jos.

Potrivit art. 612 din Codul civil „Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină”, iar conform art. 613 din același act normativ „Nimeni nu poate avea vederi pieziș pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanță de 6 decimetri.”

Din interpretarea textelor legale mai sus menționate, interpretare acceptată de doctrină și jurisprudență, rezultă că, prin excepție, deschiderile de aer și lumină, adică cele destinate să servească numai pentru aerisire și iluminatul natural pot fi realizate la orice înălțime și distanță față de fondul vecin. Aceasta, pentru deschiderile de aer și lumină reprezintă un atribut al dreptului de proprietate.

în speță, față de modul de edificare a ferestrei, respectiv la o înălțime de 3 m. de la sol, dimensiunile ei (58 x 56 cm) și sticla opacă folosită, rezultă că aceasta nu este o fereastră de vedere, interzisă de textele legale mai sus menționate, ci o deschidere destinată aerisirii și iluminatului natural, astfel încât, contrar susținerilor recurentei, nu este incident cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea corectă a legii.

în ceea ce privește celelalte cazuri de casare sau modificare invocate, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 5, 6, 7 și 8 C.proc.civ., Curtea a reținut de asemenea, că nu sunt incidente în cauză în condițiile în care, prin cererea de recurs, recurenta nu a indicat în mod expres ce forme de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității au fost încălcare, ce s-a acordat mai mult decât s-a cerut, care sunt motivele contradictorii, precum și actul juridic dedus judecății care a fost interpretat greșit.

Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ. Curtea a respins ca neîntemeiat recursul reclamantului.

(Judecător Gheorghe Oberșterescu)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Servitutea de vedere. Deschiderile pentru aer şi lumină