Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Cereri

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 371/2018 din data de 02.03.2018

Titlu: suspendare executare act administrativ

Domeniul asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr. 371/2018

Ședința publică de la 02 martie 2018

Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta X, în contradictoriu cu pârâta Y, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic S.A. pentru pârâtă, conform delegației pe care o depune în cauză, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, după care,

Instanța constată că prezenta cauză este nr. 3 pe lista de ședință și, fiind strigate celelalte cauze, este strigată la ordine.

Tribunalul pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.

Consilier juridic S.A, pentru pârâtă, învederează că Tribunalul Gorj este instanța competentă în soluționarea cauzei.

Tribunalul, din oficiu, verificându-și competența, în temeiul art. 131 alineat 1 Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 95 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 10 alin. 1 teza inițială din Legea nr. 554/2004, de obiectul cererii de chemare în judecată și de calitatea de funcționar public a reclamantei.

Instanța acordă cuvântul în probațiune și cu privire la estimarea duratei necesare cercetării procesului.

Consilier juridic S.A., pentru pârâtă, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciază că prezenta cauză se poate soluționa și la acest termen de judecată.

Analizând proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către părți, tribunalul o consideră admisibilă și concludentă în soluționarea cauzei, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 258 C. pr. civ., raportat la dispozițiile art. 255 C. pr. civ., tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți.

În baza art. 238 C. pr. civ., tribunalul reține că nu mai sunt solicitări de acordare a unui nou termen de judecată, motiv pentru care apreciază că prezenta cauză se poate soluționa la acest termen de judecată.

La interpelarea instanței, consilier juridic S.A., pentru pârâtă, arată că reclamanta a urmat procedura prealabilă și că este înregistrat dosar pe rolul instanței de judecată cu privire la fondul cauzei, respectiv contestație împotriva deciziei a cărei suspendare se solicită în cauza de față, însă în ședința de la acest termen de judecată nu poate preciza numărul acestuia.

Tribunalul ia act de precizările făcute de către reprezentantul pârâtei, consilier juridic S.A., în ședința publică de la acest termen de judecată.

La interpelarea instanței, consilier juridic S.A., pentru pârâtă, arată că nu mai are alte probe de administrat sau cereri de formulat.

Nemaifiind alte probe de administrat și alte cereri de formulat, tribunalul acordă cuvântul pe fondul cererii de suspendare a executării actului administrativ-dispoziția de salarizare.

Consilier juridic S.A., pentru pârâtă, solicită respingerea cererii de suspendare, considerând că cele două condiții prevăzute de lege privind cazul bine justificat și paguba iminentă nu sunt îndeplinite, având în vedere motivele expuse în cuprinsul întâmpinării.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat în cauză, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de ... pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr. V, reclamanta X a chemat în judecată pârâta Y, solicitând, de urgență și cu precădere, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării dispoziției Primarului nr. ..., până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a aceluiași act administrativ.

La motivarea în fapt, reclamanta a arătat că Y a emis dispoziția nr. ... prin care i s-a stabilit un salariu de bază de ... lei în loc de ... lei, cât i-a fost stabilit prin dispoziția nr. ... și H.C.L. nr. ...

De asemenea, a mai menționat că prin contestația nr. ... a solicitat autorității publice care a emis actul, revocarea dispoziției, îndeplinind astfel prima condiție prevăzută de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, cazul bine justificat este definit de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea contenciosului administrativ: "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ";.

Condiția cazului "bine justificat";, lăsată de legiuitor la aprecierea judecătorului sub aspectul conținutului său, presupune că asupra legalității actului administrativ să planeze o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă, fără a se intra în cercetarea pe fond a dispozițiilor actului, respectiv a consecințelor juridice pe care le-a produs.

Reclamanta a mai arătat că, fără a analiza, pe fond, conținutul actului administrativ, instanța având posibilitatea să efectueze numai o cercetare sumară a aparenței dreptului, a considerat necesară înlăturarea, chiar și temporar, a regulii executării imediate și din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia.

Așadar, a considerat că este vorba despre un caz bine justificat, întrucât prin punerea în executare a dispoziției contestate, pe de-o parte îi este lezat un drept sau interes legitim, iar pe de altă parte există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare a solicitat-o. Din cuprinsul actului administrativ a rezultat o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. Astfel, dispoziția nu precizează niciun fundament legal de recuperare al sumelor de bani,

A mai precizat că în fapt, prin dispoziția susmenționată, în mod greșit și nelegal i-a fost diminuat salariul de baza la ... lei de la ... lei, cât a fost stabilit prin dispoziția nr. ..., considerând că această diferență reprezintă spor de dificultate, în realitate așa cum chiar pârâta a precizat în adresa nr. ... la alin. l și alin. 4, această diferență nu reprezintă spor de dificultate, ci însăși drepturi salariale urmare a creșterilor salariale stabilite prin H.C.L. nr. ..., respectiv dispoziția nr. ....

Astfel, în baza H.C.L. nr. ... privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual salarizați potrivit familiei ocupaționale "Administrație"; numiți/angajați în Aparatul de specialitate al Primarului prin dispoziția nr. ... emisă în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017 i-au fost stabilite, începând cu ..., drepturile salariate brute și anume salariul de bază și sporul pentru condiții vătămătoare și nu i s-a stabilit/aprobat acordarea unui spor de dificultate. (a se observa alin. l din adresa nr. ...).

De asemenea, potrivit alin. 4 din aceeași adresă i s-a comunicat că prin art. 2 din H.C.L. nr. ... i-a fost aprobată o majorare a salariului de bază cu un cuantum egal cu cuantumul dreptului salariat aflat în plată în luna iunie ... pentru această activitate.

Astfel a rezultat că începând cu data adoptării H.C.L. nr. ... i-a fost aprobată o creștere salarială și nu i-a fost stabilit/aprobat un spor de dificultate.

Aceasta creștere a salariului de bază este legală, dreptul stabilirii și aprobării noilor salarii de bază fiind prevăzut de Legea nr. 153/2017 în favoarea consiliilor locale.

De altfel, diminuarea salariului său de bază a apreciat-o ca fiind nelegală și sub aspectul faptului că se întemeiază pe decizia nr. ..., care la momentul emiterii dispoziției contestate nu era redactată, deci nici comunicată, astfel că orice trimitere la aceasta este subiectivă.

Cert este că prin această decizie nu s-a dispus diminuarea salariului său de bază, ci instanțele s-au pronunțat strict cu privire la aspectele cu care au fost investite, respectiv legalitatea dispoziției nr. ....

În consecință, conform adresei nr. .... a rezultat că începând cu adoptarea H.C.L. nr. ... și cu emiterea dispoziției nr. ..., nu se mai poate vorbi de acordarea vreunui spor de dificultate ci de o creștere salarială a salariului de bază, singurul spor acordat după această dată fiind sporul de condiții vătămătoare.

Nu în ultimul rând, stabilirea prin dispoziție a unui salariu diminuat fără modificarea hotărârii prin care s-a aprobat cuantumul acestuia sau fără adoptarea unei noi hotărâri de stabilire sau modificare a nivelului salariilor, apare ca fiind vădit nelegală.

Cât privește paguba iminentă definită de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 ca fiind "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public";, apare ca fiind evident că va suferi un prejudiciu material viitor și previzibil prin executarea dispoziției contestate, având în vedere că va fi lipsită de drepturile salariale cuvenite la care se vor adăuga penalități și actualizări. Reclamanta a considerat că această situație va duce la lipsirea familiei sale de mijloacele minime de subzistență, iar în altă ordine, a menționat ca fiind de necontestat faptul că punerea în executare a unui act administrativ asupra căruia există o îndoială în privința legalității, conduce inevitabil și la îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă, astfel cum această noțiune este definită în art. 2 alin. l lit. ș din Legea nr. 554/2004.

În concluzie, față de argumentele expuse, a solicitat suspendarea executării dispoziției nr. ... emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a actului administrativ.

În drept, a invocat art. 14 din legea nr. 554/2004.

În dovedire, s-au anexat, în copie, următoarele înscrisuri: cartea de identitate, dispoziția Primarului nr. ..., contestația nr. ..., H.C.L. nr. ..., dispoziția nr. ... și adresa nr. ....

La data de ..., prin serviciul registratură, pârâta Y a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării dispoziției Y nr. ... până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a aceluiași act administrativ, ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, s-a solicitat obligarea reclamantei la plata eventualelor cheltuieli de judecată generate de acest proces, iar în baza dispozițiilor art. 223 alin. 3 Cod procedura civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În motivare, pârâta a arătat că prin dispoziția Y nr. ..., a cărei suspendare s-a solicitat, s-au stabilit drepturile salariale brute ale reclamantei X începând cu data de ....

La emiterea acestei dispoziții s-au avut în vedere următoarele considerente:

H.C.L. nr. ... privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual salarizați potrivit familiei ocupaționale "Administrație"; numiți/angajați în Aparatul de specialitate al Primarului în instituțiile publice subordonate ..., care la art. 2 prevede că "pentru actualele persoane nominalizate prin Ordin al ... să facă parte din ..., cărora li se acordă sporul de dificultate de 50% în baza unor sentințe civile se menține cuantumul acestui drept salariat la nivelul aflat în plată și acordat în luna iunie .... În acest fel, salariul de bază se majorează pentru fiecare persoană beneficiară de acest drept";;

Art. 2 din H.C.L. nr. ... unde se prevede, în mod clar, că de această majorare a salariului de bază beneficiază doar persoanele cărora li se acordă deja sporul de dificultate de 50 % în baza unei sentințe civile. La acea dată, era pronunțată sentința nr. ... din dosarul nr. ... a Tribunalului Gorj (care nu era definitivă, având drept de recurs, prin care era anulată dispoziția de imputare nr. ... a Y).

A mai arătat că ulterior, în urma soluționării recursului, prin decizia nr. ... pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ... a fost menținută dispoziția Y de imputare nr. ... ce dispunea recuperarea sumelor încasate de funcționari publici cu titlu de spor de dificultate lunar, în procent de 50% din salariul lunar de încadrare. Potrivit considerentelor acesteia, s-a stabilit că sporul lunar de dificultate de până la 50% a fost abrogat implicit de dispozițiile Legii nr. 330/2009 și Legii nr. 284/2010, astfel că suma de bani încasată de petentă în perioada octombrie 2014 - aprilie 2016 a fost nelegală, impunându-se a fi luată măsura de recuperare a drepturilor încasate necuvenit și pentru lunile ulterioare acestei perioade.

Astfel, pe lângă măsura de recalculare a statelor de salarii prin scoaterea din plată a acestui spor/majorare salarială sau oricum a fost ea numită pentru întreaga perioadă anterioară în care acesta/aceasta a fost acordat(ă), prin dispoziția Y nr. ... a fost luată și măsura de neacordare a acestei majorări salariate în continuare.

În acest fel, a fost îndeplinită obligația angajatorului de a pune în aplicare dispozițiile unei sentințe civile definitive.

În acest sens, măsura suspendării solicitată de petentă se concretizează într-o măsură de excepție, dat fiind că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția de autenticitate și veridicitate.

În privința îndeplinirii primei condiții impuse de textul de lege, cazul bine justificat, instanța trebuie să aibă în vedere definiția acestei noțiuni, dată de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea 554/2004, respectiv invocarea unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Pe de altă parte, în cadrul soluționării cererii de suspendare, instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, neputând fi prejudecat fondul litigiului. Astfel, fără a prejudeca fondul litigiului, motivele invocate de reclamantă nu se circumscriu noțiunii de caz bine justificat, astfel cum este definit de testul de lege indicat anterior, acestea putând fi considerate ca fiind apărări de fond, ce vor fi analizate cu ocazia soluționării acțiunii privind anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită.

De altfel, la o simplă analiză a motivelor celor două acțiuni, cea de suspendare a executării actului administrativ și cea de anulare a aceluiași act, se poate observa că motivele invocate sunt aceleași. Pentru conturarea cazului temeinic justificat, jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut în repetate rânduri că instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea în anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt sau de drept în măsură să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Astfel de împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele deciziei nr. ... ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ să fie emis în temeiul unor dispoziții legale neconstituționale declarate, modificarea importantă a actului în calea recursului administrativ.

În raport de aspectele prezentate anterior, s-a apreciat că nu se regăsește într-una din ipotezele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind cazuri bine justificate, astfel că nu este întrunită condiția cazului bine justificat, împrejurările de fapt invocate de reclamantă nefiind susceptibile să creeze îndoieli serioase în privința legalității dispoziției contestate.

Mai mult, prin decizia nr. ..., Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, a reținut că: "prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.";

De asemenea, pentru ca un act să fie legal, el trebuie să fie emis în conformitate cu legea. Or, dispoziția în speță îndeplinește condițiile unui act administrativ individual, respectiv este emisă în baza și aplicarea unor acte normative, actul administrativ contestat având ca temei de drept Legea - cadru nr. 153/2037 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Hotărârea ... nr. ... privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual, salarizați potrivit familiei ocupaționale "Administrație";, numiți/angajați în Aparatul de specialitate al Primarului și în instituțiile publice subordonate ... și decizia Curții de Apel Craiova nr. ... pronunțată în dosarul nr. ...; se adresează unui subiect determinat, dă, naștere, modifică sau stinge drepturi și obligații.

Cu privire la condiția pagubei iminente, aceasta presupune conform art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Pârâta a considerat că nici această condiție nu este îndeplinită, întrucât legalitatea și temeinicia actului administrativ din speță este supusă controlului judiciar în cadrul contestației formulate împotriva acesteia, iar în situația în care instanța apreciază ca întemeiată contestația, anulând dispoziția se pronunță asupra dreptului respectiv, dispunând măsurile legale ce se impun, inclusiv reparatorii, sens în care a apreciat că prejudiciul nu este unul care nu se poate repara, câtă vreme în cazul constatării nelegalității dispoziției în speță, repararea este integrală, neexistând riscul imposibilității reparării sau păgubirii acestui drep.

În acest context își găsește aplicabilitatea unul dintre principiile ce guvernează dreptul administrativ potrivit căruia, interesul public primează în fața interesului privat, având în vedere că interesele statului sunt interesele colectivității, prin urmare, trebuie să aibă întâietate față de cele ale individului.

Ca atare, în absența cazului bine justificat, nu se poate dispune suspendarea executării actului administrativ care se bucură de prezumția de legalitate, neputând constitui pentru el însăși o pagubă, paguba fiind reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului.

Oricum, o cerere de suspendare a executării unui act administrativ este admisibilă doar prin îndeplinirea cumulativă a celor două condiții imperative, astfel dacă suspendarea se acordă doar cu îndeplinirea uneia din condiții nu se respectă legea și, așa cum a decis în mod constant Înalta Curte de Casație și Justiție, se suspendă însăși aplicarea legii.

În acest sens, pârâta a solicitat a se avea în vedere practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, care, prin decizia nr. ..., a statuat că: "Executarea unei obligații stabilită printr-un act administrativ ..., care se bucură de prezumția de legalitate, nu poate constitui prin ea însăși o pagubă";, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004. Într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului.

Față de cele menționate, pârâta a considerat că stabilirea drepturilor salariale potrivit dispoziției Y nr. ... în conformitate cu prevederile legale în vigoare și, pe cale de consecință, a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării acestei dispoziții ca neîntemeiată, reclamanta nefăcând dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor suspendării impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente.

În dovedirea, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind anexată decizia Curții de Apel Craiova nr. ... pronunțată în dosarul nr. ...

În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2017 și Legii nr. 153/2017.

În cadrul procedurii prealabile, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea respectivelor apărări formulate de către pârâtă ca fiind neîntemeiate.

Cu privire la prima condiție, a cazului bine justificat, a învederat că este îndeplinită având în vedere împrejurările de fapt și de drept arătate în cererea de chemare în judecată care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Din cuprinsul actului administrativ a rezultat o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu ale actelor administrative.

S-a considerat de către reclamantă ca fiind mai mult decât evident faptul că în mod greșit și nelegal i-a fost diminuat salariul de baza la ... lei de la ... lei, cât a fost stabilit prin dispoziția nr. ..., considerând că această diferență reprezintă spor de dificultate, în realitate așa cum chiar pârâtul a precizat în adresa nr. ... la alin. 1 și alin. 4, această diferență nu reprezintă spor de dificultate ci însăși drepturi salariale urmare a creșterilor salariale stabilite prin H.C.L. nr. ...

A arătat că este cel puțin surprinzător că în întâmpinarea formulată, deși a invocat conținutul adresei nr. ..., pârâta nu a făcut niciun fel de referire, îndoială care apare ca fiind evidentă cu privire la actul administrativ contestat, atât timp cât s-a emis un cu totul alt punct de vedere în răspunsul la o altă contestație (...).

Așa cum a arătat, în baza H.C.L. nr. ... privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual salarizați potrivit familiei ocupaționale "Administrație"; numiți/angajați în Aparatul de specialitate al Primarului prin dispoziția nr. ... emisă în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017 i-au fost stabilite, începând cu l iulie ..., drepturile salariate brute și anume salariul de bază și sporul pentru condiții vătămătoare și nu i s-a stabilit/aprobat acordarea unui spor de dificultate (alin. 1 din adresa nr. ...).

De asemenea, potrivit alin. 4 din aceeași adresa i s-a comunicat că prin art. 2 din H.C.L. nr. ... i-a fost aprobată o majorare a salariului de bază cu un cuantum egal cu cuantumul dreptului salarial aflat în plată în luna iunie ... pentru această activitate.

Reclamanta a mai arătat că în altă ordine, este de necontestat faptul că punerea în executare a unui act administrativ asupra căruia există o îndoială în privința legalității, conduce inevitabil și la îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă, astfel cum această noțiune este definită în art. 2 alin. l lit. ș din Legea nr. 554/2004.

În concluzie, reclamanta a solicitat suspendarea executării dispoziției nr. ... emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a actului administrativ.

Analizând cererea de suspendare a executării actului administrativ indicat în petit, în raport de motivele și apărările invocate, precum și dispozițiile incidente în cauză, tribunalul o reține ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Urmare primirii dispoziției nr. ... emisă de pârât cu privire la salarizare, reclamanta, în calitate de funcționar public în cadrul ... a înțeles să conteste pe cale administrativă acest act de salarizare, formulând contestația înregistrată la angajator sub nr. ....

Prin adresa nr. ... pârâtul a comunicat reclamantei soluția dispusă cu privire la contestația administrativă, precum și argumentele avute în vedere la modul de soluționare a acestei contestații, aceasta fiind respinsă.

După acest moment al respingerii și comunicării modului de soluționare a contestației administrative din partea pârâtului, reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ, atât cu cererea de față prin care, în temeiul art. 14 din legea nr. 554/2004 a solicitat suspendarea dispoziției nr. ... emisă de pârât cu privire la salarizare, cât și o altă cerere prin care solicită anularea dispoziției nr. ..., dosarul fiind înregistrat sub nr. ... pe rolul Tribunalului Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

Așadar, legiuitorul român a prevăzut posibilitatea suspendării provizorii a actelor administrative și a celor asimilate acestora prin inserarea dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, sub condiția îndeplinirii unor condiții ce justifică, în situații excepționale, a fi suspendată executarea actelor administrative emise de către o autoritate publică până la soluționarea contestației administrative sau până la pronunțarea instanței asupra fondului.

Astfel, potrivit art.14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ";(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate. (2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților. (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive. (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării";.

De asemenea, conform art. 15 din același act normativ, ";(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond. (2) Dispozițiile art. 14 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).";

Instanța constată că reclamanta a invocat ca temei de drept în justificarea solicitării din acțiunea de față art. 14 din legea nr. 554/2004. Ori, din verificarea sistemului informativ al instanței, tribunalul reține că la momentul formulării prezentei cereri, procedura administrativă prealabilă fusese epuizată, reclamanta formulând chiar anterior promovării cererii de suspendare de față și acțiunea în anularea dispoziției de salarizare, fiind înregistrat un alt dosar cu nr. ....

Așadar, instanța este datoare să analizeze acțiunea de față având în vedere atât motivele de fapt, cât și cele de drept invocate prin cererea dedusă judecății, în raport de principiul disponibilității aplicabil și în cauza de față și art. 22 Cod de procedură civilă.

Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/20014, în cazul în care se solicită suspendarea unui act administrativ sau asimilat acestuia, este necesar a fi dovedită îndeplinirea cumulativă a două condiții: cazul bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente. Cele două condiții prin tonul restrictiv imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat care să fie de natură a argumenta existența "unui caz bine justificat"; și "a iminenței producerii pagubei";.

Existența unui caz bine justificat în sensul art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.

Astfel, art. 2 alin.1 lit t din Legea nr. 554/2004, definește, cazurile bine justificate, ca fiind împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ fiscal și să înfrângă principul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.

Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare nu poate trece la verificarea condițiilor de fond, de legalitate sau de temeinicie ale dispoziției susmenționate, întrucât aceasta ar însemna o judecarea a fondului litigiului. Astfel, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea și temeinicia actului administrativ emis de pârât, cum face reclamanta în cauza de față, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează cu ocazia soluționării acțiunii în anularea dispoziției nr. ... ce formează obiectul dosarului nr. ... Tribunalul constată că prin motivele invocate prin cererea de față, reclamanta nu a reușit să dovedească existența unui caz bine justificat.

În justificarea cererii de suspendare a executării actului administrativ atacat reclamanta invocă motive de nelegalitate a actului atacat, învederând că acesta nu are temei legal, că în mod nejustificat i s-au diminuat drepturile salariale, în condițiile în care anterior acestea aveau un cuantum mai mare, că în realitate prin hotărâre de consiliu local i se acordase o creștere salarială și nu un spor de dificultate.

Faptul că se pretinde de către reclamantă prin prezenta cerere că dispoziția nr. ... emisă de către Y a cărei suspendare se solicită, este nelegală motivat de faptul că prin H.C.L. nr. ... a fost acordată, începând cu data de ..., pentru persoanele nominalizate să facă parte din ...., o majorare echivalentă cuantumului sporului de dificultate de 50% în baza unor sentințe judecătorești, că diminuarea drepturilor salariale s-a efectuat fără emiterea unei hotărâri de consiliu local, nu se circumscrie noțiunii avute în vedere de legiuitor la momentul inserării condiției cazului bine justificat în sensul prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, chestiunea legalității unor majorări salariale ori a acordării sau nu a unor sporuri constituind aspecte ce țin de fond, neputând fi analizate în procedura având ca obiect suspendarea dispoziției de salarizare.

De asemenea, faptul că decizia nr. ... a Curții de Apel Craiova invocată de pârât în dispoziția a cărei suspendare se solicită nu fusese comunicată părților nu constituie un caz bine justificat care să impună suspendarea dispoziției emisă pentru reclamantă, în sensul prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Ori, îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să fie evidentă și să poată fi desprinsă cu ușurință într-o cercetare sumară a aparenței dreptului, fără a determina prejudecarea fondului litigiului, întrucât nu orice dubiu asupra legalității actului administrativ se poate circumscrie noțiunii de ";caz bine justificat";, fiind cristalizată practică în acest sens și în fața instanței supreme (Secția C.A.F., decizia nr. ..., decizia nr. ..., decizia nr. ..., decizia nr. ..., etc.).

Cum împrejurările evocate de reclamantă nu pot fi examinate și evaluate, sub aspectul concordanței lor cu dispozițiile legale aplicabile, decât după ce se vor administra probe pe fondul eventualului litigiu privind anularea actului administrativ, instanța consideră că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, referitor la cea de-a doua condiție, este de menționat că paguba iminentă, astfel cum a fost definită de art. 2 alineat 1 litera s din Legea nr. 554/2004, presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, i-ar produce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actelor administrative.

În ceea ce privește această din urmă condiție, tribunalul observă că prin motivele arătate reclamanta nu invocă nicio situație care s-ar subscrie analizei din perspectiva prevederilor art. 2 alineat 1 litera s raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, până la dovedirea unei alte situații de către reclamantă, posibilitate pe care o are în cadrul acțiunii în anularea dispoziției, aspectele invocate în cauză nu se circumscriu noțiunii de pagubă iminentă avută în vedere de legiuitor.

Este adevărat că Recomandarea nr. R/89/8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei privitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă prevede, ca principiu, tocmai posibilitatea conferită celui ce se consideră vătămat de a solicita suspendarea executării unui act administrativ, însă această suspendare o poate acorda instanța atunci când, în raport de ansamblul circumstanțelor și intereselor, se apreciază că executarea actului administrativ ar fi de natură a crea pagube semnificative, dificil de reparat și când există și argumente juridice valabile față de regularitatea actului emis. Ori, în speță, se apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale expres prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât nu este îndeplinită nici condiția impusă de legiuitor prin temeiul de drept invocat de reclamantă, respectiv neepuizarea procedurii administrative prealabile.

Chiar și dacă am face abstracție de acest din urmă aspect, dat fiind că și ca urmare a analizei juridice a cererii de suspendare în raport de situația expusă în art. 15 din legea nr. 554/2004, dat fiind că potrivit alin. 2 al art. 15 ";dispozițiile art. 14 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător"; tribunalul constată că reclamantei îi revenea sarcina de a invoca și dovedi îndeplinirea celor două condiții - existența "unui caz bine justificat"; și "a iminenței producerii pagubei";, fapt nerealizat în cauză.

Față de aceste considerente, instanța constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, va respinge cererea de suspendare a executării dispoziției nr. ... emisă de Y.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de suspendare a executării deciziei nr. ... promovată de reclamanta X, cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâta Y, cu sediul în ...

Cu drept de recurs în termen 5 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 02.03.2018, la Tribunalul Gorj.

← încuviinţare executare silită. Jurisprudență Cereri;...		Contestaţie creditor legea 77/2016. Jurisprudență Cereri;... →

Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Cereri

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Cereri