suspendare executare silită. Jurisprudență Suspendare a executării
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 6761/2013 din data de 19.06.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA .
SENTINTA CIVILA Nr. ….
Ședința publică de la ….
Completul compus din:
PREȘEDINTE …….
Grefier ………..
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul …… și pe intimații ……….., având ca obiect contestație la executare și cerere de suspendare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței cele de mai sus, după care:
Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de …….., mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise.
J U D E C Ă T O R I A
D E L I B E R Â N D:
Constată că, prin contestația la executare înregistrată la instanță la data de ….., contestatorul ……, a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata ….., să dispună admiterea contestației la executare, anularea tuturor formelor de executare încheiate în dosarul execuțional nr. ……. și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației la executare.
În fapt, contestatorul arată că a semnat în calitate de fidejusor contractul de credit nr. …… modificat prin acte adiționale și contractul de credit nr. ……, iar aceste contracte conți clauze abuzive, raportat la Legea nr. 193/2000. În acest sens, s-a susținut că este discutabilă clauza invocată de bancă drept fundament pentru notificare în cazul în care indicele de inflație variază cu minimum 0,25 puncte procentuale în plus/minus față de valoarea inițială a acestora/la cea mai recentă modificare, după caz, când banca poate modifica dobânda în consecință, în orice moment, conform deciziei sale. Noul procent de dobândă se aplică asupra soldului existent al creditului la data modificării acesteia. S-a mai susținut că este abuzivă și clauza prin care banca poate modifica și majora garanțiile la credit, fără ca acesta să poată avea o opinie. S-a mai susținut că prevederea ultimă, prin care i s-a pus în vedere că, dacă nu este acord cu modificarea dobânzii sau cu majorarea garanțiilor în cuantumul stabilit unilateral de bancă, în termen de 30 zile de la primirea notificării, trebuie să ramburseze anticipat integral suma, vine în contradicție cu art. 969 Cod civil, deși trebuie să existe o simetrie între modul de încheiere a contractului și modul de încetare a lui. Contestatorul a mai susținut că motivele de încetare, inclusiv clauzele de denunțare unilaterală trebuie să fie expres menționate în contract, astfel că printr-o notificare ulterioară încheierii contractului nu se poate invoca un motiv de încetare care nu este existent în contractul inițial. Mai mult, ar fi trebuit prevăzută în contract posibilitatea contestatorului de a rezilia de îndată contractul, în lipsa unei astfel de stipulații exprese o astfel de clauză fiind abuzivă.
În continuare, contestatorul a invocat și exemplificat jurisprudență în sensul calificării unor clauze ca fiind abuzive.
A mai susținut că banca s-a înscris la masa credală datorită intrării în procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006 a debitoarei principale, SC ……….. SRL, astfel că interesul intimatei este evident: sustragerea garanțiilor și valorificarea acestora doar în interesul său personal și în defavoarea celorlalți creditori.
Contestatorul a mai formulat cerere de reducere a cuantumului cauțiunii, cerere pe care a argumentat-o invocând jurisprudența CEDO.
În drept, s-au invocat art. 399, 401, 402, 403, alin. 1 și 3 Cod procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare (fila 38), prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea cererilor. Aceasta a arătat că nu se impune suspendarea executării silite, deoarece nu s-a făcut dovada unei pagube iminente pe care ar suferi-o contestatorul prin continuarea executării silite. Privitor la contestația la executare, intimata a arătat că, în fapt, contestatorul a garantat, în calitate de fidejusor, creditul contractat de SC ……….Consult SRL de la intimata ……… SA, prin contractul de credit nr. ………., modificat și completat prin acte adiționale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……. Contestatorul a mai garantat, în calitate de fidejusor, creditul contractat de aceeași societate de la aceeași intimată, prin contractul de credit nr. ………, modificat și completat prin acte adiționale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……. Prin aceste contracte, contestatorul s-a obligat, în mod expres, în solidar cu societatea împrumutată și a renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune prevăzut prin art. 1662 din Codul civil din 1864 (art. III pct. 2 din contractele de garanție). Întrucât societatea împrumutată nu și-a respectat obligația de a restitui sumele împrumutate, intimata a declarat creditele exigibile, adresându-se executorului judecătoresc în vederea executării silite a garanțiilor constituite.
A mai susținut că nu este aplicabilă Legea nr. 193/2000 contestatorului, deoarece acesta nu este consumator în accepțiunea legii. Pe de altă parte, chiar dacă debitorul principal este în insolvență, intimata nu poate fi ținută de efectuarea unei singure forme de executare silită, ci poate urmări recuperarea creanței în toate formele de executare recunoscute de lege, simultan sau succesiv, până la recuperarea integrală a acesteia.
În drept, s-au invocat Legea nr. 146/1997, OG nr. 32/1995, art. 403, alin. 1 și art. 723 Cod proc.civ.
Prin încheierea de ședință din 28.03.2013 (fila 106), la cererea contestatorului, instanța a dispus introducerea în cauză pentru opozabilitatea hotărârii, în calitate de intimată, a numitei ………, soția contestatorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, contestatorul …….. și soția sa, intimata ……… au garantat, în calitate de fidejusori, creditul contractat de SC ………… SRL de la intimata …………. SA, prin contractul de credit nr. …….., modificat și completat prin acte adiționale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ……
Contestatorul și soția sa au mai garantat, în calitate de fidejusori, creditul contractat de aceeași societate de la aceeași intimată, prin contractul de credit nr. ……., modificat și completat prin acte adiționale, sens în care a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. ………..
Întrucât societatea împrumutată nu și-a respectat obligația de a restitui sumele împrumutate, intimata a declarat creditele exigibile, adresându-se executorului judecătoresc în vederea executării silite a garanțiilor constituite, sens în care s-a constituit dosarul execuțional nr. …………..
Prin Încheierea nr. …… pronunțată de Judecătoria O----------.. în Dosarul nr. ……….., a fost încuviințată executarea silită în dosarul execuțional nr…….. al BEJ ………, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul urmăritor BC ……….. SA împotriva debitorilor …….. și ………. ………, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul linie de credit nr. ………. modificat prin Actele adiționale aferente nr. 1…….., nr. 3/11.10.2011, Contractul de fidejusiune nr. ………., Contractul neipotecar pentru investiții imobiliare nr. ……… modificat prin Actul adițional nr. …….. și Contractul de fidejusiune nr. ………
Prin Somația nr. ……., contestatorul și soția sa au fost somați să achite suma totală de …… lei reprezentând credit restant, dobânzi aferente și cheltuieli de executare silită, în baza titlurilor executorii anterior menționate (fila 47 verso).
Raportat la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanta va reține că, în conformitate cu prevederile art. 403 Cod procedură civilă, ,,pana la solutionarea contestatiei la executarea silita, instanta competenta poate dispune suspendarea executarii silite, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta’’.
Admisibilitatea unei asemenea cereri presupune, așadar ca și condiții sine qua non plata unei cauțiuni, existența în curs de soluționare a unei contestații la executare - condiții de ordin procedural - și existența unor împrejurări care să justifice înlăturarea, cel puțin temporară, a puterii executorii a titlului ce a stat la baza declanșării sale - condiție care privește ,,pipăirea’’ fondului litigiului.
Condiționarea suspendării executării silite de depunerea unei cauțiuni, în cuantum stabilit de instanța judecătorească, se impune pentru prevenirea exercitării abuzive a dreptului de a cere suspendarea executării, precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea cât mai operativă a creanțelor lor, stabilite prin titluri executorii. În același timp, depunerea cauțiunii constituie o garanție în sensul că, în urma respingerii contestației la executare, creditorul va putea cere si obține despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării silite.
Instanța reține că în prezentul dosar a fost formulată și contestație la executare, fiind prin urmare îndeplinită această condiție.
Prin rezoluție și procedura de citare legal îndeplinită, instanța a pus în vedere contestatorului să achite o cauțiune în cuantum de 100.000 lei. Prin încheierea din data de 19………., instanța a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de contestator cu privire la plata cauțiunii, menținând în sarcina sa obligația plății cauțiuni, în cuantumul arătat.
În contextul în care contestatorul nu a înțeles să achite cauțiunea stabilită în sarcina sa, instanța urmează a respinge ca inadmisibilă prezenta cerere de suspendare a executării silite, întrucât plata cauțiunii constituie o condiție de admisibilitate a cererii.
Raportat la capătul de cerere privind contestația la executare, instanța va reține că, potrivit prevederilor art. 399 Cod procedură civilă, contestația la executare poate fi formulată "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare";. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În speță, titlurile executorii în baza cărora s-a început executarea silită nu sunt emise de instanțe judecătorești, context în care instanța va analiza apărările de fond formulate de contestator împotriva acestor titluri executorii.
Astfel, contestatorul a susținut că, în contextul în care debitorul principal, SC ……… SRL, a intrat în procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 185/2006, iar creditoarea BC …….…. SA s-a înscris la masa credală, nu mai pot fi urmăriți silit fidejusorii.
Raportat la aceste susțineri, instanța consideră că nu sunt întemeiate, deoarece obligația asumată de contestator prin semnarea contractelor de fidejusiune este o obligație personală, asumată în nume propriu, autonomă și independentă de obligația asumată de SC …………. SRL, debitorul principal.
Prin fidejusiune, contestatorul s-a obligat în solidar cu debitorul principal față de creditorul acestuia - intimata din prezenta cauză - , să execute obligația asumată de debitor, pentru cazul când acesta nu-și va executa el însuși obligația la care s-a îndatorat. Principiul care domină raporturile dintre creditor și fidejusor este acela că, în caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate să urmărească direct pe fidejusor, pentru executarea creanței, fără ca această urmărire să fie condiționată de o prealabilă urmărire a debitorului principal.
Potrivit dispozițiilor art. 1662 din Codul civil de la 1864 - aplicabil în speță: "Fidejusorul nu este ținut a plăti creditorului, decât când nu se poate îndestula de la debitorul principal asupra averii căruia trebuie mai întâi să se facă discuție, afară numai când însuși a renunțat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul.";
Or contestatorul s-a obligat, în mod expres, în solidar cu societatea împrumutată și a renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune prevăzut prin art. 1662 din Codul civil din 1864 (art. III pct. 2 din contractele de fidejusiune - filele 27-28).
Rezultă că intimata creditoare nu era obligată să urmărească patrimoniul debitorului principal. Astfel, titularul dreptului de creanță poate să urmărească în mod direct bunurile garantului, mai ales în situația concretă în care acesta a renunțat la beneficul de discuțiune și diviziune, nemaiavând la îndemână posibilitatea de a cere creditorului ca urmărirea pentru creanța datorată să se facă asupra bunurilor debitorului - cum este cazul în speță.
Prin semnarea contractelor de fidejusiune, contestatorul și-a dat acordul cu privire la nașterea unui raport juridic distinct între el și creditor, în temeiul căruia renunță la o facultate pe care legea în mod expres i-o oferă. Art. 1662 din Codul civil de la 1864 îi lasă fidejusorului libertatea de a adopta o conduită dincolo de orice factor coercitiv, însă odată adoptată conduita sa, în sensul renunțării la beneficiile de discuțiune și diviziune oferite de lege, intervine forța obligatorie a contractului asumat.
Pe de altă parte, nici Legea insolvenței nr. 85/2006, nici dispozițiile speciale din materia executării silite inserate în codul de procedură civilă nu prevăd suspendarea de drept ori vreun alt impediment la efectuarea sau continuarea procedurii de executare silită a persoanelor fizice care au constituit garanții pentru garantarea creditelor contractate de debitorii principali supuși procedurii insolvenței.
De altfel, art. 71 din Legea nr. 85/2006 conferă oricărui fidejusor diligent posibilitatea de a se înscris la masa credală a debitorului principal pe care l-a garantat, cu suma achitată creditorului în contul creanței sau cu suma pentru care a garantat, conservându-și prin aceasta dreptul său de regres.
Raportat la susținerile contestatorului privind caracterul abuziv al unor clauze din contractele de credit, instanța va reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat intre profesioniști si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate, iar conform art. 2 al. 1 prin consumator se înțelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociații, care in temeiul unui contract, intra sub incidenta prezentei legi, acționează in scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.
Astfel, aceste prevederi legale sunt aplicabile doar în ceea ce privește contractele încheiate cu consumatorii, respectiv cu acele persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice constituie în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberate.
Prin urmare, pentru a fi aplicabila protecția oferita de Legea nr. 193/2000 este necesar ca persoana consumatorului sa îndeplinească condițiile prevăzute de art. 2 al. 1 din lege, iar contractul sa aibă ca obiect vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Or, în cauza de față, contractele de credit indicate au fost încheiate cu debitorul principal SC ………… SRL, persoană juridică care, la rândul ei, are calitate de comerciant, neputând fi încadrată în categoria persoanelor limitativ prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 și care definește categoria consumatorilor.
Într-adevăr, în cadrul operațiunilor juridice are calitate de parte și contestatorul. Însă, acesta a semnat convențiile în calitate de fidejusor, actul juridic la care a participat având caracter accesoriu contractelor de credit semnate între SC ……….. SRL și BC ……….. SA.
Prin urmare, prin semnarea contractului in calitate de fidejusor, contestatorul a încheiat cu intimata un contract distinct de contractul de credit, respectiv un contract de fidejusiune, prin care, in calitate de fidejusor, s-a obligat fata de creditorul unei alte persoane - in speța debitorul principal -, sa execute obligația celui pentru care garantează daca acesta nu o va executa. Așadar, prin acest contract încheiat exclusiv intre fidejusor si bancă, intimata nu a prestat contestatorului niciun serviciu si nu i-a vândut niciun bun. Acesta a prestat un serviciu societății comerciale care a contractat creditele, persoană distinctă de contestator, care a semnat contractul in numele sau propriu, personal, garantând astfel cu propriul sau patrimoniu.
Fata de cele de mai sus, instanța consideră ca fidejusiunea nu poate fi circumscrisa nici prevederilor art. 3 din Legea nr. 193/2000, care lărgește sfera contractelor care intra sub incidenta acestei legi si care astfel stabilesc implicit caracterul execuțional al convențiilor sub acest aspect.
Incidenta prevederilor legale nu poate fi reținuta nici in considerarea caracterului accesoriu al contractului de fidejusiune in raport de soarta obligației principale, știut fiind ca, de vreme ce debitorul principal este o persoana juridica, valabilitatea clauzelor contractuale nu poate fi analizata prin prisma prevederilor Legii nr. 193/2000.
Așadar, instanța va înlătura toate apărările contestatorului întemeiate pe Legea nr. 193/2000 si implicit cele care țin de executarea silita propriu-zisa derulata in baza prevederilor legale a căror anulare s-a solicitat, potrivit art. 379 indice 1 Cod procedură civilă.
Având în vedere faptul că actele de executare au fost emise în conformitate cu dispozițiile legale în materie, față de faptul că apărările contestatorului nu reprezintă în fapt aspecte de nelegalitate în ce privește executarea silită, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată prezenta contestație la executare.
Văzând prevederile art. 274 Cod procedură civilă, dat fiind culpa procesuală a contestatorului, instanța nu va acorda acestuia cheltuieli de judecată, dar nici intimaților, deoarece aceștia nu au solicitat astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul ….. Bihor, în contradictoriu cu intimații BANCA ……………….
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul ………., domiciliat în Oradea, str. …….., în contradictoriu cu intimații …. și …….., …………
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de ………….
Președinte, Grefier,
…………
| ← pretenţii. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
