Titlul pro herede unit cu buna credinţă constituie un just titlu. Dobândirea proprietăţii prin uzucapiune de 10 ani. Terţe persoane. Comoştenitori
| Comentarii |
|
C.civ., art. 644, art. 1858, art. 1895, art. 1897
Potrivit dispoziţiilor art. 1895 C.civ., cel ce câştigă cu bună-credinţă şi justă cauză un imobil determinat, poate dobândi proprietatea lui prin prescripţiune de 10 ani. Justa cauză, conform art. 1897 C.civ. înseamnă orice titlu translativ de proprietate.
Trib. Iaşi, secţia a IlI-a, sentinţa civilă din 30 noiembrie 1927
(J.G. nr. 5/1928, p. 152-153)
Succesiunea fiind, după cum rezultă din dispoziţiunile art. 644 C.civ., unul din modurile prin care se poate dobândi proprietatea, ea poate fi socotită ca just titlu, mai ales că din cuprinsul art. 1858 C.civ. rezultă că succesorul de bună-credinţă poate să schimbe posesiunea precară a autorului său şi să înceapă în persoana sa o nouă posesiune utilă. Dar când este neîndoios că în legislaţia noastră - spre deosebire de dreptul francez - titlul de pro herede unit cu bună-credinţă, constituie un just titlu, adică un titlu suficient spre a conduce pe posesor la dobândirea proprietăţii imobilului prin uzucapiunea de 10 ani, se decide însă şi cu drept cuvânt, că nu se poate invoca cu succes un atare just titlu, decât numai faţă de terţe persoane, adică care nu au calitatea de comoştenitori. Dimpotrivă, el nu poate fi invocat faţă de comoştenitori, întrucât comoşteni-torii au fiecare un drept indiviz în succesiune, astfel că titlul de herede al celui ce invocă prescripţiunea decenală, fiind comun tuturor moştenitorilor, până la facerea împărţelii, el nu are un caracter exclusiv, aşa cum trebuie să fie titlul cerut pentru această prescripţiune.
Aceeaşi soluţiune se impune şi în cazul când un erede găseşte în succesiunea autorului său imediat, un imobil care a aparţinut succesiunii unui autor mai îndepărtat. Acest erede nu poate să înceapă în persoana sa o posesiune nouă, distinctă, de a autorului său, care unită cu bună-credinţă şi cu titlul ce rezultă din calitatea sa de erede, să-l conducă la prescrip-ţiune, căci şi în acest caz există aceeaşi dificultate, adică titlul de pro herede nu are acel caracter de exclusivitate care să-i poată servi de bază prescripţiunii decenale.
| ← Uzucapiune de 10-20 de ani. Succesiune. Dacă poate servi ca... | Uzucapiunea de 10-20 de ani. Comoştenitori. Autor comun. → |
|---|
