Uzucapiunea de 10-20 de ani. Condiţia bunei-credinţe. Este suficientă dacă a existat la începutul prescripţiunii

C.civ., art. 1898 alin. (2)

Legiuitorul, atunci când se ocupă de prescripţiunea de 10 ani, prevede prin alin. (2) al art. 1898 din C.civ. că, în ce priveşte buna credinţă, este destul a se stabili că ea a existat în momentul câştigării imobilului.

Cas., secţia I, decizia nr. 1293 din 11 mai 1927 (J.G. nr. 20/1928, p. 634)

Chiar dacă mai târziu, în cursul prescripţiei, cel ce prescrie pierde buna credinţă, prescripţia nu încetează de a curge în favoarea sa, deoarece legea nu-i pretinde ca în tot cursul prescripţiei el să fie de bună-credinţă.

Astfel fiind, urmează că greşit şi cu violarea articolului citat, a respins Tribunalul în speţă, obiecţiunea ridicată înaintea sa de recurent - referitoare la faptul că el ar fi prescris - pe motiv că nu ar fi de bună-credinţă, în tot cursul celor 10 ani cât curge prescripţia.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Uzucapiunea de 10-20 de ani. Condiţia bunei-credinţe. Este suficientă dacă a existat la începutul prescripţiunii