Uzucapiune. Jurisprudență Proprietate privată; Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 2809 din data de 06.12.2016
DOSAR NR. 2450/270/2016 - uzucapiune -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2809
Ședința publică din data de 06.12.2016
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
PREȘEDINTE - ANGHEL LUMINIȚA
GREFIER - BEJENARU SABINA MARIA
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta …., în contradictoriu cu pârâta …., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat …. reprezentând reclamanta, lipsă fiind pârâta.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus raportul de expertiză topo, fiind deja comunicat părților, după care:
Instanța acordă cuvântul asupra raportului de expertiză topo:
Avocat …. nu are obiecțiuni de formulat.
Instanța dispune plata către expert Socaci Ștefan a onorariului de expert de 900 lei, achitat de Parohia Sf. Gheorghe cu chitanța nr. 8102148/1 din data de 18.10.2016, sens în care dispune emiterea de adrese către expert și către Tribunalul Bacău - Biroul Local de Expertize Tehnice.
Avocat …., fiind întrebată asupra legitimității procesuale a pârâtei, precizează că în urmă cu ani de zile pârâta a tulburat posesia, au fost solicitări cu privire la o bucată de teren, nu au existat litigii, dar a făcut probleme reclamantei în legătură cu linia de hotar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța, conform art. 244 Cod de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și conform art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului:
Avocat …., pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii, fiind îndeplinite condițiile pentru uzucapiune, posesia fiind exercitată neîntrerupt mai mult de 30 de ani. Fără cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
I N S T A N Ț A,
Deliberând,
Asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea adresată Judecătoriei Onești și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 2450/270/2016 din data de 25.04.2016, reclamanta …. din satul …. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul …. ca prin hotărâre judecătorească să se constate dreptul de proprietate asupra următoarelor suprafețe de teren:
-parcela 501, cu o suprafața de 1178 mp, destinația curți-construcții;
-parcela 502, cu o suprafață de 3386 mp, destinația cimitir;
-parcela 503, cu o suprafață de 872 mp, destinația curți-construcții;
-parcela 504, cu o suprafață de 380 mp, destinația teren arabil;
-parcela 505, cu o suprafață de 384 mp, destinația fânețe.
În motivarea cererii s-a arătat că parcele formează un corp comun. Pe teren sunt edificate construcții aparținând parohiei: paraclisul bisericesc, o clădire social filantropică, un centru social medical pentru persoane vârstnice și un centru rezidențial pentru persoane vârstnice. Terenurile sunt în folosința parohiei din jurul anului 1920, sunt îngrădite și nu s-au modificat liniile de hotar și le-a stăpânit de peste 30 de ani în mod continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar.
În drept a invocat dispozițiile art. 645, 480, 1837, 1846 și urm. Cod civil, art. 194 și următoarele Cod procedură civilă.
Conform Legii nr. 455/2006 cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În procedura reglementată de art. 201 Cod procedură civilă cererea de chemare în judecată și înscrisurile au fost comunicate pârâtului, dar comunicarea s-a întors la instanță de 3 ori, cu mențiunea factorului poștal că destinatarul este necunoscut.
La data de 30.06.2016, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată în sensul că a indicat ca pârâtă pe numita …. Această pârâtă a semnat de primire dovada comunicării dar nu a depus întâmpinare.
În dovedirea pretențiilor, reclamanta a depus la dosar: adeverințe privind construcțiile, eliberate de Primăria comunei …., certificat de atestare fiscală, autorizații de construire nr. 5/31.01.2011 și nr. 13/04.04.2005, certificat de urbanism, certificat pentru atestarea posesiei exercitate sub nume de proprietar, procesele verbale de recepție la finalizarea lucrărilor nr. 6228/19.08.2005, nr. 18/10.03.2011 și nr. 283/05.12.2013, liste de inventar. A solicitat și audierea martorului …. și efectuarea unei expertize topo-cadastru.
La termenul din 27.09.2016 instanța a încuviințat probele solicitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Aspecte de fapt:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a susținut că terenurile în litigiu sunt în folosința parohiei din jurul anului 1920, că sunt îngrădite și nu s-au modificat liniile de hotar. De asemenea, reclamanta a susținut că exercită o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar pe o perioadă mai mare de 30 de ani, că terenurile nu au fost ocupate sau revendicate de vreo persoană.
Martorul …. (inițial, chemat în judecată ca pârât) a decedat în cursul procesului, astfel că a fost înlocuit cu martorul … care a declarat că, de când se știe, terenurile au aparținut Parohiei Ortodoxe și nimeni nu a ridicat pretenții asupra lor.
La termenul din 25.10.2016 instanța a solicitat apărătorului reclamantei să justifice legitimitatea procesuală a pârâtei ….. La termenul de astăzi, apărătorul reclamantei a precizat că, în urmă cu ani de zile, pârâta a tulburat posesia, au fost solicitări cu privire la o bucată de teren, nu au existat litigii, dar a făcut probleme reclamantei în legătură cu linia de hotar.
Dispoziții legale aplicabile:
În primul rând, față de data formulării acțiunii, trebuie stabilită legea aplicabilă atât cea materială, de drept substanțial cât și cea procedurală.
În ce privește legea de drept material aplicabilă, potrivit art. 6 alin. 4 Cod procedură civilă, "prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit";.
Aceasta înseamnă că deși acțiunea de față a fost introdusă după intrarea în vigoare a Noului Cod civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data începerii curgerii termenului prescripției achizitive, respectiv vechiul cod civil întrucât termenul a început să curgă din anul 1920.
Astfel, potrivit art. 1837 Cod civil din 1864, "prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege"; iar potrivit art. 1846 "orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru";.
Deci, dobândirea unei proprietăți sau a altui drept real prin posesia neîntreruptă a unui lucru în tot timpul fixat de lege este definită în art. 1837 Cod civil ca prescripție achizitivă, iar în literatura juridică uzucapiune.
Reclamanta a invocat uzucapiunea de 30 de ani având în vedere că nu se întemeiază pe un just titlu (definit în art. 1897 Cod civil din 1864 ca fiind orice titlu translativ de proprietate care provine de la altcineva decât adevăratul proprietar).
Uzucapiunea de lungă durată este recunoscută de art. 1890 Cod civil din 1864 astfel: "toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință";.
Prin urmare, spre a se putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită, posesorul trebuie să îndeplinească două condiții: să posede bunul timp de 30 de ani iar posesia sa să fie utilă, deci neafectată de un viciu. Mai mult, regularitatea posesiei, adică faptul că ea este utilă, se prezumă. Urmează ca cel care afirmă că posesia invocată este afectată de un viciu să facă această dovadă.
În ce privește posesia utilă, art. 1847 Cod civil din 1864 arată că ea trebuie să fie "continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar"; ceea ce înseamnă că viciile posesiei sunt discontinuitatea, violența, clandestinitatea și precaritatea. Pe lângă aceste vicii se mai impune a fi analizat și echivocul (atunci când actele de stăpânire pot fi exercitate de către posesor și altfel decât ca fiind corespunzătoare elementului psihologic propriu posesiei).
Art. 1848 prevede că "posesiunea este discontinuă când posesorul o exercită în mod neregulat, adică cu intermitențe anormale";, art. 1849 că "posesiunea este întreruptă prin modurile și după regulile prescrise în articolele 1863 - 1873";, art. 1850 "continuitatea și neîntreruperea posesiunii sunt dispensate de probă din partea celui ce invocă prescripția, în acest sens că, posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie";, art. 1851 că "posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violență în contra sau din partea adversarului"; iar art. 1852 că "posesiunea este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a putea să o cunoască";.
Motivele de fapt și de drept reținute de instanță
Deși, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a susținut că exercită o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar pe o perioadă mai mare de 30 de ani, prin precizările de la acest termen și-a infirmat propriile susțineri, dar și declarația martorului audiat. Astfel, afirmând că pârâta chemată în judecată a tulburat posesia reclamantei, revendicând un teren și contestând linia de hotar, reclamanta a făcut cunoscut instanței că nu îndeplinește condițiile legale pentru a dobândi un drept de proprietate asupra terenului prin uzucapiune, respectiv, posesia sa nu este utilă, fiind afectată de vicii.
Prin urmare, neîndeplinind condițiile legale pentru constatarea uzucapiunii, cererea reclamantei va fi respinsă ca netemeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta … cu sediul în … împotriva pârâtei …, domiciliată în comuna ….
Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.12.2016.
PREȘEDINTE,
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Acţiune în pretenţii → |
|---|
