Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria CHIŞINEU CRIŞ Sentinţă civilă nr. 9 din data de 09.01.2013
Respingerea acțiunii privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, prin joncțiunea posesiilor, fără a face dovada posesiei autorului asupra imobilului.
Potrivit soluției pronunțate într-un recurs în interesul legii având nr. 86/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că legea veche ultraactivează și se aplică în continuare posesiilor începute sub imperiul ei.
În speță, posesia a început sub imperiul dispozițiilor Decretului-Lege nr.115/1938, iar potrivit art. 28 din acest act normativ, pentru a se putea prescrie achizitiv, posesia trebuie exercitată timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular. Proprietarul tabular a decedat în anul 1939, fiind îndeplinită această condiție.
Reclamantul invocă joncțiunea posesiilor, respectiv posesia sa cu cea a numitului B.M., fără a face dovada acestei din urmă posesii asupra imobilului. Potrivit art. 1860 Cod civil, orice posesor posterior are posibilitatea de a uni posesia sa cu posesia autorului său, în vederea îndeplinirii termenului legal de prescripție achizitivă. Însă, pentru a putea opera joncțiunea posesiilor, pe de o parte reclamantul trebuie să facă dovada posesiei utile a autorului său asupra imobilului, în condițiile prevăzute de art. 1846, art.1847 cod civil și pe de altă parte, să facă dovada că joncțiunea a avut loc în baza unui raport juridic.
(sentința civilă nr.9/2013 pronunțată în dosarul nr. 1362/210/2012 al Judecătoriei Chișineu Criș)
Prin sentința civilă 9/2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamantul T.M., în contradictoriu cu pârâta P.A, având ca obiect uzucapiune.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, din extrasul CF ---Apateu, nr. top --- rezultă că imobilul este format din teren intravilan în suprafață de 720 m.p., proprietar pentru cota de 12/24 este B.Tivadar, iar pentru cota de 6/24 proprietar este B.Teodor; din extrasul de CF ---- Apateu, top ----Berechiu rezultă că imobilul este format din teren intravilan în suprafață de 720 m.p., proprietar tabular fiind B.Tivadar.
Potrivit Certificatului de deces seria DZ nr. ---, B.Teodor a decedat la data de 04 octombrie 1939 în sat Berechiu, județul Arad.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, H.G. și H.V., instanța reține că imobilul este folosit de T.M., care a cumpărat de la B.M.. Martorii au arătat că B.M. a folosit grădina de la decesul bunicului său.
Potrivit dispozițiilor art. 28 din Decretul-Lege nr.115/1938, pentru a se putea prescrie achizitiv, posesia trebuie exercitată timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular.
Reclamantul solicită a se constata uzucapiunea asupra imobilului înscris în CF --- Apateu, --- Berechiu și a cotelor de 12/24 și 6/24 din imobilul înscris în CF ----Apateu, top---, unde este înscris numitul B.Tivadar (care este una și aceeași persoană cu B.Teodor), care a decedat la data de 04.10.1939, potrivit certificatului de deces de la fila 10 dosar. Au trecut astfel peste 20 de ani de la moartea proprietarului tabular.
În raport de data decesului proprietarului tabular - 1939 -, posesia a început după intrarea în vigoare a Decretului-Lege nr.115/1938.
Potrivit soluției pronunțate într-un recurs în interesul legii având nr. 86/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că legea veche ultraactivează și se aplică în continuare posesiilor începute sub imperiul ei.
În temeiul dispozițiilor art. 28 din Decretul-Lege nr.115/1938, pentru a se putea prescrie achizitiv, posesia trebuie exercitată timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular.
În privința cadrului procesual, instanța a dispus afișarea unei somații care cuprinde toate informațiile impuse de art. 130 din Decretul-Lege nr. 115/1938 la sediul Primăriei comunei Apateu. Nimeni nu a formulat nicio opoziție cu privire la constatarea dreptului de proprietate al reclamantului.
În prezenta cauză, reclamantul invocă joncțiunea posesiilor, respectiv posesia sa cu cea a numitului B.M., fără a face dovada acestei din urmă posesii asupra imobilului.
Instanța constată că, potrivit art. 1860 Cod civil, orice posesor posterior are posibilitatea de a uni posesia sa cu posesia autorului său, în vederea îndeplinirii termenului legal de prescripție achizitivă.
Însă, pentru a putea opera joncțiunea posesiilor, pe de o parte reclamantul trebuie să facă dovada posesiei utile a autorului său asupra imobilului, în condițiile prevăzute de art. 1846, art.1847 Cod civil și pe de altă parte, să facă dovada că joncțiunea a avut loc în baza unui raport juridic.
Reclamantul, deși a depus la dosarul cauzei declarația sub semnătură privată, potrivit căreia, B.M. a vândut imobilul din sat Berechiu, comuna Apateu, județul Arad, către T.M. la data de 31.12.2011, nu a făcut dovada posesiei vânzătorului B.M. asupra imobilului.
Din declarația martorului H.G., instanța reține că reclamantul a cumpărat grădina din Berechiu în iarna anului 2012 de la B.M., dar grădina nu a fost folosită, fiind loc părăsit o lungă perioadă de timp pentru că B.M. a fost plecat din localitate. Prin urmare, vânzătorul cu care își unește reclamantul posesia nu a exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, așa cum reiese și din declarația martorului, grădina fiind nefolosită mai mulți ani.
Martorul H.V. a declarat că reclamantul a cumpărat grădina de la B.M. în urmă cu un an. Grădina a aparținut bunicului lui B.M.. Acesta nu locuia în Berechiu și venea destul de rar în localitate, astfel că grădina era mai mult nelucrată, deci B.M. nu a exercitat o posesie continuă și utilă, așa cum susține reclamantul.
Instanța nu va reține ca o dovadă a posesiei faptul că reclamantul a plătit impozitele asupra imobilului, așa cum rezultă din adeverința nr.---/6.09.2012 emisă de Primăria Apateu. Astfel, instanța apreciază că simpla plată a impozitului nu face dovada posesiei, a stăpânirii efective a imobilului - elementul corpus.
Posesia are două elemente constitutive: corpus și animus. Elementul corpus este elementul material și presupune contactul nemijlocit și constă în stăpânirea materială a bunului, adică în realizarea de acte materiale de deținere și folosire a bunului. Elementul animus constă în intenția sau voința celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar sau în calitate de titular al altui drept real. Lipsa elementului psihologic intențional face ca cel care deține bunul să nu aibă calitatea de posesor, plasându-l calitativ în aceea de simplu detentor precar. Cel ce se pretinde posesor este necesar să dovedească faptul că sunt întrunite cele două elemente.
Având în vedere aceste împrejurări, instanța constată că în cauză nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 1860 Cod civil, nefiind îndeplinite condițiile pentru a opera joncțiunea posesiilor.
Chiar dacă s-ar reține că reclamantul a posedat imobilul începând cu sfârșitul anului 2011, de la data cumpărării prin actul sub semnătură privată (31.12.2011) și până la data introducerii acțiunii (24.10.2012) au trecut mai puțin de un an, timp care este insuficient pentru împlinirea termenului de uzucapiune în persoana reclamantului.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art.1847 și următoarele Cod civil și art.28 din Decretul Lege nr.115/1938, instanța a respins acțiunea.
| ← Declararea judecatoreasca a mortii. Jurisprudență | Plangere Contraventionala. Jurisprudență Contravenţii.... → |
|---|
