Uzucapiune. Locatar. Precaritatea posesiei. Consecinţe
| Comentarii |
|
C.civ., art. 1847, art. 1855, art. 1858
Precaritatea posesiei, însemnând deţinerea lucrului pentru altul, reprezintă chiar lipsa posesiei, iar conform art. 1855 C.civ., persoana care a început a poseda pentru altul este prezumată că a conservat aceeaşi calitate.
C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1858 din 19 decembrie 1997
(C.A.B.C.P.J.C. 1993-1998, op. cit., p. 98-99)
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta V.M., având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unei construcţii prin uzucapiune, împotriva pârâtei P. Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamanta V.M. a locuit în imobilul aparţinând pârâtei, în calitate de chiriaş, iar din punct de vedere legal, nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 1847 C.civ. pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului prin uzucapiune deoarece posesia nu a fost exercitată sub nume de proprietar, precaritatea acesteia echivalând cu lipsa însăşi a posesiei.
Sentinţa a fost menţinută de Tribunalul Bucureşti care a respins apelul formulat de reclamantă, reţinând motivarea primei instanţe, atât în fapt cât şi în drept.
împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta V.M. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în baza art. 304 pct. 9 şi 11 C.proc.civ.
în dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susţinut că acţiunea a fost respinsă datorită interpretării eronate a probelor administrate în cauză şi a ignorării dovezilor care au demonstrat împrejurarea că locuieşte în imobil din 1951 şi s-a comportat permanent ca un adevărat proprietar şi că a exercitat o posesie neîntreruptă.
Recursul nu este fondat.
Este adevărat că reclamanta a locuit în imobilul proprietatea pârâtei o lungă perioadă de timp, în calitate de chiriaş, aşa cum rezultă şi din cartea de imobil, din punct de vedere juridic, reclamanta a locuit în imobil în calitate de detentor precar, iar potrivit dispoziţiilor art. 1855 C.civ. se presupune că a conservat aceeaşi calitate, întrucât nu a administrat nicio probă în combaterea acestei prezumţii legale.
Intervertirea precarităţii nu poate fi susţinută decât în limitele şi în cazurile prevăzute de art. 1858 C.civ., iar efectuarea îmbunătăţirilor la imobil nu se încadrează în niciunul din modurile stabilite de textul de lege menţionat pentru a putea fi considerate o dovadă a încetării precarităţii posesiei şi un semn al începutului unei posesii utile, sub nume de proprietar.
| ← Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani. Just titlu. înscris sub... | Uzucapiune. Calitate procesuală pasivă → |
|---|
