Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitate procesuala pasiva.
| Comentarii |
|
TIP SPETA: SENTINTA CIVILAAUTOR: JUDECATORIA IASIDOMENIU ASOCIAT: ACTIUNE IN ANULARE.Dosar nr. 3147/245/2009DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11060 din 13/11/2009TITLU: Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitateprocesuala pasiva.
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.02.2009reclamantul M D solicitat în contradictoriu cu pârâtii Statul Român prinMinisterul de Finante, Consiliul Local al Municipiului Iasi si Municipiul Iasi prinPrimar constatarea nulitatii absolute a contractului de donatie autentificat din25.10.1978 la Notariatul de Stat având ca obiect terenul situat în Iasi, str.Z,precum si obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare, reclamantul a învederat în esenta ca parintii acestuia, M N siM V, au fost nevoiti sa doneze statului imobilul proprietatea acestora, teren însuprafata de 90 mp., dobândit prin act de vânzare-cumparare în anul 1947, de lanumita W Reclamantul arata ca la momentul încheierii contractului de donatieautentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, nu a existat o intentie reala de agratifica Statul roman, parintii reclamantului fiind supusi presiunilor din aceaperioada a nationalizarii, carora nu le-au putut rezista din cauza starii denecesitate în care se afla familia lor.
În drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.966 C.civ.
În sedinta publica din data de 19.03.2009 instanta a apreciat ca cererea estescutita de plata taxei judiciare de timbru.
Pârâtul, Statul Român nu a fost reprezentat în fata instantei, însa la datade 14.04.2009 a depus, prin Serviciul registratura, întâmpinare prin care a invocatexceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive si exceptia lipsei calitatii dereprezentare a acestuia prin Ministerul de Finante.
Pârâtii Consiliul Local Iasi si Municipiul Iasi prin Primar nu au fostreprezentati în fata instantei, însa la data de 07.09.2009 a depus, prin Serviciulregistratura, întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesualepasive a acestora si exceptia prescrierii dreptului la actiune.
Instanta a administrat la solicitarea reclamantului: proba cu înscrisuri-copii ale actelor de stare civila, certificat de mostenitor, contract de vindere-cumparare autentificat din 12 mai 1947 la Notariatul de Stat, act de donatieautentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, decizia Consiliului Popular alJudetului Iasi, si cea testimoniala, fiind audiati martorii: B si S.
La termenul din data de 16.04.2009 instanta, în vaza art. 137 alin.2C.proc.civ. uneste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului StatuluiRomân prin Ministerul Finantelor invocata de pârât prin întâmpinare.
La termenul din data de 18.06.2009 instanta respinge exceptia lipseicalitatii de reprezentare a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, caramasa fara obiect, având în vedere cererea introdusa prin Serviciul Registraturade catre Ministerul Finantelor Publice privind alegerea sediului procedural.
Analizând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.proc.civ., exceptia lipsei calitatiiprocesuale pasive a Statului Român, exceptie de fond, absoluta si peremptorie invocata deacest pârât, instanta retine:
Promovarea oricarei actiuni în justitie presupune îndeplinirea cumulativaa trei cerinte esentiale: interes legitim, nascut, actual si personal, calitatea sicapacitatea procesuala a partilor. Neîndeplinirea oricareia dintre ele paralizeazadeclansarea sau continuarea actiunii civile.
Instanta are în vedere, în primul rând, ca reclamantul fiind cel careinitiaza cererea de chemare în judecata, conform art.1169 C.civil trebuie sa odovedeasca, astfel încât tot lui îi revine sarcina sa faca dovada calitatii procesualeîn cauza, inclusiv cea a pârâtului, concluzie ce rezulta din art.112 C.proc.civ., înconditiile în care legitimitatea procesuala pasiva presupune existenta uneiidentitati între persoana pârâtului si subiectul pasiv al raportului juridic dedusjudecatii.
Astfel, pentru a determina cine este în prezent beneficiarul contractului dedonatie, instanta se va raporta nu numai la legislatia în vigoare la momentulîncheierii contractului (1978), ci si la dispozitiile legale în vigoare la acestmoment, deoarece efectele actuale ale unei eventuale admiteri a acestei cereri s-arrasfrânge asupra patrimoniului beneficiarului donatiei.
Potrivit legislatiei comuniste, în România, unicul titular al dreptului deproprietate socialista era Statul Român, iar bunurile ce intrau în patrimoniulacestuia intrau totodata si în patrimonial unitatilor administrativ teritoriale, nucu titlu de drept de proprietate ci cu titlu de drept de administrare directa. Datfiind acest mecanism juridic, participarea Statului, ca unic titular al dreptului deproprietate socialista, la perfectarea contractelor de donatie, se facea prinintermediul Consiliilor Populare.
În prezent, se face distinctie în mod expres între dreptul de proprietatepublica si dreptul de proprietate privata al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale prin dispozitiile Legii 213/1998 si ale Legii 215/2001.
Terenul de 90 mp situat în Iasi, Str. Z ce a facut obiectul contractului dedonatie, se regaseste pe raza teritoriala a Municipiului Iasi, se încadreaza încategoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local, conformart.6 din Legea nr.213/1998, fiind implicit în patrimoniul acestuia, motiv pentrucare instanta apreciaza ca fiind întemeiate sustinerile pârâtului Statul Român,constatând ca în temeiul dispozitiilor Legii 213/1998 si Legii 215/2001 beneficiarulactului de donatie este în prezent Municipiul Iasi, unitatea administrativteritoriala pe raza careia sa afla bunul donat.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia invocata si va respingeactiunea formulata în contradictoriu cu acest pârât.
În raport cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Consiliul LocalIasi si a Municipiului Iasi, invocata de catre pârâti, instanta retine urmatoarele:
Conform dispozitiilor art. 21 din Legea 215/200: "Unitătile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină sipatrimoniu propriu. Unitătile administrativ-teritoriale sunt titulare aledrepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrareabunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte,precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii".
Legea nr.215/2001 face o clara distinctie între autoritati publice si unitatiadministrativ teritoriale, acestea din urma fiind titularele dreptului deproprietate la nivel local.
Conform art. 36 alin 2 lit c: "Consiliul local exercită următoarele categoriide atributii:...atributii privind administrarea domeniului public si privat alcomunei, orasului sau municipiului;"
Contractul de donatie a avut ca obiect dreptul de proprietate asupraterenului, operând pe aceasta cale un transfer al acestui drept.
Astfel, analiza conditiilor de valabilitate la momentul perfectarii actuluitrebuie realizata în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate identificatconform rationamentului prezentat mai sus, respectiv unitatea administrativteritoriala, Municipiul Iasi. Consiliul Local este doar o autoritate deliberativa lanivel local, atributiile sale fiind exclusiv de administrare a patrimoniului unitatiiadministrativ teritoriale.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesualepasive a Consiliului Local, respingând în consecinta actiunea formulata încontradictoriu cu acesta si totodata va respinge exceptia lipsei calitatii procesualepasive a Municipiului Iasi, ca nefondata.
În ceea ce priveste fondul actiunii promovate de catre reclamanta încontradictoriu cu pârâtul Municipiul Iasi, instanta retine:
Prin contractul de donatie autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Statîncheiat între parintii reclamantului în calitate de donatori pe de o parte, si StatulRomân, în calitate de donatar, pe de alta parte, a fost donata acestuia din urmasuprafata de 90 mp teren situat în Iasi, str.Z.
Statul Român a acceptat donatia, prin decizia nr. X a Comitetului Executival Consiliului Popular al Judetului Iasi (fila 7).
Asa cum precizeaza reclamantul si rezulta din actele de stare civila depusela dosar M D este unicul mostenitor al parintilor sai.
Art. 801 cod civil stipuleaza: "Donatiunea este un act de liberalitate princare donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste. "
Potrivit art. 948 pct. 4 C.civ."Conditiile esentiale pentru validitatea uneiconventii sunt: 4. o cauza licita. " în timp ce art. 966 C.civ. arata ca: " Obligatiafara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect."
Contract fiind, validitatea donatiei este examinata în raport cuîndeplinirea celor patru conditii esentiale prevazute în art. 948 Cod civil, printrecare este înscrisa cea privitoare la cauza licita.
În vederea solutionarii prezentei cauze, urmeaza ca instanta sa aiba învedere si dispozitiile art. 966 Cod civil, potrivit carora obligatia fara cauza saufondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect.
Cauza, în cazul contractului de donatie, cuprinde, asadar, în primul rând,vointa de a darui, "animus donandi", si apoi motivul care a hotarât pedispunator sa faca liberalitatea, fara, însa, ca aceste elemente sa poata fi separatesi examinate apoi izolat, ele formând un tot.
În concluzie, vointa de a darui, manifestata prin actul aparent al donatiei,nu poate ea singura sa justifice o liberalitate întemeiata pe un motiv sau o cauzade natura a o vicia, de a determina donatorul la a dispune în acest sens.
De altfel, instanta suprema, într-o decizie de speta, arata ca: "în situatia încare instantele judecatoresti sunt chemate a se pronunta asupra caracteruluiacestei conditii esentiale de validitate a contractului de donatie, acestea trebuie saaiba în vedere, pe lânga legislatia în vigoare la data realizarii liberalitatii,împrejurarile contemporane efectuarii donatiei ".
Or, în cauza, din probatoriul administrat, respectiv înscrisurile sideclaratiile martorilor a rezultat ca actul de donatie a fost facut dupa instaurareaputerii comuniste, nu cu intentia de a gratifica statul român, ci fortati depresiunile si amenintarile la care erau supusi cocontractantii. Martorii au aratatfara echivoc ca proprietarii au fost obligati sa îsi doneze proprietatea, astfel caeste evident ca parintii reclamantului nu a avut intentia de a dona.
Fata de ansamblul materialului probator administrat în cauza instantaretine neîndeplinirea unei conditii esentiale pentru formarea valabila acontractului de donatie, cea a intentiei de a gratifica. Astfel, instanta retineabsenta cauzei imediate a contractului de donatie, absenta sanctionata cunulitatea absoluta a acestui act. Lipsa scopului imediat se rasfrânge si asupracelui mediat. Absenta primului face imposibila analiza în fond a celei de a douaconditii a cauzei actului, respectiv motivul determinant al donatiei
Pentru aceste motive de fapt si de drept instanta va admite actiuneaformulata de catre reclamanta în contradictoriu cu Municipiul Iasi, constatândnulitatea absoluta a contractului de donatie.
În temeiul art. 274 C.proc.civ raportat la art. 1169 C.civ., instanta varespinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor dejudecata, ca nefondata.
| ← Ordinea solutionarii exceptiilor. Exceptie de necompetenta... | Aplicare amenda judiciara în temeiul dispozitiilor art. 1082... → |
|---|
