Decizia civilă nr. 112/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 112/A/2011
Ședința publică din 17 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.- A. P. JUDECĂTOR: C.- M. CONȚ GREFIER : A. A. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 966 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), privind pe reclamanta intimată M. S., precum și pe pârâtul intimat M. C.-N., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, avocat R. M., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 12 din dosarul instanței de apel, lipsă fiind reclamanta intimată personal, reprezentantul pârâtului apelant și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. este introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 50 din L. nr. 1. republicată.
Curtea constată că la data de (...) reclamanta intimată, prin intermediul doamnei avocat R. M. a înregistrat la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de pârâtul P. M. C.-N. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei reclamantei intimate pentru a pune concluzii pe apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de pârâtul P. M. C.-N. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal și, de asemenea, arată că solicită obligarea pârâtului apelant la plata cheltuielilor de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1.500 lei, conform chitanței pe care o depune la dosarul cauzei, având în vedere tergiversarea nejustificată a soluționării cererii reclamantei.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că în ceea ce privește motivul de apel, care vizează restituirea în natură a terenului în litigiu, instanța de fond a făcut o justă apreciere a probatoriului administrat în cauză și a constatat că terenul în litigiu este liber astfel încât poate fi restituit în natură.
De asemenea, reprezentanta reclamantei intimate arată că deși prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de fond, pârâtul P. M. C.-N. a achiesat la raportul de expertiză efectuat în cauză, prin memoriul de apel, acesta arată că terenurile solicitate de reclamantă sunt corp funciar comun cu terenul expropriat și, de asemenea, raportat la apărările pârâtului P. M. C.-N., referitoare la faptul că statul român este în criză economică, reprezentanta reclamantei intimate arată că acestea sunt nefondate, întrucât și reclamanta intimată este în criză economică.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 966 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis plângerea formulată de către reclamanta M. S. în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N. prin P. și, în consecință, s-a anulat în parte Dispoziția emisă de către pârâtul P. municipiului C.-N. nr. 1. și s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a terenului în suprafață de 190 mp. identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert V. V., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-au menținut prevederile dispoziției atacate cu privire la acordarea de despăgubiri în temeiul Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru diferența de suprafață de 241 m.p.
În final, pârâtul a fost obligat la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2690 lei.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că terenul în litigiu a trecut în proprietatea statului în baza D.ui de expropriere nr. 1. de la antecesoarea reclamantei C. N.
Îndreptățirea reclamantei la măsurile reparatorii prevăzute de L. 1., în calitate de moștenitoare a antecesoarei sale nu a fost contestată.
Pentru a verifica posibilitatea restituirii în natură a terenului, instanța a apreciat necesară efectuarea unui raport de expertiză care să stabilească dacă există teren liber ce poate fi restituit fără a stânjeni imobilele învecinate. Reclamanta s-a obligat a depune un raport de expertiză extrajudiciară iar pârâții nu s-au opus efectuării raportului în această modalitate.
Potrivit raportului de expertiză extrajudiciară, terenul expropriat de la antecesoarea reclamantei, C. N., a fost în suprafață de 431 m.p. din totalitatea de 651 m.p. înscris în CF nr. 21670 C.. Pe diferența de suprafață neexpropriată, în prezent este proprietară reclamanta cu titlul de moștenire.
Din suprafața expropriată, potrivit expertului, există o suprafață de teren neocupată de construcții, suprafață liberă ce poate fi restituită în natură de 190 m.p.
Restituirea se impune cu atât mai mult cu cât această suprafață poate fi alipită parcelei deținute deja cu titlu de proprietate de către reclamantă.
Pârâții nu au contestat concluziile raportului de expertiză sub aspectul identificării și a stabilirii suprafeței libere, solicitând doar o reverificare a limitelor de proprietate față de imobilele învecinate.
Instanța a considerat însă că această reverificare a limitelor nu mai este necesară, deoarece terenul ce se propune a fi restituit reclamantei este deja în folosința acesteia, așa cum a constatat expertul, prin urmare, nu stânjenește folosința imobilelor învecinate.
Așa cum rezultă din planul de situație la scara de 1. anexă a raportului de expertiză, rezultă că perimetrul parcelei reclamantei cu suprafața de 190 mp. liberă inclusă ( materializat cu culoarea roșie pe plan)nu stânjenește folosința proprietarilor din blocul de locuințe R 6-7 învecinat, existând distanță suficientă până la bloc.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată, o parte din teren putând fi restituită în natură, respectiv cea identificată de către expert de 190 m.p., rămânând ca pentru diferență să fie acordate reclamantei despăgubiri în temeiul legii speciale.
Prin urmare, în baza art. 26 alin. 3 din L. nr. 10/2010, instanța de fond a admis cererea formulată de către reclamantă, dispunând anularea în parte a dispoziției atacate, restituirea în natură a suprafeței de 190 m.p. teren și acordarea de despăgubiri pentru diferența de suprafață de 241 m.p.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. instanța a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial în cuantum de 2690 lei.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul P. M. C.-N. a declarat apel, în termenlegal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea apelului pârâtul a arătat că terenul în litigiu a trecut în proprietatea statului în baza D.ui de expropriere nr. 1., de la antecesoarea reclamantei, C. N., fiind situat în zona sistematizată, astfel încât potrivit art. 1 alin. 2 coroborat cu art. 11 alin. 4 din L. nr. 1., măsurile reparatorii la care este îndreptățită reclamanta se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
În cauză, pârâtul a formulat obiecțiuni prin care au arătat că expertul a omis să coteze poziția noii limite de proprietate față de fațada blocului din str. Bucium, nr. 17 - 19, distanță care nu poate fi mai mică de 2,50 mp., însă instanța de fond a respins aceste obiecțiuni.
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de
2690 lei este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată cu interpretarea eronată a prevederilor legale incidente.
Instanța de fond nu și-a îndeplinit rolul activ, prevăzut de art. 129 alin. 4 și 5 și art. 274 alin. 3 C.pr.civ. stabilind în sarcina pârâtului cheltuieli de judecată într-un cuantum nejustificat de mare.
Practic, tribunalul nu a luat în considerare valoarea pricinii și nu a verificat proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului, astfel încât se impune reducerea onorariului avocațial pus în sarcina pârâtului cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pârâtul consideră că nu se află în culpă procesuală întrucât instanța a dispus doar anularea în parte a sentinței atacate și a menținut prevederile acesteia referitoare la acordarea de despăgubiri în temeiul Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru diferența de suprafață de 241 mp.
Prima instanță nu a cenzurat onorariul avocațial al reclamantei, ignorând faptul că acesta urmează a fi recuperat numai în măsura în care constituie o cheltuială necesară care a fost în mod real făcută în limita unui cuantum rezonabil.
Reclamanta intimată M. S., prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului pârâtului ca nefondat (f.9-11).
În susținerea poziției procesuale s-a arătat că prin D. nr. 1. s-a dispus exproprierea suprafeței de 431 mp., din totalul de 651 mp., înscris în C. nr.
21650 C., în vederea construirii unui bloc de locuințe în cartierul M., iar potrivit art. 10 alin. 4 și art. 11 din L. nr. 1., terenurile care sunt libere pot fi restituite în natură.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâtul a achiesat la pretențiile reclamantei în ședința publică din (...), astfel încât în mod corect tribunalul a dispus restituirea suprafeței de 190 mp. care este liberă.
Pârâtul este în culpă procesuală, deoarece acesta a cauzat intentarea prezentei acțiuni și, mai mult decât atât, s-a opus admiterii cererii de chemare în judecată, astfel încât în mod corect prima instanță a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul intimat M. C. N., deși legal citat, nu și-a delegat reprezentant îninstanță și nu a depus întâmpinare la dosar prin care să îți exprime poziția procesuală.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate și a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art. 295 alin. 1 C.pr.civ., reține următoarele:
Prin dispoziția nr. 9014/(...) emisă de P. mun. C.-N. s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru terenul revendicat înscris în C. nr. 21670 cu nr. top.
21585/113/2, situat în str. Batozei, nr. 44, în favoarea reclamantei (f.8 dosar fond).
Ulterior, prin dispoziția nr. 1740/(...) emisă de P. mun. C.-N. s-a modificat art. 1 al dispoziției nr. 9014/(...) care va avea următorul conținut:
„se propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005, pentru terenul revendicat înscris în C. nr. 21670 cu nr. top. 21585/113/2 în suprafață de 431 mp., situat în C.-N. str. Batozei, nr. 44, în favoarea reclamantei (f.7 dosar fond).
Conform C. nr. 21670 C. asupra imobilului de sub A+1, nr. top.
21585/113, loc de casă la „. G., în suprafață de 651 mp., a fost înscris sub B.2 dreptul de proprietate în favoarea proprietarei tabulare Cozma N., cu titlu de cumpărare prin încheierea de C. nr. 6672/(...).(f.74-77 dosar fond)
Ulterior, în baza D.ui de expropriere nr. 1., imobilul de sub A+1 s-a dezlipit din această C. și s-a împărțit după cum urmează: imobilul cu nr.top. nou 21585/113/1, teren în suprafață de 220 mp. s-a reînscris în această C. sub A+2, în favoarea vechiului proprietar, iar imobilul cu nr.top. nou
21585/113/2, teren în suprafață de 431 mp., s-a transcris în C. nr. 29977 nou înființată în favoarea S.ui Român.
Fosta proprietară tabulară Cozma N., prin notificările expediate sub nr.
427/(...) și nr. 468/(...) prin intermediul B. C. M. a solicitat restituirea în natură s-au acordarea de despăgubiri pentru terenul expropriat prin D. nr.
1. situat în C.-N., str. Batozei, nr. 44 (f.10,11 dosar fond).
Cozma Nasastia a decedat la data de (...), iar reclamanta M. S. este moștenitoarea acesteia, în calitate de fiică, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 8/(...) emis de B. O. M. (f.14,15 dosar fond).
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de exp. V. V. rezultă că din suprafața totală de teren, expropriată de S. Român prin D. nr. 1., de 431 mp., terenul efectiv ocupat de stat este de 241 mp. astfel încât există o suprafață de 190 mp. teren care, deși a fost expropriat, nu este ocupat de construcții, este liber și poate fi restituit în natură. Acest teren este deja în folosința exclusivă a reclamantei, fiind îngrădit, astfel că nu stânjenește folosința proprietarilor din blocul de locuințe R 6-7 învecinat, existând o distanță suficientă până la bloc. (f.98-113 dosar fond)
Contrar susținerilor pârâtului apelant, acesta nu a contestat concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară sub aspectul identificării și a stabilirii suprafeței libere, ci a solicitat doar o verificare a limitelor de proprietate față de imobilele învecinate. În aceste condiții, Curtea apreciază că în mod legal prima instanță a respins obiecțiunile pârâtului la raportul de expertiză având în vedere faptul că reverificarea limitelor de proprietate față de imobilele învecinate nu este necesară deoarece terenul ce se propune a fi restituit în natură în suprafață de 190 mp. este deja în folosința reclamantei și nu stânjenește folosința imobilelor învecinate.
Prin urmare, critica pârâtului apelant referitoare la faptul că terenul de
190 mp., se află într-o zonă sistematizată, astfel încât nu poate fi restituit în natură nu poate fi primită, deoarece în speță sunt aplicabile, contrar susținerilor apelantului, dispozițiile art. 11 alin. 3 din L. nr. 1., potrivit cărora, în cazul in care constructiile expropriate au fost integral demolate si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi, autorizate, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent.
Așa cum s-a arătat, lucrările pentru care s-a dispus exproprierea nu ocupă funcțional întregul teren afectat, pentru a fi incidente în cauză prevederile art.11 alin.4 din L. nr.1., ci din suprafața de teren expropriată de
431 mp, doar suprafața de 241 mp teren este afectată de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, iar suprafața de 190 mp teren este liberă, se află deja în folosința reclamantei, nu este ocupată de constructii noi, autorizate și nu este afectată servitutilor legale sau altor amenajari de utilitate publica astfel încât poate fi restituită în natură.
Motivul de apel referitor la modul de acordare a cheltuielilor de judecată este parțial întemeiat întrucât reclamanta a dovedit cuantumul acestora, astfel: prin chitanța nr. 197/(...) - 500 lei, prin chitanța nr. 207/(...) - 700 lei, prin chitanța nr. 213/(...) - 300 lei, reprezentând onorariul avocațial iar prin chitanța nr. 0200373/(...) - 990 lei, reprezentând onorariul cuvenit exp. V. V., în total suma de 2490 lei în loc de 2690 lei, cât în mod greșit a stabilit instanța de fond.
Susținerea pârâtului apelant privitoare la faptul că instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ și nu a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ. nu poate fi reținută deoarece atât onorariul avocațial cât și onorariul cuvenit expertului, astfel cum acestea au fost dovedite de reclamantă în conformitate cu art. 1169 C.civ., sunt proporționale cu valoarea pricinii, cu complexitatea litigiului, precum și cu volumul de muncă al avocatului și al expertului numit în cauză și reprezintă cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.
Critica pârâtului apelant referitoare la faptul că nu este în culpă procesuală deoarece tribunalul a dispus doar anularea în parte a dispoziției nr. 1740/(...) nu poate fi primită deoarece plângerea reclamantei a fost admisă în întregime, așa cum a fost formulată, iar prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea în întregime a acțiunii ca nefondată, astfel încât culpa sa procesuală este mai mult decât evidentă fiind partea care a pierdut procesul.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art. 296 C.pr.civ. va admite în parte apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 966 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va schimba în parte, cu privire lacuantumul cheltuielilor de judecată, care se stabilește la suma de 2490 lei, în loc de 2690 lei și, în consecință, va menține restul dispozițiilor din sentința apelată.
În conformitate cu prevederile art.298 C.pr.civ., Curtea va obliga apelantul P. M. C.-N., aflat în culpă procesuală, să plătească intimatei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariul avocațial dovedit prin chitanța anexată la f.13 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 966 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă în parte, cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, care se stabilește la suma de 2490 lei, în loc de
2690 lei.
Menține restul dispozițiilor din sentința apelată.
Obliga apelantul P. M. C.-N. să plătească intimatei M. S. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2011.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
GREFIER,
A.-A. P. C.-M. CONȚ
A. A. M.
Red.A.A.P. Dact.H.C./5 ex./(...). Jud.fond: T. M.
| ← Decizia civilă nr. 73/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1081/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
