Decizia civilă nr. 1081/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 1081/R/2011
Ședința publică din 23 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
T.-A. N.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. E., împotriva sentinței civile nr. 6745 din 16 decembrie 2010, pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN MFP -
G. S. având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Parchetul de pe lângă C. de A. C. este reprezentat de doamna procuror
S. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 8 martie 2011, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Verificând actele dosarului, instanța constată că și reclamanta- recurentă, prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S. A., pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat, arătând în mod corect a fost respinsă acțiunea de către instanța de fond, întrucât măsurile administrative cu caracter politic sunt prevăzute de art. 3 din L. nr. 2., și se referă la măsurile luate organele fostei miliții sau securității, textul enumerând doar acele măsuri care au de drept caracter politic. Apoi, art. 4 alin. 2 din același act normativ permite constatarea caracterului politic și al altor măsuri administrative, necuprinse în enumerarea limitativă de la art.
3, însă prizonieratul nu este o măsură luată de organele fostei miliții sau securități, ci reprezintă o consecință a participării R.iei la cel de-al doilea război mondial, iar persoanele care au suferit de pe urma acestei participări, se pot prevala, în termen legal, cu îndeplinirea tuturor condițiilor, de D.-lege nr. 1..
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6745 din 16 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei M. E. privind constatarea caracterului politic al măsurii luate față de soțul ei și obligarea pârâtului S. R. reprezentat de D. G. a F. P. a J. S. la plata de daune morale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta M. E. este soția supraviețuitoare a defunctului M. I., titularul livretului militar nr. 0., care cuprinde mențiunea: „prizonierat U."; în perioada (...)-(...).
Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile L. nr. 2., reclamanta a solicitat să se constate că prizonieratul este o măsură administrativă cu caracter politic și în consecință, să fie despăgubită pentru prejudiciul moral încercat prin supunerea soțului său, în prezent decedat, la această măsură.
L. nr. 2. face parte din cadrul unei politici sociale restaurative a statului, de reparare a prejudiciilor create unor mari categorii de persoane de către fostele regimuri totalitare ce s-au succedat în istoria R.iei.
Acest act normativ se situează intr-un cadru legislativ preexistent prin care, în mod fragmentat, s-au acordat măsuri reparatorii pentru diferite tipuri de abuzuri comise în diferite perioade istorice.
Un prim demers legislativ este dat de prevederile D. -. nr. 1. pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Comparativ cu sfera de aplicare a D.-lege nr. 1., instanța a constatat că numai prima categorie de persoane la care se referă acest act normativ se circumscrie dispozițiilor L. nr. 2., respectiv persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Articolul 1 din L. nr. 2. prevede că beneficiază de reglementările acestui act normativ persoanele condamnate politic pentru fapte care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Măsurile administrative care au caracter politic sunt, conform art. 3 din același act normativ, măsuri luate de organele fostei miliții sau securități, textul de lege enumerând doar acele măsuri care au de drept caracter politic.
Articolul 4 alin. 2 permite constatarea caracterului politic si a altor măsuri administrative, necuprinse în enumerarea limitativă de la articolul 3. Prizonieratul însă, nu este o măsură luată de organele fostei miliții sau securități, ci reprezintă o consecință a participării R.iei la cel de-al doilea război mondial, persoanele care au suferit în urma acestei participări putându-se prevala, în termen legal, cu îndeplinirea tuturor celorlalte condiții de D.-lege nr. 1..
De altfel, prin decizia C. C. nr. 1358/(...) s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 5 alin. 1 lit. A teza întâi din L. nr. 2.. Teza întâi a acestui text de lege, în urma modificării L. nr.2. prin O. 6. se referă la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral.
În baza considerentelor de drept și de fapt arătate, instanța a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta M. E. împotriva pârâtului S. R. reprezentat de D. G. a F. P. a J. S. din cadrul M.ui F. P. având ca obiect constatarea prizonieratului ca fiind o măsură administrativă cu caracter politic, obligarea pârâtului la plata unei sume de 13.000 Euro cu titlu de daune morale, ca nefondată.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamanta M. E., solicitândinstanței admiterea recursului și modificarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii.
Recurenta a arătat că instanța a analizat suma și superficial starea de fapt și a aplicat greșit dispozițiile L. nr. 2..
Dispozițiile art. 5 alin. 1 din L. nr. 2. precizează că persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic în perioada (...)- (...) sau care au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic beneficiază de despăgubiri pentru repararea prejudiciului moral suferit, iar reclamanta are calitate procesuală activă pentru repararea prejudiciului moral suferit de soțul său în perioada în care acesta a fost prizonier. Reclamanta a aratat că L. nr. 2. face trimitere la dispozițiile D. - lege nr. 1. privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice precum și celor deportate în străinătate sau constituite prizonieri și, în consecință, dispozițiile L. nr. 2. se aplică și persoanelor deportate și cele constituite prizonieri după 23 august 1944. Așadar, interpretarea L. nr. 2. de către Tribunalul Sălaj s-a făcut eronat.
Reclamanta a apreciat că tribunalul trebuia să suspende cauza în temeiul art. 244 pct. 1 Cod proc.civ. până când Parlamentul va reface textul art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 2., declarat neconstituțional.
Au fost invocate dispozițiile art. 124 din Constituție, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică și imparțială, însă reclamanta a apreciat că sentința recurată este discriminatorie, întrucât în spețe similare Tribunalul Bihor și Tribunalul Satu Mare au acordat despăgubiri pentru perioada de prizonierat.
Prin întâmpinare pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice S. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece prin declararea neconstituțională a art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 2. acțiunea a rămas fără temei legal.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Soțul reclamantei, numitul M. I., a fost prizonier de război în U. în perioada (...) - (...). Reclamanta beneficiază de dispozițiile D. - lege nr.
118/(...), întrucât prin acest act normativ s-au acordat drepturi unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere din (...), precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri. Soțul reclamantei se încadrează în această ultimă categorie, fiind prizonier în perioada celui de al doilea război mondial. Împrejurarea că reclamanta este beneficiară a D. - lege nr. 1. nu o îndreptățește pe aceasta să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de L. nr. 2., numai în ipoteza în care îndeplinește condițiile prevăzute de această lege reparatorie. Așadar nu poate fi primită susținerea recurentei potrivit căreia dacă L. nr. 2. face trimitere la D-L nr. 1. se aplică tuturor beneficiarilor acestui ultim act normativ.
L. nr. 2. (după cum reiese din titlu) privește numai condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada (...)- (...). Art. 1 din această lege definește condamnarea cu caracter politic ca fiind condamnarea pronunțată pentru săvârșirea unei fapte care a avut ca scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de (...).
Or, prizonieratul soțului reclamantei nu se încadrează în perioada prevăzută de L. nr. 2., fiind deportat și internat într-un lagăr din U. ca prizonier de război în data de (...), înainte de instaurarea regimului comunist în R. și această măsură privativă de libertate a fost o consecință a celui de-al doilea război mondial și nicidecum a regimului totalitar comunist.
Prin urmare, în mod legal instanța de fond a reținut că reclamanta nu este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de L. nr. 2., întrucât nu toate persoanele care au beneficiat de D. - lege nr. 1. beneficiază și de dispozițiile L. nr. 2..
Pe altă parte, chiar dacă ar fi îndeplinit condițiile prevăzute de L. nr.
2., reclamanta a solicitat numai despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, întemeindu-se pe dispozițiile art. 5 alin. 1 din L. nr. 2.. aceste dispoziții legale au fost declarate neconstituționale prin D. C. C. nr. 1., situație în care acțiunea a rămas fără temei legal, deoarece deciziile C. C. sunt opozabile erga omnes de la data publicării lor, potrivit art. 31 din L. nr.
47/1992 republicată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr. 6745 din 16 decembrie 2010 a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr. 6745 din 16 decembrie 2010 a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. V. A. C. T. A. N.
GREFIER M. T.
Red. T.A.N. dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: M. K.
| ← Decizia civilă nr. 112/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4927/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
