Decizia civilă nr. 1295/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1295/R/2011
Ședința de la 7 aprilie 2011
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: I.-D. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul declarat de reclamantele SC O. B. S. și SC C. S. împotriva deciziei civile nr. 435 din 23 septembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...), al T. C., privind și pe intimații SC A. SA D., P. M. D., M. D. PRIN P., O. E. D., M. M., M. O. E., M. A. M., M. M. A., S. S. L., P. D. M., Ș. T. I., T. M. D., K. G., M. (N.) D. A., P. T. V., M. J., având ca obiect acțiune în constatare.
Se constată că, la data de 4 aprilie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimatei SC A. SA, concluzii scrise.
Totodată, la data de 6 aprilie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantelor recurente, concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 31 martie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2011.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată inițial sub nr. (...) la Tribunalul Cluj, reclamantele SC O. B. S. D., SC C. S. D. și SC A. SA D. i-au chemat în judecată pe pârâții P. municipiului D., M. D. prin P., O. E. D., M. M., M. O. E., M. A. M., M. M. A., S. S. L., P. D. M., Ș. T. I., T. M. D., K. G., M. (N.) D. A., P. T. V., M. J., solicitând instanței să constate nulitatea absolută a dispozițiilor nr. 2674 - 2679 din (...), 38/(...), 3380/(...), 1318, 1550/(...) și
1737/(...) emise de P. municipiului D., rectificarea înscrierilor din CF nr.
2887, 15209, 15210, 15570/a, 15748 D. în sensul radierii înscrierilor făcute în favoarea pârâților în baza dispozițiilor a căror anulare se cere, cu anularea corespunzătoare a încheierilor de intabulare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții învederează că sunt proprietarii imobilului obiect al litigiului și că, în mod nelegal, au fost emise dispoziții de restituire în natură a acestuia de către P. municipiului D., în favoarea pârâților persoane fizice.
Prin sentința civilă nr. 400/(...), Tribunalul Cluj a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea J. D., calificând acțiunea ca fiind una prin care un terț solicită anularea unei dispoziții emise în temeiul Legii nr.10/2001, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art. 26 alin. 3 din legea specială, privind competența secției civile a tribunalului, ci dispozițiile art. 1 alin. 1 Cod proc.civ.
Primul ciclu procesual
Judecata în primă instanță
Prin sentința civilă nr. 1321/(...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. (...), au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantelor și autorității de lucru judecat, fiind respinsă, în consecință, acțiunea.
Judecata în apel
Prin decizia civilă nr. 207/(...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, fiind admis apelul declarat de reclamante împotriva sentinței civile nr. (...) a J. D., ce a fost desființată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Al doilea ciclu procesual
Judecata în primă instanță
Prin sentința civilă nr. 328/(...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. (...), au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active și autorității de lucru judecat, fiind respinsă pe fond acțiunea civilă exercitată de reclamantele SC O. B. S. D., SC C. S. D. și SC A. SA D. i-au chemat în judecată pe pârâții P. municipiului D., M. D. prin P., O. E. D., M. M., M. O.
E., M. A. M., M. M. A., S. S. L., P. D. M., Ș. T. I., T. M. D., K. G., M. (N.) D. A.,
P. T. V., M. J., având ca obiect constatarea nulității absolute a dispozițiilor nr. 2674 - 2679 din (...), 38/(...), 3380/(...), 1550/(...) și 1737/(...) emise de P. municipiului D., rectificarea înscrierilor din CF nr. 2887, 15209, 15210,
15570/a, 15748 D. în sensul radierii înscrierilor făcute în favoarea pârâților în baza dispozițiilor a căror anulare se cere, anularea corespunzătoare a încheierilor de intabulare, fiind anulată ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul Ș. T. I., reclamantele fiind obligate să-i plătească pârâtului M. J. cheltuieli de judecată în sumă de 5400 lei și pârâtei S. S. L. în sumă de 4000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, prin sentința civilă nr. 1. a J. D., pronunțată în dosarul nr. 435/2000, s-a stabilit că întregul imobil a fost preluat abuziv de S. Român, că toate actele de înstrăinare ulterioare sunt nule, dispunându-se anularea tuturor încheierilor de intabulare ulterioare, prin decizia civilă nr. 3. a C. de A. C., fiind admise în parte apelurile declarate de M. J., SC M. SA și P. O. M., cea a fost anulată parțial în ceea ce privește soluția dată capetelor de cerere privind obligarea Primăriei D. să emită decizii de restituire în baza Legii nr.
10 pe numele moștenitorilor foștilor proprietari tabulari, recursul reclamantelor fiind respins prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C., stabilindu- se că nu se poate vorbi de buna credință a statului, în condițiile preluării abuzive a imobilului ce constituie și obiect al prezentului litigiu.
Reclamantele și-au intabulat dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr. 4. a J. D., pronunțată în dosarul nr. 2., hotărâre care, însă, nu este opozabilă pârâților, în timp ce hotărârea ce a constatat caracterul abuziv al preluării, dispunând anularea actelor ulterioare și a încheierilor de intabulare, favorabilă pârâților, s-a pronunțat în contradictoriu cu reclamantele.
Nu există autoritate de lucru judecat raportat la dispozițiile sentinței civile nr. 1. a J. D., pentru că obiectul prezentei acțiuni îl constituiedispozițiile emise în temeiul Legii nr. 10/2001, așa cum a stabilit deja tribunalul în apel, în timp ce prima sentință s-a pronunțat într-o acțiune de drept comun.
Reclamantele au calitate procesuală activă pentru că au fost înscrise proprietare tabulare, însă acțiunea de anulare a dispozițiilor de restituire în natură este nefondată, întrucât pârâții și-au înscris dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr. 1. și nu a dispozițiilor de restituire în natură.
Judecata în apel
Prin decizia civilă nr. 435/A/(...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), apelul reclamantelor a fost respins ca nefondat, fiind admis în parte apelul declarat de pârâții M. J., O. E. D., S. S. L., T. M. D., S. T. I., necula D. A. și P. T. V., sentința civilă nr. 3. a J. D. fiind parțial schimbată, în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, reclamantele fiind obligate în solidar la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță, după cum urmează: 2000 lei pârâților N. și P., 500 lei pârâtei T., 1000 lei pârâtului Ș.,
2000 lei pârâtului O., 4000 lei pârâtei S. și 5400 lei pârâtului M., fiind menținute restul dispozițiilor.
A.antele reclamante au fost obligate să plătească cheltuieli de judecată în apel pârâților N. și P. 1000 lei, pârâtului Ș. 1000 lei, pârâtei T.
1000 lei, fiind respinsă cererea de acordare a cheltuieli de judecată formulată de intimații M., M. și K.
Starea de fapt
În considerentele acestei decizii, tribunalul reține
1. Referitor la apelurile declarate de reclamantele SC O. B. S., SC
C. S. și SC A. SA:
Prin sentința civilă nr.1294/(...) pronunțată în dosarul nr.435/2000 al
J. D., s-a admis în parte cererea de intervenție principală formulată de intervenientul M. J. și, în consecință:
- s-a constatat că în mod nelegal, fără titlu valabil, a trecut în proprietatea S.ui Român cota parte de 6. din dreptul de proprietate al proprietarului tabular M. I. asupra imobilului situat în D., Piața B. nr.18-str.
1 Mai nr.1, evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1.,
124/1/3/2, constând din construcții cu subsol, parter și etaj, anexe și teren aferent în suprafață de 2400 mp;
- s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului proprietar tabular M. I., decedat la data de (...), este format din cota parte de
6. din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 2887 D., moștenitor legal fiind intervenientul M. J., în calitate de nepot de fiu, în cota parte de 1.
- s-a constatat nulitatea absolută a încheierilor de întabulare succesive în favoarea S.ui Român și a pârâtelor SC A. SA, R. D. prin SC A. SA și SC T. SA, SC M. COM SA, SC B. O. S. și SC C. S., respectiv a actelor de înstrăinare cu privire la imobilele evidențiate în CF inițială CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1., 124/1/3/2 și CF col. nr.15.209 D., CF ind.
15210 D., 15211, 15212, 15578/A și CF ind. 15748 D.;
- s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii cotei părți de 6. din dreptul de proprietate pentru imobilul evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1., 124/1/3/2, pe seama vechiului proprietar tabular M. I.;
- s-a dispus înscrierea în CF pe seama intervenientului M. J. a cotei părți de 6. din dreptul de proprietate asupra imobilul evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1., 124/1/3/2, cu titlu de moștenire.
De asemenea, au fost admise în parte cererile de intervenție principală formulate de intervenienții S. S., P. D., respectiv Ș. T. și T. M. și, în consecință:
- s-a constatat că în mod nelegal, fără titlu valabil, a trecut în proprietatea S.ui Român cota parte de 6. din dreptul de proprietate al proprietarului tabular M. L. asupra imobilului situat în D., Piața B. nr.18- str. 1 Mai nr.1, evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1.,
124/1/3/2, constând din construcții cu subsol, parter și etaj, anexe și teren aferent în suprafață de 2400 mp;
- s-a constatat că antecesoarea intervenienților, numita P. E., este singura moștenitoare a defunctului M. L., în calitate de nepoată de frate prin reprezentare, potrivit sentinței civile nr.214/1978, pronunțată în dosarul nr.2293 al J. D.;
- s-a dispus anularea certificatului de calitate de moștenitor nr.52/2001 eliberat de notar public Nina Racolța pentru M. I.s după defunctul M. L.s;
- s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului proprietar tabular M. L., decedat la data de (...), este format din cota parte de
6. din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 2887 D., moștenitori legali în urma transmisiunii succesive a moștenirii fiind intervenienții S. S. și P. D., cu o cotă parte de 1/3 fiecare, respectiv intervenienții Ș. T. și T. M., în cota parte de 1/3 împreună, în calitate de colaterali ai defunctului;
- s-a constatat nulitatea absolută a încheierilor de întabulare succesive în favoarea S.ui Român și a pârâtelor SC A. SA, SC A. SA și SC T. SA pentru R. D., SC M. COM SA, SC B. O. S. și SC C. S., precum și a actelor de înstrăinare cu privire la imobilele evidențiate în CF inițială CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1., 124/1/3/2 și CF col. nr.15.209 D., CF ind.
15210 D., 15211, 15212, 15578/A și CF ind. 15748 D.;
- s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii cotei părți de 6. din dreptul de proprietate pentru imobilul evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1., 124/1/3/2, pe seama vechiului proprietar tabular M. L.;
- s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate cu privire la imobilul evidențiat în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121, 122, 123, 1.,
124/1/3/2, în favoarea intervenienților S. S. și P. D., cu o cotă parte de 2. fiecare, respectiv în favoarea intervenienților Ș. T. și T. M., cu o cotă parte de
1. fiecare, cu titlu de moștenire.
Prin aceeași sentință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții R. E.-E. și P. O.-M. P. și celelalte petite din cererile de intervenție formulate de intervenienții M. J., S. S., P. D., Ș. T. și T. M.
Prin decizia civilă nr.3. a C. de A. C. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamanta R. E. E. și de pârâții P. municipiului D.,
SC T. SA prin lichidator SC E. S., SC A. SA, SC O. B. S., SC C. S., SC A. SA, împotriva sentinței menționate.
Au fost admise în parte apelurile declarate de pârâta SC M. COM SA, de intervenientul M. J. și de reclamantul P. O. M., s-a dispus anularea parțială a sentinței, în privința soluției dată petitelor din cererea principală formulată de reclamanta R. E. E., privitoare la anularea deciziilor nr.453/2001, nr.454/2001 și nr.470/2001, emise în favoarea lui S. S. L. și
P. D. rectificarea CF 16118 D., CF 17349 D. și CF 17350 D., ca urmare a anulării acestor decizii; obligarea Primăriei D. să elibereze decizii de restituire în baza Legii nr.10/2001 pe numele tuturor moștenitorilor pentruimobilele din D., Piața B. nr.4 și pentru cota parte de 6. din imobilul situat în D., str. 1 Mai nr.1 și Piața B. nr.18; obligarea S.ui Român la plata despăgubirilor aferente imobilelor din D. str. Petru R. nr. 2, teren în suprafață de 490 mp, rectificarea întabulărilor efectuate în CF 16118 D., în baza deciziilor nr.453/2001, nr.454/2001 și nr.470/2001, în favoarea lui S. S. L. și P. D., cu privire la imobilele de sub A 8, A 10, A 11 și A 14, petite care au fost disjunse de restul petitelor, cu consecința trimiterii acestor petite spre competentă soluționare în primă instanță la Tribunalul Cluj - Secția civilă.
De asemenea, s-a dispus schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul că a fost înlăturată dispoziția din sentință referitoare la anularea certificatului de moștenitor nr.52/2001, cu consecința respingerii acestui petit din cererea de intervenție principală formulată de intervenienții Ș. T. I. și T. M. D., pentru autoritate de lucru judecat.
Au fost păstrate restul dispozițiilor sentinței apelate.
Prin decizia civilă nr.1. a C. de A. C., s-a admis recursul declarat de intervenienții Ș. T. I. și T. M. D. împotriva deciziei civile nr.3., care a fost modificată în parte, în sensul respingerii în totalitate ca nefondat a apelului declarat de pârâtul P. O. M., admiterii în parte a apelului pârâtului M. J. și menținerii dispoziției sentinței civile nr.1. a J. D. privind anularea certificatului de calitate de moștenitor nr.52/2001 după defunctul M. L..
Au fost menținute restul dispozițiilor deciziei și au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamanții R. E. E., P. O. M., pârâții M.
J., SC O. B. S., SC C. S., SC A. SA și P. municipiului D.
În considerentele acestor hotărâri judecătorești, s-a reținut, în ceea ce privește imobilul în litigiu, înscris inițial în CF nr.2887 D., cu nr.topo. 121,
122, 123, 1., 124/1/3/2, situat în D., Piața B. nr.18 și str. 1 Mai, că acest imobil a fost preluat de stat în mod abuziv, fără titlu valabil, conform dispozițiilor art.6 din Legea nr.213/1998 și art.2 lit.a și b din Legea nr.10/2001. De asemenea, s-a reținut că apelantele din prezentul dosar, SC A. SA, SC O. B. S., SC C. S., au fost de rea-credință la data dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului menționat, în condițiile în care la data promovării acțiunii din dosarul nr.2. al J. D. (în care s-a pronunțat sentința civilă nr.4. a J. D. prin care s-a stabilit dreptul de proprietate al apelantei SC A. SA , în baza dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.15/1990) această societate fusese deja acționată în instanță de către reclamantul P. O. M., care revendica imobilul, astfel încât se impune anularea contractelor în baza cărora apelantele au dobândit aceste imobile, cu consecința rectificării CF și a restabilirii situației anterioare de carte funciară.
De asemenea, este de observat că apelantele au formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1. a C. de A. C., unul dintre motivele contestației fiind acela că instanța de recurs nu a cercetat motivele de recurs privind existența unui plus petit, în condițiile în care reclamanții justifică un interes doar pentru cota parte de 1. din întregul imobil, iar prin decizia civilă nr. 2. a C. de A. C. s-a respins această contestație, reținându-se că instanța de recurs a răspuns acestor motive, stabilind că s-a probat că trecerea în proprietate de stat cu titlu de naționalizare a cotelor părți deținute de defuncții M. L. și M. I. din imobilul în litigiu, asupra cărora poartă și drepturile litigioase apărate de apelante, este nelegală și abuzivă. Prin urmare, titlul statului fiind unul nevalabil, încheierile de intabulare au fost legal rectificate pe temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Decretul Lege nr.
115/1938, într-o primă etapă rectificarea privește cotele părți de 6. ale celor doi defuncți, iar într-o a doua etapă, rectificarea privește drepturile înscriseîn favoarea apelantelor asupra imobilului proprietate indiviză a celor doi proprietari, avându-se în vedere tot nevalabilitatea titlului lor.
Raportat la cele menționate mai sus, tribunalul constată că, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat, s-a stabilit că dreptul de proprietate al apelantelor asupra întregului imobilul înscris în nr. 2887 D. nu a fost dobândit în mod valabil, s-a constatat nulitatea absolută a actelor prin care s-a dobândit dreptul de proprietate și a încheierilor de înscriere a dreptului de proprietate în CF și s-a dispus radierea din CF a acestui drept de proprietate.
T. nu poate reține ca fiind corecte afirmațiile apelantei SC A. SA, în sensul că în patrimoniul său ar fi inclusă cota parte de 1. din imobil, în condițiile în care, atât dispozitivul, cât și considerentele hotărârilor judecătorești menționate sunt clare în ceea ce privește constatarea nulității absolute a titlurilor celor trei apelante asupra întregului imobil. Astfel, apelanta SC A. SA a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 2887 D. prin sentința civilă nr.4. a J. D., prin care s-a constatat că a dobândit acest drept în baza dispozițiilor Legii nr. 15/1990, însă prin hotărârile judecătorești menționate s-a constatat nulitatea absolută a titlului său.
Reținând ca titlurile de proprietate ale apelantelor asupra imobilului în litigiu au fost desființate cu efect retroactiv, astfel încât se consideră că aceste titluri nu au existat niciodată, tribunalul costată că apelantele nu se pot prevala de un drept de proprietate asupra imobilului în litigiu.
În consecință, apelantele nu sunt îndreptățite să invoce dispozițiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, art. 29 al. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 480 și 481 din Codul civil, art. 44 al. 2 si 3 din Constituția României, în condițiile în care se consideră că nu avut niciodată calitatea de proprietare asupra imobilului în litigiu și pe cale de consecință notificările adresate apelantelor, precum și soluțiile pronunțate în legătură cu aceste notificări, nu prezintă nici o relevanță pentru analizarea legalității dispozițiilor atacate.
Aceste notificări au fost formulate întrucât la data înregistrării lor apelantele erau înscrise în CF în calitate de proprietare tabulare al imobilului în litigiu, însă ulterior, așa cum s-a arătat, această calitate a încetat cu caracter retroactiv, astfel încât calitatea de unitate deținătoare, în accepțiunea dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 a revenit M. D., dispozițiile atacate fiind legal emise.
Pe de altă parte, tribunalul constată că pârâții și-au înscris dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF nr.15.209, 15.210, 15.570/A,
15.748 D. în temeiul sentinței civile nr. 1294/(...) pronunțată în dosarul nr.
435/2000 al J. D., nu în baza dispozițiilor P.ui municipiului D., astfel încât, independent de soluția dată primului capăt de cerere, privind constatarea nulității acestor dispoziții, petitul având ca obiect radierea dreptului de proprietate al pârâților este neîntemeiat.
Pentru toate aceste motive, tribunalul consideră că apelul declarat de reclamante este nefondat, urmând ca în baza dispozițiilor art.296 C.proc.civ. să îl respingă.
2. Referitor la apelul declarat de pârâții M. J., O. E. D., S. S. L., T.
M. D., Ș. T. I., N. D. A., P. T. V.
Prima instanță a obligat reclamantele să achite pârâtului M. J. suma de 5400 lei și pârâtei S. S. L. suma de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Analizând actele dosarului, tribunalul a constatat că, în primul ciclu procesual, în dosarul nr.(...) s-au depus următoarele chitanțe privind plataonorariilor avocațiale: chitanța privind suma de 2000 lei achitată de apelanții N. D. A. și P. T. V. - fila 494; o chitanța privind suma de 500 lei achitată de apelanta T. M. D. - fila 495; 2 chitanțe privind suma totală de
1000 lei achitată de apelantul Ș. T. I. - filele 496, 497; o chitanță privind suma de 2000 lei achitată de apelantul O. E. D.- fila 498.
În cel de-al doilea ciclu procesual, în dosarul nr.(...) s-au depus următoarele chitanțe privind plata onorariilor avocațiale: 2 chitanțe privind suma totală de 5400 lei achitată de apelantul M. J. - fila 288; o chitanță privind suma de 4000 lei achitată de apelanta S. S. L. - fila 289.
În consecință, având în vedere că apelanții au câștigat procesul și ținând cont de dispozițiile art. 274 C. proc. civ., tribunalul a considerat că aceștia sunt îndreptățiți să solicite sumele menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește sumele achitate în primul apel, respectiv 2500 lei achitată de apelantul M. J. - filele 86 și 87, 2000 lei achitată de apelanta S. S. L. - fila 125, 1000 lei achitată de apelanta N. D. A., acestea nu pot fi acordate, întrucât apelantele - reclamante nu au căzut în pretenții, în condițiile în care prin decizia civilă nr.207/A/2009 a T. C. s-a admis apelul acestora și s-a dispus desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pentru aceste motive, în baza art. 296 C.proc.civ. tribunalul a admis în parte apelul declarat de pârâți și a schimbat în parte sentința atacată, sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.
În baza dispozițiilor art. 274 C. proc.civ. apelantele-reclamante au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată în apel dovedite, fiind respinsă cererea intimaților care nu au dovedit efectuarea acestora.
Recursul
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs două dintre reclamante, respectiv SC O. B. D. și SC C. S. D. solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate, cu consecința admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului lor, reclamantele învederează că obiectul procesului în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1. a J. D. l-a constituit doar cota de 1. parte din imobil, respectiv cota de 6. parte a proprietarului tabular M. I., antecesorul pârâtului M. J. și cota de 6. parte a proprietarului tabular M. L., antecesorul pârâților S. S., P. D., Ș. T. și T. M., dispunându-se rectificarea cărții funciare și înscrierea dreptului de proprietate doar în favoarea acestora.
Prin emiterea unor dispoziții de restituire în natură de către P. municipiului D. în favoarea acestora, s-a ajuns la o dublă restituire, aceștia având deja înscris dreptul pe 1. parte, în temeiul hotărârii judecătorești și putând să-și înscrie dreptul pe restul de 1. parte în temeiul dispoziției de restituire în natură.
Ceilalți pârâți persoane fizice nu au fost parte în procesul în care s-au pronunțat hotărârile analizate de instanța de apel, iar, cu privire la cotele antecesorilor lor, nu s-a pronunțat vreo hotărâre, instanțele de fond extinzând în mod nejustificat efectul sentinței civile nr. 1. a J. D. și în favoarea acestora.
Oricum, prin nicio hotărâre din cele analizate de tribunal, P. municipiului D. nu a fost obligată să emită dispoziții de restituire în baza
Legii nr.10/2001.
T. a analizat doar titlul de proprietate al reclamantei SC A. SA, care nu a formulat recurs, respectiv sentința civilă nr. 4. a J. D., fără a analiza,însă, titlurile de proprietate ale reclamantelor recurente, care sunt contracte de vânzare-cumpărare autentificate, nr. 818/(...) și 1637/1998 în favoarea reclamantei recurente SC O. B. S. și nr. 819/(...) și 2098/(...) în favoarea reclamantei recurente SC C. S., autentificate de B. N. P. V. M.
Imobilele proprietatea reclamantelor recurente nu puteau constitui obiectul dispozițiilor de restituire în natură, fiind încălcate dispozițiile art. 29 alin. 1,3 din Legea nr. 10/2001, precum și dispozițiile art. 480 C. civil și
44 alin. 2 și 3 din Constituția României ce ocrotesc proprietatea privată.
Pârâtul O. E. nici măcar nu a acceptat moștenirea după Mihuțiu Alexa, plângerea formulată de acesta în baza Legii nr. 10/2001 fiind respinsă prin sentința civilă nr. 8. a T. C.
K. G. s-a judecat într-un proces de drept comun și a obținut o hotărâre favorabilă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, însă nu și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, cererea sa de înscriere fiind respinsă irevocabil.
În ceea ce-i privește pe pârâții M. și M., prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C., s-a stabilit că au dreptul la măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri pentru cota de 5. parte din imobil.
Întâmpinări în recurs
Reclamanta SC A. SA D. a arătat că este de acord cu admiterearecursului, din considerentele invocate de recurente.
Pârâții intimați S. S. L. E. și P. D. M. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că reclamantele nu pot invoca un dreptul de proprietate asupra imobilului litigios, titlul lor de proprietate fiind desființat retroactiv prin sentința civilă nr. 1. a J. D.,intrată în putere de lucru judecat, neputându-se vorbi de o dublă restituire, în condițiile în care, prin decizia civilă nr. 3. a C. de A. C., Primăria Dej a fost obligată să emită decizii de restituire în favoarea moștenitorilor lui M. L. și
M. I., existând similitudine și în ceea ce privește celelalte cote părți din dreptul de proprietate asupra imobilului litigios, tot foștii proprietari având calitatea de persoane exceptate de la naționalizare. F. vorba de situații identice de trecere fără titlu din proprietatea statului a cotelor părți, nu se poate afirma că doar cota de 1. parte a lui M. I. și a lui M. L. a fost preluată fără titlu, iar celelalte cu titlu. Reclamantele nu pot invoca dispozițiile referitoare la protecția dreptului de proprietate, în condițiile în care, prin desființarea titlului lor, se consideră că ele nu au avut niciodată vreun drept de proprietate. Oricum, pârâții și-au înscris dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr. 1. a J. D. și nu a dispozițiilor contestate în prezentul proces.
Pârâții Ș. T. I., T. M. D., O. E. D., N. D. A., Peteanu T. V. și M. J. au solicitat respingerea recursului, pe motiv că reclamanta SC A. SA și-a înscris dreptul de proprietate într-un simulacru de proces în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2. a J. D., fără a se judeca cu proprietarii de drept ai imobilului, deși s-a stabilit cu putere de lucru judecat preluarea abuzivă a acestuia de către stat.
Pârâții Ș. T., T. M. și M. J. și-au înscris dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr. 1. a J. D. în calitate de moștenitor ai fostului proprietar tabular M. L., pe cota de 6. parte, iar sentința arătată vizează doar cota de
1. parte din imobil și nu întregul imobil, așa cum corect ar fi trebuie să fie.
Dispozițiile de restituire în natură nu au fost înscrise în cartea funciară, astfel că cererea de rectificare a cuprinsului cărții funciare nu are obiect.
Toate înscrierile în cartea funciară realizate după preluarea de către S. Român, cu rea credință, a imobilului au fost declarate nule, toți proprietarii tabulari fiind exceptați de la naționalizare și fiindu-le aplicat greșit Decretul nr. 92/1950, reclamantele au fost părți în dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1. a J. D., în care s-a dispus desființarea actelor de înstrăinare ulterioare preluării abuzive și, oricum, există deja o practică judiciară ce compară titlurile de proprietate, cel al pârâților fiind clar preferabil celui de care se prevalează reclamantele, pârâții nefiind citați în dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2. a J. D. în temeiul căreia reclamantele și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.
Pârâții M. M., M. A. M., M. M. A. și M. O. E. au solicitat respingerearecursului ca nefondat, pe motiv că, prin sentința civilă nr. 129472004 a J.
D., s-a stabilit în mod irevocabil că întregul imobil obiect al prezentului litigiu a fost preluat abuziv de către stat și că reclamantele au fost dobânditoare de rea credință, toate actele de înstrăinare ulterioare fiind lovite de nulitate, acestea înscriindu-și dreptul în baza sentinței civile nr. 1. a J. D., care nu este opozabilă pârâților, care nu au fost chemați în judecată. Nu se poate afirma că instanțele de fond au extins efectele sentinței civile nr. 1., câtă vreme aceasta se referă la titlul statului și la toate titlurile ulterioare, făcându-se o confuzie între autoritatea de lucru judecat și puterea de lucru judecat, întrucât, deși nu există autoritate de lucru judecat, există putere de lucru judecat, în sensul că dreptul de proprietate al recurentelor a fost infirmat în mod irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, iar această dezlegare se impune și în prezentul litigiu.
Toate celelalte argumente referitoare la emiterea dispozițiilor de restituire în natură sunt inutile, fiind demontate prin hotărârile instanțelor de fond, dispozițiile fiind, oricum, date în executarea deciziei civile nr. 3., prin care această instituție a fost obligată la emiterea dispozițiilor de restituire în natură a imobilului obiect la prezentului proces.
Au fost emise o serie de decizii ulterioare de revocare a dispozițiilor de restituire în natură, la rândul lor evocate, ca nelegale.
Soluția în recurs
1) Cu pr iv ire l a an al iz a sen tințe i c iv ile nr.1294 d in (...) a J. D.,
pronunț ată în dosarul nr. 435/2000
Soluțiile instanțelor de fond se bazează pe analiza greșită a hotărârii judecătorești ce a constatat preluarea abuzivă, fără titlu valabil a imobilului obiect al prezentului litigiu, de către stat, respectiv a sentinței civile nr.1294 din (...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. 435/2000, ignorând cadrul procesual în care a fost pronunțată acea sentință, respectiv care dintre moștenitorii foștilor proprietari tabulari au solicitat constatarea nulității titlului de preluare, ca și dispozitivul sentinței.
Astfel, în realitate, obiectul acelui litigiu nu l-a constituit dreptul de proprietate asupra întregului imobil, ci doar asupra unei cote de ½ parte, respectiv a cotei de 6. parte (/1/4 parte) a defunctului M. I., al cărui moștenitor este pârâtul M. J. (intervenient principal în acel proces), precum și a cotei de 6. parte (1/4 parte) a defunctului M. I., ai cărui moștenitori sunt pârâții S. S., P. D., Ș. T., T. M. (intervenienți principali în acel proces).
Din dispozitivul sentinței, rezultă că a fost respinsă acțiunea principală (exercitată de reclamanții R. E., și P. O. M., care nu sunt părți în prezentul proces) și au fost admise cererile de intervenție principală formulate de moștenitorii proprietarilor tabulari M. I., titular al cotei de 6. parte și M. L., titular al cotei de 6. parte, constatându-se nulitateaîncheierilor de intabulare și dispunându-se restabilirea situației anterioare pentru aceste cote (f.13-15 din sentința civilă nr. 1. a J. D., depusă la f. 122-
129 din dosarul inițial nr. (...) al T. C.).
Aceleași concluzii se desprind și din decizia civilă nr. 340 din 28 martie 2005 a C. de A. C., prin care s-a respins apelul celor 3 societăți comerciale reclamante în prezentul proces, în considerentele acestei decizii vorbindu-se tot de aceleași cote, în preambul (f. 130-138 din aceleași dosar), ca și în considerentele deciziei civile nr. 1079/(...) a C. de A. C., prin care a fost respins recursul celor trei societăți reclamante (139-147 din același dosar).
Societățile reclamante au formulat contestație în anulare, pe motiv de nemotivare a recursului lor, contestație respinsă prin decizia civilă nr.
2467/(...) a C. de A. C., care, la paginile 8 și 9, reține că „sunt nefondate motivele din contestațiile în anulare referitoare la necercetarea motivelor de recurs privind existența unui plus petit în condițiile în care reclamanții justifică un interes doar pentru cota de 1. parte din întreg imobilul și încălcarea dispozițiilor art.15 din Decretul Lege nr.115/1938.
Instanța de recurs a răspuns acestor motive, stabilind că, s-a probat că trecerea în proprietate de stat cu titlu de naționalizare a cotelor părțideținute de defuncții M. L. și M. I. din imobilul în litigiu, asupra cărora poartă și drepturile litigioase apărate de recurenți, este nelegală și abuzivă fiind luată cu încălcarea prevederilor art.II din Decretul nr.92/1950.
Prin urmare, titlul statului fiind unul nevalabil, încheierile de intabulare au fost legal rectificate pe temeiul dispozițiilor art.34 alin.1 din
Decretul Lege nr.115/1938, într-o primă etapă rectificarea privește cotele de
6. parte a celor doi defuncți M. L. și I., iar într-o a doua etapă, rectificareaprivește drepturile înscrise în favoarea societăților comerciale asupra imobilelor proprietate indiviză a celor doi proprietari, avându-se în vedere tot nevalabilitatea titlului lor.
În privința redeschiderii vechilor cărți funciare de evidență imobiliară, interdicția din art.15 a Decretului Lege nr.115/1938 se referă la proprietari diferiți și nu atunci când situația de carte funciară se va restabili în persoana fostului proprietar tabular, cum este cazul de față.";
Iată, deci, că, în soluționarea contestației în anulare referitoare la decizia din recurs, se reține că dezlegarea dată de instanța de recurs referitor la problema obiectului procesului (cota de ½ parte) și a interesului intervenienților principali (care poate fi raportat doar la aceste cote) este lămurită în considerente, fiind vorba doar de constatarea preluării fără titlu a cotelor celor doi defuncți, M. I. și M. L., de căte 6. parte, precum și rectificarea înscrierilor din cartea funciară cu privire doar la aceste cote.
Așadar, societățile recurente au rămas proprietare pe cota de ½ parte, ce nu a constituit obiect al procesului arătat, cu privire la apartamentele dinimobil cumpărate de la S.C M. Com S. D.
2) Cu priv ire l a ap ar tame n tele asupr a c ăr or a recl aman tele recuren te au fost proprietare
Așa cum rezultă din contractele de vânzare cumpărare depuse la dosar, aceste apartamente sunt:
- ap. 7 din P-ța B. nr. 17 pentru S. S. D. (contractul autentificat sub nr.2098/(...) de la f. 26-28 din același dosar, CF ind. 15748 D. de la f. 89-94 din același dosar),
- ap. 11 din imobilul de pe str. 1 Mai nr. 1 pentru S. B. O. S. D. (contract autentificat sub nr. 1637/(...), de la f. 36-37 din același dosar, CF ind. 15570/1 D. de la f. 84-88 din același dosar).
Apartamentele nr. 1, 2, 3, 4, 9, 10, 12 din CF ind 15210 D. au fost înscrise pe SC A. S.A D., iar apoi pe numele pârâților prin rectificare în baza sentinței civile nr. 1. a J. D.
Apartamentele 5, 6 și 13 din imobil au fost înscrise în proprietatea Regiei Autonome Locale D., așa cum rezultă din înscrierea de sub B3 din CF col. 15209 D. (f. 95 verso din același dosar).
Deși se indică două numere administrative (P-ța B. nr. 17 și S. 1 Mai nr. 1), așa cum rezultă din numerele topografice ale parcelelor, este vorba de unul și același imobil, explicația constând în aceea că acesta se află situat la colțul celor două străzi.
În contractele autentificate depuse la dosar de reclamantele recurente există anumite inadvertențe, ca și între acestea și cuprinsul cărților funciare, deoarece, în contractul autentificat sub nr. 2098/(...), se vorbește de ap. 7 și
8, însă este indicat doar numărul topografic al ap. 7, respectiv 121, 122,
123, 1., 1., iar, în CF ind. 15748 D., este înscris dreptul de proprietate cu privire la acest topografic, în baza acestui contract de vânzare cumpărare, în timp ce, în CF col. 15209 D., este indicat contractul autentificat sub nr.
819/2002, sub B19 (f. 98 din același dosar).
De asemenea, deși cu privire la ap. 11, s-a depus contractul autentificat sub nr. 1637/(...) (f. 36-37 din același dosar) și CF ind.
15570/1 D. (f. 84-88 din același dosar), în CF col. 15209 D., este indicat contractul autentificat sub nr. 818/2002, sub B20 (f. 98 din același dosar).
Raportat la aceste înscrisuri, instanța de recurs apreciază căreclamanta S. S. D. este proprietara ap. 7 din P-ța B. nr. 17, iar reclamanta S.
B. O. S. D. a ap. 11 din imobilul de pe str. 1 Mai nr. 1.
3) Cu privire la d ispo z iț iile de res titu ire
Deși, așa cum rezultă din cele mai sus reținute, o cotă de ½ parte din apartamentele nr. 7 și 11 din imobilul obiect al litigiului a rămas în proprietatea reclamantelor recurente, prin dispozițiile nr. 2675-2678 emise la data de (...), pârâtul P. mun. D. a dispus restituirea acestora (a cotei de ½ parte ce nu se afla în patrimoniul unității administrativ teritoriale) în favoarea pârâților O. E. D., M. M., M. O. E., M. A. M., M. M. A., K. G., N. D. A., P. T. (f. 297 dosar nr. (...) al T. C., f. 474-476 dosar nr. (...) al J. D.), iar, prin dispoziția nr. 2679, emisă la aceeași dată, în favoarea pârâților S. S. L., P. D. M., Ș. T. I., T. M. (f. 473 din același dosar) și, prin dispoziția nr.
2674 din aceeași dată, în favoarea pârâtului M. J. (a cotei de ½ parte dejarestituită acestora prin sentința nr. 1.).
Prin dispoziția nr. 3380 din (...), P. a revocat toate aceste dispoziții (f.
477). Ulterior, prin dispoziția nr. 38/(...) a revocat dispoziția de revocare
(renăscând dispozițiile inițiale, f. 478), pentru ca apoi, prin dispoziția nr.
1318/(...), să revoce dispoziția nr. 38/2007 (de revocare a revocării, revocând, deci, din nou, dispozițiile inițiale de restituire, f. 376), pentru ca, în final, prin dispoziția nr. 1737/(...), să revoce dispoziția nr. 1318/2008 (deci revocând ultima revocare, ceea ce a făcut să rămână, totuși, în ființă dispozițiile inițiale, f.448).
Au mai fost emise și alte dispoziții de revocare, respectiv 1550/(...) (f.
231 dosar nr. (...) al T. C.), care se suprapun, parțial cu cele deja dispuse prin altele (dispoziția aceasta revocând o altă dispoziție 1408/(...) care a mai revocat o dată dispoziția nr. 38/2007, f.232 din același dosar).
Esențială, însă, rămâne împrejurarea că dispozițiile inițiale de restituire au rămas în ființă.
Prin dispozițiile de restituire nr. 2674 și 2679 din (...), de fapt, P. a restituit cota de 1/2 parte din imobil moștenitorilor lui M. I. și M. L., dejarestituită prin hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 1. a J. D., iar, prin dispozițiile nr. 2675-2678/(...), cealaltă cotă de ½ parte, moștenitorilor celorlalți proprietari tabulari, care nu au fost părți în procesul în care s-a pronunțat sentința amintită, deși această cotă nu se afla în patrimoniul unității administrativ teritoriale.
Dintre aceste dispoziții, cele emise în favoarea pârâților care nu au fostparte în procesul inițial în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1. a J. D., respectiv dispozițiile nr. 2675-2678/(...), rămase în ființă, vor fi anulate pentru apartamentele nr. 7 și 11, proprietatea reclamantelor, pentru că primarul a dispus de ele fără a se afla în patrimoniul unității administrativ teritoriale.
În ceea ce privește cele două dispoziții emise în favoareaintervenienților ce au câștigat procesul inițial, pentru cota de ½ parte, respectiv dispozițiile nr. 2674 și 2679 din (...), acestea vor fi menținute, pentru că reclamantele nu justifică un interes în anularea lor, ele suprapunându-se, practic, peste dispozițiile hotărârii judecătorești de restituire, pârâții înscriindu-și dreptul în cartea funciară, nu în baza acestor dispoziții, ci a dispozițiilor sentinței.
Acțiunea reclamantelor va fi respinsă cu privire la celelalte dispoziții ca rămasă fără obiect, întrucât acestea, așa cum rezultă din cele mai sus reținute, și-au anihilat efectele, revocându-se, în cele din urmă, revocarea dispozițiilor inițiale, ce au rămas, astfel, în ființă, cu privire la acestea instanța de recurs dispunând în sensul celor mai sus arătate.
Din considerentele arătate, curtea, apreciind că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a normelor de drept substanțial, fiind întrunit motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., în temeiul art. 312 alin.
1-3 C. pr. civ., va admite în parte recursul reclamantelor, va modifica în parte decizia obiect al apelului, admițând în parte apelul celor două reclamante recurente, iar, în temeiul art. 296 C. pr. civ., va schimba în parte sentința apelată, conform celor mai sus arătate.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr. civ., curtea va obliga pârâții căzuți în pretenții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea recurentelor în toate instanțele (conform chitanțelor de la f. 385-388 pentru prima instanță, f. 83-
85 pentru apel, 123-124 pentru recurs), iar reclamantele recurente la plata cheltuielilor de judecată în recurs față de pârâții intimați cu privire la care recursul nu a fost admis, fiind menținute hotărârile instanțelor de fond
(conform chitanțelor de la f. 102-105 recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamantele SC O. B. S. D. și SC C. S. D. împotriva deciziei civile nr. 435 din 23 septembrie 2010 a T. C., pronunțată în dosarul cu nr. (...), pe care o modifică parțial, în sensul că:
Admite în parte apelul declarat de reclamantele SC O. B. S. D. și SC C.
S. D. împotriva sentinței civile nr. 328 din 2 martie 2010 a J. D., pe care o schimbă parțial, în sensul că:
Admite în parte acțiunea civilă exercitată de reclamantele SC O. B. S. D. și SC C. S. D. împotriva pârâților P. M. D., M. D. prin P., O. E. D., M. M., M. O. E., M. A. M., M. M. A., K. G., N. D. A., P. T. V. și, în consecință:
Anulează parțial dispozițiile nr. (...) și 2678 emise la data de (...) de pârâtul P. mun. D., în ceea ce privește apartamentele nr. 11, proprietatea SC
O. B. S. D. și ap. nr. 7, proprietatea SC C. S. D. din imobilul situat în mun.
D., P-ța 1 Mai nr. 1 și P-ța B. nr. 17.
Menține restul dispozițiilor sentinței, privind respingerea acțiunii exercitată de reclamantele SC O. B. S. D. și SC C. S. D., având ca obiect dispozițiile nr. 2674 și 2679 emise la data de (...) în favoarea pârâților M. J., S. S. L., P. D. M., Ș. T. și T. M., precum și respingerea acțiunii exercitată de SC A. SA D., cele referitoare la respingerea acțiunii privind dispozițiile (...),
1550 și 1737, cele referitoare la respingerea excepției autorității de lucru judecat.
Menține decizia din apel referitoare la respingerea apelului reclamantei
SC A. SA D., precum și acordarea cheltuielilor de judecată în favoarea pârâților intimați M. J., S. S. L., P. D. M., Ș. T. și T. M., pentru prima instanță și apel.
Înlătură dispoziția din decizia din apel privind obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată față de ceilalți pârâți, pentru prima instanță și apel.
Obligă pârâții P. M. D., M. D. prin P., O. E. D., M. M., M. O. E., M. A. M., M. M. A., K. G., N. D. A., P. T. V., în părți egale, să le plătească reclamantei recurente SC O. B. S. D. suma de 3380 lei și reclamantei recurente SC C. S. D. suma de 4880 lei, cheltuieli de judecată în toate instanțele.
Obligă reclamantele recurente, în cote egale, să-i plătească intimatului M. J. suma de 2000 lei, iar intimaților S. S. L., P. D. M., Ș. T. și T. M., sumele de câte 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
A. C.
A. A. C.
I. D. C.
C. B.
Red. CAA dact. GC
3 ex/(...)
Jud. apel: M.O. Sanislav, D.I. Tașcă
← Decizia civilă nr. 85/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3054/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|