Decizia civilă nr. 1392/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 1392/R/2011
Ședința publică din data de 15 aprilie 2011
Instanța constituită din: Președinte : V. M. - președintele Curții de A. C.
Judecători : D. - L. B.- vicepreședinte al Curții de A.
A. C. Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. împotriva sentinței civile nr.6598/A/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind reclamanții H. M., H. I. O. și C. M., având ca obiect expropriere.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 8 aprilie 2011, când reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. a pus concluzii care au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
I. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivăînregistrată pe rolul T. S. cu nr.(...), reclamanții H. I.-O., H. D. M. și C. M. au chemat în judecată S. R., prin M. E. și F., M. T., prin C. S. B., C. pentru A. L. nr. 1. de pe lângă C. Local M. și C. Local M., solicitând modificarea hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 91/(...) emisă de C. J. S. pentru aplicarea L. nr. 1. în sensul constatării categoriei de folosință a imobilului expropriat, situat în comuna M., sat P., în suprafața de 1.041 mp. în parcela Paliș cu nr. cadastral 922 ca fiind vie intravilan și recalcularea cuantumului despăgubirilor pentru imobilul expropriat în raport cu valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului.
În drept, au fost invocate prevederile art.21-27 din L. nr.3. și art.9-10 din legea nr.1..
II. Întâmpinările
1. Prin întâmpinare, pârâta C. S. B. a solicitat respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, respingerea ca inadmisibilă a cererii, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivare, se arată că S. R. nu are calitate procesuală pasivă prin M. E. și F., M. T. prin C. S. B., C. J. S. pentru aplicarea L., nr. 1. și C. Local M., arătând că în procesele având ca obiect cererea depusă de expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii S. R. este reprezentat de C. S. B.,aceasta având calitatea de reprezentantă legală a statului în astfel de procese.
Comuna locală M. nu are calitate procesuală pasivă întrucât unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentante în justiție de primar sau președintele consiliului județean.
C. de aplicare a L. nr. 1. nu are personalitate juridică și implicit nici calitate procesuală pasivă.
De asemenea, pârâta C. S. B. arată că cererea este inadmisibilă întrucât în materia exproprierii pentru utilitate publică legea nu prevede posibilitatea modificării hotărârii de expropriere.
2. Direcția Generală a F. P.e a invocat prin întâmpinare, pe cale deexcepție lipsa calității procesuale pasive a S. R. reprezentant de M. E. și F., deoarece expropriatorul este cel care stă în judecată în calitate de pârât în acțiuni de acest gen.
III. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 6598/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea reclamanților H. I.-O., H. D. M. și C. M., împotriva pârâților M. T. - C. N. de A. și D. N. din R. S., dispunându-se modificarea H. nr. 89/(...) de stabilire a despăgubirilor.
S-a stabilit categoria de folosință a terenului intravilan, tarlaua „Paliș"; în suprafață de 266 mp. având nr. cadastral 921 ca fiind „. vie intravilan";, iar despăgubirea datorată pentru acest teren este de 10.766 lei.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a C. pentru aplicarea L. nr. 1. de pe lângă C. Local M. și a C. Local M., sens în care a fost respinsă acțiunea față de acești pârâți.
A fost obligat pârâtul la 5.100 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
În ședința publică din data de (...), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin M. E. și F. și C. J. S. pentru aplicarea
L. nr. 1..
Verificând calitatea procesuală pasivă a C. pentru aplicarea L. nr. 1. de pe lângă C. Local M. și a C. Local M., T. a reținut că pârâtul C. Local M. nu are calitatea de expropriator. Prin urmare, nu are abilitarea legală de a reprezenta S. R. în procesul de expropriere și nici nu este autoritatea emitentă a H. de stabilire a despăgubirilor cu nr. 91/9 iunie 2008.
T. a constatat admisibilă acțiunea, investindu-se cu soluționarea pe fond a acesteia, raportat la prevederile exprese ale art. 9 din L. nr. 1., care consacră dreptul proprietarului nemulțumit de cuantumul despăgubirii de a se adresa instanței judecătorești, acțiunea fiind soluționată potrivit art. 21-
27 din L. nr. 33/2004.
Calitate procesuală în cauza de față au pârâții S. R. prin M. T. - C. S. B., C. pentru aplicarea L. nr. 1. și C. Local M., acestea fiind emitentele H. nr. 91/(...).
Prin H. nr. 91/(...) a M. T. - C. S. B., C. pentru A. L. nr. 1. a Județului
S., Consiliu Local M. s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru imobilul expropriat situat în comuna M., categoria de folosință „. intravilan";, tarlaua
„Paliș"; în suprafață de 1.041 mp. identificat prin nr. cadastral 922 în cuantum de 27.679,17 lei, reprezentând echivalentul a 7.599,3 euro, raportat la cursul BNR euro-leu din data de (...).
Această hotărâre a fost emisă în baza prevederilor art. 7 și art. 9 din L. nr. 1. și prevederile art. 10 din Norma metodologică din (...) de aplicare a L.nr. 1. și având la bază documentația tehnică întocmită în vederea dezmembrării nr. cadastral 922 și a raportului de evaluare a despăgubirilor conform L. nr. 1..
Conform acestei documentații, terenul proprietatea reclamanților aflat pe nr. cadastral 922 în suprafață de 1.41 mp a fost încadrat la categoria de folosință arabil intravilan, fapt ce rezultă și din T.P. nr. 41866/(...) eliberat pe numele reclamanților.
În raportul de evaluare întocmit la construcția autostrăzii Transilvania
Brașov - Borș - tronson M. ca rezultat al evaluării pentru localitatea M., în baza informațiilor furnizate de C. Local M. s-au delimitat suprafețele de teren în teren extravilan: curți construcții fără utilități, arabil, pășune-fâneață, neproductiv, ape, canale, șanțuri, vie hibridă și vie nobilă, livada clasică și intensivă; teren intravilan: curți construcții cu utilități, arabil, pășune- fâneață; nu s-a delimitat teren vie intravilan, ci doar în extravilan.
D. raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, rezultă că terenul de 1.041 mp., înscris în nr. cadastral 922 P. are categoria de folosință teren intravilan cu plantație de vie hibridă pe rod, bine întreținută, valoarea acesteia cu tot ce se încorporează și se unește cu aceasta (teren și plantație) fiind de 42.125 lei.
Reclamanții nu contestă transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului suspus exproprierii, ci categoria de folosință incorect stabilită a acesteia, din care decurge cuantumul despăgubirii.
Pentru cele ce preced, acțiunea de față a fost admisă, dispunându-se modificarea H. nr. 91/(...) de stabilire a despăgubirilor.
IV. Declarația de recurs. Î. acestei sentințe a declarat recurs pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S., solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și nedovedită, iar în subsidiar, casarea sentinței recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecința schimbării în tot a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii cererii reclamanților prin care au solicitat majorarea cuantumului despăgubirii acordate prin H. nr. 91/(...), emisă de C. pentru A. L. nr. 1., M., jud. S., cuobligarea intimaților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând recursul, pârâta solicită a se face aplicarea art. 3041 C. proc. civ., având în vedere că sentința recurată a fost dată fără drept de apel. În prealabil, se solicită recalificarea căii de atac împotriva sentinței civile nr. 6. a T. S., din recurs în apel, întrucât acțiunea promovată de către reclamanți a avut ca obiect principal modificarea hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 91/(...), dată de C. pentru aplicarea L. nr. 1. și doar în subsidiar reclamanții au solicitat "recalcularea cuantumului despăgubirilor pentru imobilul expropriat". În aceste condiții, cererea reclamanților nu este supusă prevederilor art. 2821 C.proc.civ. și, pe cale de consecință, calea de atac este cea a apelului. Totodată, recurenta solicită instanței de recurs să constate că în considerentele și în dispozitivul sentinței 6. s-au strecurat o serie de erori materiale, și anume: în dispozitiv, s-a trecut din greșeală o altă hotărâre de stabilire a despăgubirii (nr. 89/(...), în loc de nr. 91/(...) cum era corect), un alt imobil expropriat (nr. cadastral 921 M., în suprafață de 266 mp, în loc de 922 M., în suprafață de 1.041 mp cum era corect) și un alt cuantum al despăgubirii (10.766 lei, în loc de 42.125 lei cum era corect) - fila 5 din hotărârea atacată; în considerente, la fila 3 s-a menționat din greșeală că suma consemnată de subscrisa cu titlu de justă și prealabilă despăgubire arfi 27.679,17 lei, de fapt corect este 27.679,17 lei (după cum rezultă și din conținutul H. nr. 91/(...) a C. pentru aplicarea L. nr. 19812004, M.); de asemenea, suprafața expropriată a fost eronat amintită ca fiind 1.41 mp. și nu 1.041 mp. cum este în realitate; la fila nr. 3, se consemnează din eroare că au calitate procesuală în cauză - S. R. prin M. T. - C. S. B., C. pentru aplicarea L. nr. 1. și C. Local M., ca emitente a H. nr. 91/(...). Este reiterată excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui T. C. N. de A. si D. N. din R. S., în procesele având ca obiect cererea depusă de expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii, S. român, în calitate de expropriator, este reprezentat de M. T. prin C. N. de A. și D. N. din R. S. (art. 2 alin. 1 din L. nr. 128/2004). De asemenea, este reiterată și excepția inadmisibilității cererii de modificare a hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 91/(...), cu motivarea că hotărârea C. este un act unilateral, iar potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a L. nr. 1., hotărârea comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice. În acest caz titularul cererii va fi notificat". Astfel, cererea de modificare este inadmisibilă, în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, nefiind prevăzută o asemenea posibilitate de către legiuitor. În realitate, nu există niciun temei legal pentru a se modifica H. nr. 91/(...) emisă de C. pentru aplicarea L. nr. 1. - C. Local M., emisă cu respectarea tuturor prevederilor din L. nr. 1., coroborate cu prevederile din Normele metodologie de aplicare a legii. Cererea de modificare a categoriei de folosință a terenului echivalează în fapt cu o cerere de modificare a T. de proprietate, cerere inadmisibilă prin raportare la dispozițiile art. 12 din L. nr. 1.. Astfel, în condițiile în care terenul, al căror proprietari pretind că sunt reclamanții, a fost afectat de măsura exproprierii, în lumina dispozițiilor legale menționate anterior, modificarea T. de proprietate ar fi lovită de nulitate absolută. În plus, modificarea categoriei de folosință a terenului presupune o serie de demersuri administrative pe care proprietarul este obligat să le îndeplinească, or, reclamanții din prezenta cauză au stat în pasivitate timp de 15 ani în această privință, acceptând astfel consemnările făcute în conținutul titlului de proprietate . S-a invocat și excepția lipsei de interes a reclamanților H. I. O. si H. D. M. în formularea cererii de chemare în judecată, precum și excepția lipsei calității procesuale active a acestora. Prin hotărâre a de stabilire a despăgubirii nr. 91/(...) s-a stabilit că sunt persoane aparent îndreptățite să primească despăgubirea pentru imobilul expropriat numiții H. I.-O., H. D. M. și C. M. A. nu au prezentat comisiei de aplicare a L. nr. 1. actele doveditoare în susținerea faptului că sunt îndreptățiți la despăgubire pentru imobilul expropriat, în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. 2 din L. nr. 1.. T. de proprietate nr. 4./(...), este singurul act invocat de către reclamanți și de către instanța de fond, or, potrivit acestui act, proprietarii imobilului din care face parte și terenul expropriat sunt H. Aurel, H. I. și C. M. În aceste condiții, era necesar ca reclamanții din prezenta cauză să întreprindă demersurile necesare reglementării situației juridice a terenului care face obiectul exproprierii, în sensul dezbaterii succesiunilor după defuncții H. Aurel și H. I.. Numai în acest fel se putea concluziona că H. I.-O. și H. D. M. au calitatea de moștenitori după titularii amintiți mai sus și respectiv calitate procesuală activă în cauză. D. cele prezentate mai sus rezultă că interesul reclamanților H. I.-O. și H. D. M. nu este născut, nu este actual, nu este direct, nu este personal și pe cale de consecință se solicită respingerea cererii acestora ca fiind lipsită de interes și introdusă de persoane fără calitate procesuală activă. Pe fond, recurenta consideră că Sentința civilă nr. 6598/(...) a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, art. 9 din L. nr. 1., art. 26 din L. nr. 3., art. 129 C.proc.civ., art. 1169 C.civ. și art. 201 și urm. C.proc.civ. Experții judiciari au întocmit raportul de evaluare exclusiv prin prisma unei metode empirice, iar instanța de fond, prin refuzul de a încuviința o contraexpertiză, a încălcat la rândul său prevederea legală sus-menționată și dreptul pârâtei la apărare. În sprijinul cererii de recurs, este invocată jurisprudența Înaltei Curți de C. si Justiție, respectiv D. nr. 6., nr. 572112009, nr. 4. și nr. 5.. În condițiile în care rolul activ al instanței este o garanție a exercitării drepturilor părților, rezultă implicit faptul că neîndeplinirea acestuia este sancționată cu desființarea hotărârii pentru nelegalitate, întrucât s-au încălcat dispozițiile art. 129 C.proc.civ. În cazul dedus judecății, încălcarea rolului activ constă în faptul că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă eroarea de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță proba cu expertiză tehnică. Pârâta a dovedit faptul că despăgubirea a fost stabilită de către expropriator cu respectarea legii; că raportul de expertiză judiciară a fost întocmit cu încălcarea legii - art. 25 și 26 din L. nr. 3.; că metoda de expertiza re utilizată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit la fondul cauzei este una pur empirică și nedovedită, solicitând încuviințarea unei contraexpertize (în temeiul art. 212 C. proc. civ.) iar în subsidiar, refacerea raportului de expertiză. Cu toate acestea, instanța de fond a respins cererea de efectuare a unei noi expertize tehnice judiciare. Sunt reiterate obiecțiunile formulate la raportul de expertiză în fața instanței de fond, apreciindu-se că evaluarea realizată de expropriator a fost făcută prin raportare la valoarea de piață, care reprezintă suma estimată pentru care un imobil poate fi înstrăinat la data evaluării, printr-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, după care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri. În mod eronat, instanța de fond a reținut ca experții judiciari au stabilit cuantumul despăgubirii cu respectarea art. 25 și 26 din L. nr. 3.. Conținutul raportului de expertiză contrazice concluziile instanței de fond întrucât acesta a fost întocmit pe de o parte fără a se tine cont de tranzacții autentice încheiate în perioada în care s-a întocmit expertiza si care să privească imobile similare celui expropriat, situate în aceeași unitate teritorial-administrativă (com. M., jud. S.), iar pe de altă parte, cuantumul despăgubirii a fost stabilit exclusiv prin aplicarea unei metode pur empirice și nedovedite! În concluzie, având în vedere faptul că un raport de expertiză nu are valoarea unui mijloc absolut de probă, "nu poate fi luat în considerare atunci când concluziile la care ajunge nu sunt rezultatul unor raționamente precise și verificabile, ci ale unei simple aprecieri a expertului" (T. Suprem, Colegiul civil, decizia nr. 1168/1964). Având în vedere faptul că terenul expropriat are categoria de folosință arabil, astfel cum rezultă din actele de proprietate aflate la dosarul cauzei și că expertul judiciar a stabilit la fondul cauzei o valoare a despăgubirii egală cu cea stabilită de expropriator - 7,3 euro/mp. (excluzând valoarea/mp. stabilită cu titlu de cheltuieli de amenajare), apare necesară modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. În ipoteza în care se va considera că modificarea hotărârii recurate nu este posibilă decât în condițiile administrării probei cu expertiză tehnică judiciară, recurenta solicită aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 3 prima teză C. proc. civ. Pentru restabilirea legalității, se impune încuviințarea unei probe cu o nouă expertiză judiciară care să aibă ca obiective atât identificarea topo- cadastrală a terenului din speță cât și stabilirea fără echivoc a faptului că terenul expropriat făcea parte din terenul ocupat de plantația de viță de vie, cât și evaluarea terenului în conformitate cu exigențele impuse de art. 26 din L. nr. 3.. În concluzie, în subsidiar, se solicită admiterea recursului și casarea sentinței recurată cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării unei noi expertize judiciare în conformitate cu art. 25 și art. 26 din L. nr. 3.;cu plata cheltuielilor de judecată. În drept, se invocă art. 304 pct. 9 și urm. C. proc. civ., art. 312 C. proc. civ., art. 3041 C.proc.civ., art. 274, alin. 1 C.proc.civ., art. 129 C.pr.civ., art. 201 și urm. C.proc.civ., art. 1169 C.civ., prevederile L. nr. 1., Normele de aplicare a L. nr. 1., L. nr. 3.. V. Judecata în recurs. Cu privire la recursul formulat de C. N. de A. și D. N. din R. S., în calitate de reprezentant al S. R., C. are în vedere următoarele: 1. Asupra solicitării de recalificare a căii de atac împotriva sentinței civile nr. 6. a T. S., din recurs în apel, instanța s-a pronunțat în ședința publică din (...), respingând motivat această cerere. 2. Circumscris celui dintâi motiv de recurs, pârâta invocă existența unei erori materiale strecurate în considerentele și în dispozitivul hotărârii atacate, sentința civilă nr. 6598/(...) a T. S.. D. interpretarea dispozițiilor art. 281 și art. 2813 C. proc. civ., text normativ care fundamentează o cerere de îndreptare a erorilor și omisiunilor strecurate în cuprinsul unei hotărâri judecătorești, coroborate cu dispozițiile art. 99 alin. 5 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, rezultă că însuși completul care a pronunțat hotărârea a cărei îndreptare se solicită are competența de a soluționa o astfel de cerere, iar nu instanța de control judiciar, pe calea apelului sau a recursului. Întrucât legea nu instituie un termen, cererea de îndreptare poate fi formulată oricând, evident înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, în cazul hotărârilor susceptibile de a cere executarea silită, astfel că rămâne pârâtei dreptul de a sesiza Tribunalul Sălaj cu o cerere de îndreptare a erorilor materiale, instanța de recurs neavând o astfel de competență. 3. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui T. - C. N. de A. și D. N. din R. S., observă C. că acesta a fost chemat în judecată în calitate de emitent al H. nr. 91/(...), a cărei modificare s-a solicitat în privința categoriei de folosință a imobilului teren supus exproprierii. De altfel, conform prevederilor art. 2 alin. 1 din L. nr. 1., privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național,județean și local, în aplicarea prevederilor prezentei legi „S. R. este reprezentat de M. T., prin C. N. de A. și D. N. din R. S.";. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a L. nr. 1. (publicate în Monitorul Oficial nr. 309 din (...)), procesele având ca obiect cererile prevăzute de art. 9 din lege se judecă în contradictoriu cu expropriatorul reprezentat potrivit legii. Așa fiind, în raport cu obiectul cererii formulate de reclamanți și cu dispozițiile legale mai sus evocate, chemarea în judecată a M.ui T. respectă cadrul procesual legal, această persoană juridică fiind legitimată procesual în cauză. 4. Referitor la excepția inadmisibilității cererii de modificare a hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 91/2008 în privința categoriei de folosință a terenului expropriat, C. apreciază că această excepție este întemeiată. Corespunde realității faptul că prin cererea de chemare în judecată întemeiată în drept pe dispozițiile art. 9 și art. 10 din L. nr. 1. raportat la art. 21-27 din L. nr. 3., reclamanții au solicitat modificarea H. de stabilire a despăgubirii nr. 91 din (...), emisă de către C. J. S. pentru aplicarea L. nr. 1., inclusiv sub aspectul categoriei de folosință al imobilului expropriat, situat în comuna M. sat P. din arabil intravilan în plantație de vie în intravilan. Conform H. nr. 91/(...), se aprobă acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în comuna M. categorie de folosință „. intravilan";, tarlaua „Paliș";, în suprafață de 1041 mp., identificat prin nr. cad. 922, următoarelor persoane aparent îndreptățite: H. I. I. O., H. D. M. și C. M. În cuprinsul procesului-verbal nr. 91 încheiat în data de (...), anexa la H. nr. 91 din aceeași dată, se menționează că imobilul supus exproprierii apare identificat cu aceeași categorie de folosință în titlul de proprietate nr. 4., eliberat în data de (...), cu titlul de constituire în baza L. fondului funciar. Conform prevederilor art. 7 din L. nr. 1., hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, emisă în condițiile prevăzute la art. 5 și art. 6, se comunică solicitantului, precum și celorlalți titulari or, după caz, titulari aparenți, se afișează în extras la sediul C. Local și pe pagina proprie de internet a expropriatorului. Potrivit prevederilor art. 9 din L. nr. 1., expropriatul nemulțumit de „. despăgubirii consemnate"; se poate adresa instanței judecătorești, acțiunea formulată urmând a se soluționa potrivit dispozițiilor art. 21-27 din L. nr. 3., „în ceea ce privește stabilirea despăgubirii";. În cuprinsul art. 12 din același act normativ este stipulată sancțiunea nulității care operează în ipoteza actelor juridice încheiate după data comunicării stabilirii cuantumului despăgubirii sau după data plăților ori a consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobile afectate de expropriere. Rezultă cu suficientă claritate că poate fi supusă controlului judiciar, în condițiile art. 9 din L. nr. 1., exclusiv dispoziția de stabilire a cuantumului despăgubirii consemnate conform art. 5 alin. 4-8 și art. 6 alin. 2 din lege, iar nu mențiunile din hotărâre referitoare la categoria de folosință a imobilului expropriat, astfel cum aceasta a fost determinată prin titlul de proprietate al expropriatului. O astfel de solicitare se situează în afara cadrului legal care stabilește limitele în care hotărârea expropriatorului poate fi atacată în justiție, admiterea acestei cereri în primă instanță fiind în mod vădit nelegală. 5. Recurenta a invocat și excepția lipsei de interes a reclamanților, cu motivarea că prin H. de stabilire a despăgubirii nr. 91/2008 s-a stabilit că aceștia sunt persoane aparent îndreptățite să primească despăgubiri,întrucât nu au prezentat C. actele doveditoare ale dreptului de proprietate. T. de proprietate nr. 4. este singurul act depus de reclamanți ori proprietarii imobilului, menționați în acest titlu, sunt H. Aurel, H. I. și C. M., nefiind dezbătute succesiunile după H. Aurel și H. I.. Analizând acest motiv de recurs, C. observă că potrivit art. 5 alin. 4 din L. nr. 1., în cazul în care titularii drepturilor reale nu depun documentele doveditoare ale dreptului, expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor și le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului, despăgubirile urmând a fi eliberate în condițiile prezentei legi. Aliniatul 5 al art. 5 reglementează ipoteza în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute de mai multe persoane aparent îndreptățite, ele se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potrivit legii civile. D. se va elibera ulterior titularilor drepturilor dovedite, fără ca eventualele litigii să suspende transferul dreptului de proprietate către expropriator; ele doar amână eliberarea despăgubirilor consemnate. Tot astfel, prin alin. 6 se precizează că în situația în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu pot prezenta certificat de moștenitor, despăgubirea se va consemna pe seama moștenitorilor aparenți și urmează a se elibera succesorilor care își vor dovedi ulterior calitatea cu certificatul de moștenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. Potrivit art. 7 din L. nr. 1., hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, emisă în condițiile art. 5 și art. 6 din lege se comunică și titularilor aparenți. Prin urmare, legea recunoaște titularilor aparenți de drepturi reale un interes legitim pentru a ataca în justiție hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, în termen de 30 de zile de la data la carele-a fost comunicată această hotărâre, în condițiile în care despăgubirile pe care le propune s-au consemnat într-un cont bancar deschis pe numele lor, urmând ca plata efectivă să se realizeze după ce își vor putea dovedi calitatea, printr-un titlu definitiv și irevocabil. Urmărind modul în care a fost reglementată procedura de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele supuse exproprierii în condițiile L. nr. 1., apare evident că a nega titularilor aparenți dreptul de a contesta în instanță cuantumul acestor despăgubiri, înăuntrul termenului de decădere prescris de lege, ar echivala cu pierderea acestui drept, în ipoteza în care definitivarea titlului de proprietate invocat este ulterioară împlinirii termenului de 30 de zile în care expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate, iar nu a celei plătite efectiv, se poate adresa instanței. Așa fiind, în mod corect prima instanță a recunoscut reclamanților calitate procesuală activă în acest proces. 6. Recurenta critică hotărârea primei instanțe și sub aspectul modalității de stabilire a despăgubirii, apreciind că au fost interpretate greșit dispozițiile art. 9 din L. nr. 1., art. 26 din L. nr. 3., art. 129 și art. 201 C. proc. civ. și art. 1169 C. civ., în esență, pentru că raportul de expertiză tehnică judiciară a fost întocmit în baza unei metode empirice fără a se ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii acestui raport. Circumscris acestui motiv de recurs C. reține, în principal, dispozițiile art. 9 din L. nr. 1., conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubiri consemnate se poate adresa instanței judecătorești competenteîn termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, acțiunea formulată urmând a se soluționa potrivit dispozițiilor art. 21-27 din L. nr. 3., în ceea ce privește stabilirea despăgubirii. Potrivit art. 26 alin. 1 și alin. 2 din L. nr. 3., L.-cadru în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, comisia de experți constituită de instanță, precum și instanța vor ține seama de „. cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel, în unitatea administrativ- teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului, sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia";. Textul de lege evocat mai sus indică metoda de evaluare ce urmează a fi aplicată de experți, elementele necesare în analiză pentru determinarea cuantumului despăgubirilor, precum și momentul de referință în timp în determinarea acestor despăgubiri. Astfel, despăgubirea urmează a se stabili prin raportare la data întocmirii expertizei, iar comisia de experți urmează a utiliza o metodă de evaluare prin care să ia în calcul prețul de vânzare al unor imobile de același fel, situate în aceeași unitate administrativă cu cel expropriat. Este stabilită în sarcina comisiei de experți și a instanței de judecată obligația de a determina despăgubirea, în baza unor dovezi care să releve cu certitudine, într-o analiză comparativă, prețuri de vânzare stabilite pentru imobile similare, sub aspectul categoriei de folosință, amplasamentului, dotărilor, în cadrul aceleiași unității administrativ-teritoriale. Or, în prezenta cauză, comisia de experți menționează explicit că nu a aplicat metoda comparațiilor de piață, în cadrul căreia estimarea valorii se face prin analizarea pieței pentru a găsi proprietăți imobiliare tranzacționate, comparând apoi aceste proprietăți cu cea de evaluat, realizând evaluarea prin abordare pe baza costurilor (pag. 234-235 dosar tribunal). Așa fiind, nu au fost anexate raportului de expertiză înscrisuri care să evidențieze prețuri de piață practicate în tranzacții similare și, mai mult decât atât, nici instanța de judecată nu a solicitat părților în proces să facă o astfel de dovadă. Constatând aceste nereguli ale raportului de expertiză, pârâta a formulat obiecțiuni în termenul procedural (pag. 248-251 dosar tribunal), obiecțiuni asupra cărora prima instanță a omis a se pronunța. Ele nu au fost comunicate comisiei de experți, unicul răspuns la obiecțiuni, depus până la pronunțarea hotărârii în primă instanță, fiind cel formulat de reclamanții în cauză, iar nu de experți (pag. 268-270 dosar tribunal). În aceste circumstanțe, C. apreciază ca absolut necesară refacerea raportului de expertiză tehnică judiciară în cauză, cu solicitarea expresă de a fi respectate dispozițiile legii în privința efectuării acestei expertize și de a fi luate în considerare toate obiecțiunile pe care părțile în proces le-au formulat. Față de cele ce preced, date fiind dispozițiile prohibitive ale art.305 C.proc.civ.,care nu permit administrarea în recurs a unor probe noi, cu excepția înscrisurilor, în baza dispozițiilor art.312 alin.3 C.proc.civ.,se va admite recursul pârâtei și se va casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzeispre rejudecare la același tribunal, în scopul administrării probei cu expertiza, precum și a oricăror alte probe apreciate de către instanță a fi utile determinării valorii reale a imobilului expropiat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S. împotriva sentinței civile nr. 6598 din 10 decembrie 2010 a T. S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2011. PREȘED.TE JUDECĂTORI V. M. D.-L. B. A. C. S.-D. G. GREFIER Red.DB/dact.MS 3 ex./(...) Jud.fond: D.D.I.
| ← Decizia civilă nr. 5164/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1309/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
