Decizia civilă nr. 1524/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1524/R/2011
Ședința publică din 4 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
JUDECĂTORI:
T. D. - președintele Secției civile
M.-C. V.
T.-A. N.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. V. și de intervenienții P. C.-V., P. C.-T., împotriva sentinței civile nr. 130 din 15 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privindu-l și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentat de doamna procuror S. A.
La apelul nominal, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 aprilie 2011, pârâtul-intimat a depus la dosar prin registratura instanței o întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate și judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă. Se comunică un exemplar din aceasta reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a sentinței recurate. Consideră că prima instanță în mod corect a respins acțiunea pentru constatarea caracterului politic al condamnării numitului P. V., întrucât acesta a fost condamnat pentru infracțiunea de acte preparatorii la delictul de trecere frauduloasă a frontierei.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 130 din 15 februarie 2011 a T.ui C., s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea la despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
S-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanta P. V. împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și cererea de intervenție formulată de intervenienții P. C.-V. și J. C.-T., pentru constatarea caracterului politic al condamnării numitului P. V. prin sentința penală nr.
18/1552 a T.ui M. T. T., pronunțată în dosarul nr. 30/1952.
S-a respins acțiunea reclamantei P. V. și a intervenienților P. C.-V. și J. C.-T. pentru obligarea pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice la plata despăgubirilor materiale de 250.000 euro fiecare, pentru prejudiciul moral.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 18 din (...), pronunțată de T. M. T. T., P. V. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare corecțională și 2 ani interdicție corecțională, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 267 Cod penal. Această sentință a rămas definitivă prin respingerea recursului împotriva setinței, prin decizia nr. 464/(...) a T.ui M. pentru Unitățile M.A.I.
P. V. a fost arestat la data de 25 iulie 1952 pentru acte preparatorii de trecere a frontierei cu Iugoslavia, prima dată fiind arestat la data de 3 aprilie
1952, a fost deținut în Penitenciarul Poarta Albă, apoi în penitenciarele O.ti și Aiud și pedeapsa i-a expirat la data de (...), reclamanta fiind soția supraviețuitoare, iar intervenienții copiii acestuia.
Întrucât condamnarea lui P. V. este o condamnare cu caracter politic potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 221/2003, instanța nu poate constata caracterul ei politic, câtă vreme acest caracter este prevăzut de lege.
În ceea ce privește despăgubirile morale pentru condamnarea cu caracter politic suferită de P. V., tribunalul a reținut că prin decizia nr. 1. a
C. C., dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 2. au fost declarate neconstituționale.
După declararea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 2., reclamanta și intervenienții și-au precizat acțiunea pe dispozițiile art. 998 Cod civil.
În această situație, tribunalul a apreciat că acțiunea precizată și cererea de intervenție precizată sunt prescrise în baza art. 3 din D. nr.
167/1958, raportat la data de 31 decembrie 1989, când prin D. nr. 3. s-a desființat Departamentul Securității S.ui.
De altfel, prin D.-lege nr. 1., s-a recunoscut caracterul politic al condamnărilor la care au fost supuse unele persoane în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, lui P. V. acordându-i-se drepturile prevăzute de acest act normativ, iar după decesul său, prin hotărârea nr. 2643/(...), i s-au recunoscut reclamantei drepturile prevăzute de art. 4 alin. (2) din decretul- lege, în sumă de 200 lei lunar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și intervenienții, solicitând modificarea ei în întregime, în sensul admiterii acțiunii principale și a cererilor de intervenție.
În motivarea recursului, s-a susținut că în mod greșit a respins prima instanță cererile pe bază de excepție, câtă vreme prin dispozițiile art. 2 din Legea nr. 2. a operat o veritabilă repunere în termenul de prescripție cu privire la efectele hotărârilor judecătorești de condamnare cu caracter politic care sunt înlăturate de drept, atât cu privire la constatarea caracterului politic al condamnărilor, cât și cu privire la obligarea la despăgubiri pentru daunele morale, indiferent de temeiul lor juridic: dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 2. sau ale art. 998 Cod civil.
Pe fondul cauzei, faptul că dispozițiile art. 5 lit. a) din Legea nr. 2. au fost declarate neconstituționale prin decizia C. C. nr. 1., nu poate duce la concluzia că acțiunea nu mai are temei juridic și fundament legal, dimpotrivă, potrivit art. 84 Cod proc.civilă, instanța nu este ținută de textul legal indicat de părți art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 2., iar dispozițiile art. 129 alin. (4) din același cod îi permit judecătorului să pună în dezbatereapărților orice împrejurări de fapt sau de drept ale cauzei, inclusiv legate de suspendarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 2., iar urmare a aplicării art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pot fi aplicate dispozițiile generale ale art. 998 Cod civil, care au aceeași incidență în cauză, fapt ce duce la concluzia că prezenta acțiune are temei juridic și fundament legal.
Așa fiind, pentru condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare corecțională și 2 ani interdicție corecțională pentru delictul de acte preparatorii la infracțiunea de trecere frauduloasă a fontierei, prevăzut și pedepsit de art. 267 Cod penal, se impune obligarea pârâtului la plata sumei de 250.000 euro, întrucât condițiile de detenție au fost cumplite, iar regimul de detenție a fost cumplit.
Suma solicitată cu titlu de daune morale reprezintă o justă apreciere a dispozițiilor art. 998 și 999 Cod civil, urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan psihic, importanța valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, sub condiția aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei erorii judiciare.
Intimatul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare depusă la dosar f. 12, a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Inițial, reclamanta P. V. și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile L. nr. 2., la fel și cererea de intervenție formulată de intervenienții P. C.-V. și J. C.-T.
Ulterior, la data de (...), reclamanta și intervenienții au depus la dosar f. 121-124 o precizare, prin care au arătat că își întemeiază acțiunea atât pe dispozițiile L. nr. 2., cât și ale art. 998 Cod civil.
Întrucât prin decizia C. C. nr. 1., dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 2. au fost declarate neconstituționale, acțiunea inițială și cererea de intervenție inițiale, au rămas fără temei juridic.
Acțiunea principală precizată în drept pe dispozițiile art. 998-999 cod civil și cererea de intervenție precizată pe același temei juridic, sunt prescrise raportat la prevederile art. 1 și 3 din D. nr. 167/1958.
Prin decretul nr. 3., a fost desființat Departamentul Securității S.ui, astfel că despăgubirile pentru condamnarea cu caracter politic suferită de P. V. prin sentința penală nr. 18/(...) a T.ui M. T. T., puteau fi solicitate în termen de 3 ani începând cu data de 1 ianuarie 1990.
Însă în baza D.ui-lege nr. 118/1990, prin hotărârea nr. 169/(...), condamnatului politic P. V. i-au fost acordate drepturile prevăzute de acest decret-lege, adică recunoașterea unei vechimi în muncă de 4 ani și 6 luni pentru pedeapsa de 3 ani închisoare corecțională, precum și o indemnizație lunară de 600 lei.
După decesul lui P. V. la data de (...), prin hotărârea nr. 2643/(...), reclamantei P. V. i-a fost acordată în baza D.ui-lege nr. 118/1990, o indemnizație lunară de 260 lei.
În aceste condiții, sentința primei instanțe este temeinică și legală, astfel că în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. V. și de intervenienții P. C.-V. și J. C.-T. împotriva sentinței civile nr. 130 din 15 februarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 mai 2011.
Președinte Judecători
T. D. M. C. V. T. A. N.
Grefier
M. T.
Red.TD:(...) Dact.CC:(...)
-2 ex.
← Decizia civilă nr. 1687/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 154/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|