Decizia civilă nr. 1687/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1687/R/2011
Ședința publică din 12 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: A.-A. P.
T.-A. N. GREFIER : A. A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S., împotriva sentinței civile nr. 156 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantele intimate L. I. și S. I., precum și pe pârâta intimată C. S., având ca obiect expropriere.
În prezenta cauză completul de judecată este legal constituit din membrii completului de apel și doamna judecător T.-A. N., care se află prima pe planificarea de permanență pentru ziua de azi, conform dispozițiilor art. 98 alin. 51 din Regulamentul de O. I. al I. J., aprobat prin H. C. nr. 3., modificată. La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul pârâtului recurent, avocat A. I., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 23 din dosarul Curții de A. C., reprezentantul reclamantelor intimate L. I. și S. I., avocat Puț S. I., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 29 din dosarul Curții de A. C. și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamantele intimate personal și reprezentantul pârâtei intimate. Procedura de citare este legal îndeplinită. Calea de atac întitulată „apel";, de către pârâtul S. R., prin C. N. de A. și D. N. din R. S., în realitate recurs, a fost formulată și motivată în termen legal, a fost comunicată părților adverse și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul pârâtului recurent arată că întâmpinarea reclamantelor intimate a fost depusă la dosar cu încălcarea prevederilor art. 289 raportat la art. 1141 C., având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar în data de (...), cu mai puțin de 5 zile înainte de termenul de judecată fixat în cauză, motiv pentru care, solicită acordarea unui termen de judecată pentru studierea întâmpinării. C. aduce la cunoștința reprezentantului pârâtului recurent împrejurarea că întâmpinarea reclamantelor intimate a fost depusă la dosar cu încălcarea dispozițiilor art. 308 alin. 2 C., sancțiunea nedepunerii în termen a întâmpinării fiind neluarea ei în seamă de către instanță, însă apărările din întâmpinare pot fi considerate ca fiind concluzii scrise. C. acordă cuvântul reprezentantului reclamantelor intimate și reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. cu privire la cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtului recurent. Reprezentantul reclamantelor intimate arată că nu este de acord cu recalificarea întâmpinării în concluzii scrise și se opune amânării cauzei pentru studiul întâmpinării. Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că întâmpinarea reclamantelor intimate nu aduce elemente noi, respectiv elemente necunoscute până acum și solicită respingerea cererii de amânare formulată de reprezentantul pârâtului recurent, privind acordarea unui termen de judecată pentru studierea întâmpinării. C., după deliberare, va respinge cererea de amânare formulată de pârâtul recurent, având în vedere că potrivit art. 308 alin. 2 C. nedepunerea întâmpinării în recurs cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată fixat în cauză atrage sancțiunea decăderii intimatului din dreptul de a formula apărări în cauză și, în consecință, înscrisul întitulat "întâmpinare"; va fi calificat de către instanță ca fiind concluzii scrise. Reprezentantul pârâtului recurent, reprezentantul reclamantelor intimate și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului pârâtului recurent în susținerea recursului, iar reprezentantului reclamantelor intimate și reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. le acordă cuvântul pentru a pune concluzii pe recursul declarat de pârât. Reprezentantul pârâtului recurent arată că prin calea de atac promovată în prezenta cauză a invocat trei excepții, respectiv excepția necompetenței materiale a T. C. de a soluționa cauza pe fond, excepția netimbrării acțiunii și excepția inadmisibilității acțiunii reclamantelor. În ceea ce privește imobilul teren în suprafață de 1500 mp înscris în tarla 1 parcela 109/1 din T.P. nr. 3261/1863 din data de (...), reprezentantul pârâtului recurent arată că nu a intervenit exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar prima instanță a reținut acest aspect în f. 3 din hotărârea pe care aceasta a pronunțat-o, astfel încât, consideră că este vorba de o acțiune pe drept comun, iar pentru judecarea cauzei pe fond competentă era Judecătoria Turda. De asemenea, arată că potrivit L. nr. 146/1997 acțiunea reclamantelor trebuia timbrată, având în vedere că potrivit L. nr. 3. în acțiune trebuie menționat dreptul la despăgubiri pentru imobilul expropriat și cuantumul acestor despăgubiri, or cererile din acțiunea introductivă de instanță formulată de reclamante nu se circumscriu acestor două prevederi legale. Reprezentantul pârâtului recurent arată că acțiunea formulată de reclamante este inadmisibilă, având în vedere că terenul de 1500 mp identificat în tarla 1 parcela 109/1 din T.P. nr. 3261/1863 din data de (...) nu a fost cuprins în H. de G., nu a formulat obiectul exproprierii și nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de L. nr. 3., respectiv măsurile prealabile exproprierii și etapa judiciară cu care se soluționează exproprierea propriu- zisă, iar din Decizia Curții de A. B. pronunțată în data de (...) rezultă că dreptul nu aparține persoanei expropriate, ci doar expropriatorului. Reprezentantul pârâtului recurent arată că Tribunalul Cluj în mod greșit a înlăturat excepțiile invocate de către pârât și de asemenea, arată că cele trei excepții pe care le-a invocat au fost redate pe larg în memoriul de apel. În ceea ce privește fondul cauzei, reprezentantul pârâtului recurent solicită instanței să observe că hotărârea primei instanțe s-a întemeiat exclusiv pe expertiza efectuată în dosarul instanței de fond, însă expertul aarătat că parcela de 469 mp a fost afectată de expropriere, iar parcela de 1500 mp înscrisă în tarla 1 parcela 109/1 din T.P. nr. 3261/1863 din data de (...) a fost poziționată odată în dreptul parcelei 98/1, unde au teren alți proprietari, printre care și numitul Kun G., care deține parcela cu nr. cadastral 699 și această parcelă de teren a fost expropriată, iar altă dată parcela anterior menționată a fost poziționată în tarla 1 lângă parcela nr. 108 și expertul a precizat că suprafața de 1500 mp se menține și are nr. cadastral 2774, însă acest nr. cadastral este atribuit unei suprafețe mai mici de 1500 mp, înscrisă în T.P. 3796 din (...), astfel încât, în raportul de expertiză efectuat în dosarul instanței de fond apar o serie de inadvertențe. De asemenea, reprezentantul pârâtului recurent arată că la dosar au fost depuse adrese emise de P. C. S., care apar ca fiind ciudate, deoarece printr-o adresă se spune că T.P. nr. 3261/1863 din data de (...) a fost emis corect, iar prin altă adresă se spune că acest titlu de proprietate nu a fost emis corect, astfel încât, expertul având în vedere aceste adrese spune că terenul în litigiu se află în fața parcelei nr. 98/1, apoi că se află lângă parcela 108 din tarla 1 și ulterior expertul spune că terenul expropriat se află înafara autostrăzii B. - B.. Reprezentantul pârâtului recurent arată că datorită faptului că identificarea terenului de 1500 mp înscris în tarla 1, parcela 109/1 din T.P. nr. 3261/1863 din data de (...) a fost defectuoasă, iar lucrările la autostrada care trece prin S. au fost finalizate, s-ar putea ajunge să se achite despăgubiri pentru același teren de două ori, motiv pentru care, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în temeiul art. 3041 C. solicită examinarea cauzei sub toate aspectele, fiind vorba de o cauză fără drept de apel. De asemenea, reprezentantul pârâtului recurent arată că în cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 C., deoarece instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea legii, având în vedere că potrivit art. 4 din L. nr. 198/2004, documentațiile care trebuie avute în vedere sunt documentațiile cadastrale. Pentru toate motivele arătate mai sus, reprezentantul pârâtului recurent solicită casarea hotărârii atacate în temeiul art. 312 alin. 3 C. și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru întocmirea unei noi expertize tehnice topografice, care să rezolve problema amplasamentului terenului în litigiu, respectiv prin care să se precizeze dacă suprafața de teren de 1500 mp., înscrisă în tarla 1, parcela 109/1, din T.P. nr. 3261/1863 din data de (...), se suprapune sau nu cu alt imobil teren din titlul de proprietate al reclamantelor mai sus menționat, iar expertul să spună exact cu ce imobil se suprapune terenul în litigiu și de asemenea, solicită obligarea reclamantelor intimate la plata cheltuielilor de judecată. Reprezentantul reclamantelor intimate solicită respingerea apelului promovat de pârât și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, în sensul admiterii acțiunii reclamantelor privind obligarea pârâtului la plata justei și prealabilei despăgubiri pentru exproprierea imobilului în suprafață totală de 1500 mp, identificat în tarlaua 1, parcela 109/1 și evidențiat în T.P. nr. 3261/1863 eliberat pe numele antecesorului reclamantelor, L. Ș., și acordarea cheltuielilor de judecată și de asemenea, obligarea pârâtului apelant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezenta cale de atac, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar. Reprezentantul reclamantelor intimate arată că hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj este legală, expertiza efectuată în dosarul instanței de fond este clară atât cât este posibil în materia exproprierii și, de asemenea,arată că la un moment dat reclamantele și-au dat seama că pe terenul lor se construiește autostrada B. - B. și au început să facă demersuri pentru a putea solicita despăgubiri, iar atunci au constatat că situația juridică a terenului este una puțin spus incertă, pentru că din evidențele Companiei N. de A. și D. N. din R. S. nu rezultă că terenul reclamantelor este expropriat. De asemenea, reprezentantul reclamantelor intimate arată că în situația în care se admite recursul pârâtului și se va dispune efectuarea unui nou raport de expertiză, noul raport de expertiză ar avea aceleași concluzii ca raportul de expertiză efectuat în dosarul instanței de fond și reclamantele ar trebui prin absurd să-și îngrădească acel teren, pentru că sunt proprietare, în situația în care C. N. de A. și D. N. din R. S. susține că terenul în litigiu nu a fost expropriat și, totodată, arată că una este situația descrisă în Decizia Curții de A. B. invocată de reprezentantul pârâtului recurent și alta este situația descrisă în sentința pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...). Reprezentantul reclamantelor intimate solicită respingerea excepției necompetenței materiale a T. C. în soluționarea cauzei pe fond, având în vedere că potrivit L. nr. 3., în materia exproprierii, este competent să soluționeze cauza pe fond T. în raza căruia se află terenul în litigiu. De asemenea, reprezentantul reclamantelor intimate solicită respingerea excepției netimbrării acțiunii, deoarece astfel de acțiuni, ca și cea formulată de reclamante, nu sunt supuse timbrării și, de asemenea, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii reclamantelor, având în vedere că s-a dovedit faptul că reclamantele sunt succesoare după titularul din titlul de proprietate, respectiv după L. Ș. Reprezentantul reclamantelor intimate arată că instanța de fond a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară, iar prin adresa care se află la f. 217 din dosarul instanței de fond se fixează un obiectiv principal și anume, să se stabilească ce suprafață din cei 1500 mp este expropriată, iar în raportul de expertiză s-a consemnat faptul că 469 mp din suprafața totală de 1500 mp sunt afectați de construirea autostrăzii B. - B., însă se pune problema că nu se poate face o identificare cadastrală, având în vedere că în noul plan cadastral nu apare suprafața de teren expropriată de la reclamante, dar aceste concluzii ar fi și ale unui alt raport de expertiză pe care-l solicită pârâtul recurent, pentru că nu se pot da alte concluzii, iar concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză vizează și coordonatele cadastrale. De asemenea, reprezentantul reclamantelor intimate arată că prin adresa nr. 4653/(...) emisă de C. S. se arată că s-a produs o eroare și a fost luată în evidență această parcelă de teren expropriată de la reclamante și, de asemenea, arată că i se pare normal ca reclamantele să primească despăgubiri pentru terenul expropriat raportat la valorile care s-au dat în acea zonă unde se află terenul în litigiu. Reprezentantul reclamantelor intimate arată că nu poate face dovada cheltuielilor de judecată, motiv pentru care, nu mai solicită cheltuieli de judecată în recurs. Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea recursului declarat de pârât, dar pentru alte motive decât cele arătate de reprezentantul pârâtului recurent și arată că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea celor două legi în materia exproprierii, respectiv cu încălcarea prevederilor L. nr. 3. și a prevederilor L. nr. 198/2004. De asemenea, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că ne aflăm cu certitudine în prezența unui teren afectat de construirea autostrăzii B. - B., așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în dosarul T. C., dar ne aflăm în prezența unor erori de numerotare și s-a ajuns să nu fie parcursă procedura prealabilă exproprierii și, totodată, arată că ne aflăm în prezența unei hotărâri contradictorii, pentru că pe de o parte se stabilește că terenul în litigiu este afectat de construirea autostrăzii B. - B., iar pe de altă parte reclamantele nu au contestat sumele primite ca despăgubiri, însă prețul stabilit pentru terenul expropriat s-a făcut prin comparație cu valoarea terenurilor învecinate. Pentru motivele arătate mai sus, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. apreciază că nu a fost rezolvat fondul cauzei și solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Cluj pentru a se indica valoarea unui metru pătrat din terenul în litigiu. În replică, reprezentantul reclamantelor intimate, arată că în dosarul instanței de fond s-a efectuat o adresă pentru a se calcula valoarea unui metru pătrat din terenul în litigiu, iar valoarea calculată de către instanța de fond a fost între 10.000 și 12.000 euro/mp. C U R T E A Prin sen tinț a c iv il ă n r. 156/(...), pronunț ată de T ribun alul Clu j în dos ar nr. (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei Gilău; s-a respins excepția inadmisibilității invocată de pârât; s-a admis în parte acțiunea civilă precizată, formulată de reclamantele L. I. și S. I., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S. și, în consecință: S-a constatat că imobilul în suprafață de 469 mp. identificat prin raportul de expertiză tehnică-judiciară întocmit de F. F., care face parte din prezenta hotărâre, face parte din parcela cu suprafața de 1500 mp., înscris în titlul de proprietate nr. (...), emis pe numele lui L. R. Ș., tarla 1 parcela 109/1, fiind ocupat de autostrada B. - B.. Pârâtul a fost obligat să le plătească reclamantelor sumele ce se cuvin pentru exproprierea faptică reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 469 mp., prin raportare la valoarea unui mp de teren, obiect al altor hotărâri de expropriere ale unor terenuri afectate autostrăzii B. - B., în vecinătatea acestui teren, ținându-se cont de H. nr. 6., caracteristicile și caracterul terenului, respectiv arabil extravilan. Au fost respinse celelalte pretenții ale reclamantelor. A fost respinsă acțiunea împotriva Comunei Gilău ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pârâtul a fost obligat să le plătească reclamantelor suma de 1.280 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin titlul de proprietate nr. (...), lui L. R. Ș. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1500 mp. arabil, pe raza satului V., comuna S. tarla 1, parcela 109/1, reclamantele fiind, conform unor hotărâri judecătorești pronunțate în acest sens, moștenitoarele lui L. Ș. D. concluziile expertizei tehnice-judiciare întocmite în cauză de expert F. F. rezultă că o parte din terenul din titlul de proprietate menționat este ocupat de A. T., inclusiv zona de siguranță, respectiv, suprafața de 469 mp. Printr-o completare la expertiză, experta F. F. a stabilit că nu există identitate între terenul arabil din tarla 1, parcela 109/1, din titlul de proprietate nr. (...), care este terenul în litigiu, și terenul limitrof acestuia, situat tot în tarla 1, parcela 109/1, fânețe, din titlul de proprietate nr. (...). Adresa nr. 4653/(...), emisă de comuna S., arată că în mod eronat în titlul de proprietate în litigiu s-a înscris parcela 109/1 în loc de parcela 108, cum era corect, însă ulterior această adresă a fost revocată prin adresa nr. 4.. Raportat la aceste considerente de fapt, T. a apreciat că cererea reclamanților este întemeiată conform dispozitivului sentinței. Împ o tr iv a ac es te i se n tințe a decl ar at ape l, în ter men leg al, p âr âtul S. R. pr in C. N. de A. și D. N. din R. S. , solicitând, ca în temeiul art. 282 și urm. C.proc.civ., coroborat cu prevederile L. nr. 198/2004, ale L. nr. 3. și ale art. 1169 C.civ., să se admită apelul, să se schimbe în tot sentința apelată, în sensul respingerii în întregime a cererii reclamantelor, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată și nedovedită, cu cheltuieli de judecată. În motivarea apelului a fost reprodus dispozitivul hotărârii primei instanțe, arătându-se că această soluție este nelegală și netemeinică, întrucât: 1. În primul rând, Tribunalul Cluj nu era competent material să soluționeze acțiunea reclamantelor, având în vedere că în cauză nu a intervenit exproprierea pentru cauză de utilitate publică și că reclamantele au solicitat constatarea unei exproprieri de fapt, situație în care cauza - care nu privește nici aplicarea L. nr. 198/2004 și nici a L. nr. 3. -, trebuia judecată în primă instanță de Judecătoria Turda, întrucât, potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004, T. judecă numai cererile prin care se contestă dreptul la despăgubire pentru expropriere și cuantumul acesteia. 2. În al doilea rând, acțiunea nu a fost legal timbrată, impunându-se anularea acesteia în conformitate cu art. 20 din L. nr. 146/1997, având în vedere că potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004 sunt scutite de plata taxei de timbru doar cererile pentru stabilirea dreptului la despăgubire pentru expropriere și cererile privind cuantumul acesteia. 3. În al treilea rând, cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, întrucât avea ca obiect constatarea unei exproprieri faptice, situație în care, stabilirea unei despăgubiri pentru un teren care nu a fost expropriat în condițiile legii echivalează practic cu dispunerea exproprierii, ceea ce contravine art. 9 din L. nr. 198/2004 și prevederilor L. nr. 3.. Tot în legătură cu excepția inadmisibilității acțiunii, apelantul a arătat că procedura exproprierii nu poate fi demarată la inițiativa reclamantelor, ci doar la inițiativa puterii de stat, inițiativa reclamantelor în acest sens apărând ca inadmisibilă. 4. În al patrulea rând, s-a arătat de către apelant că în mod eronat instanța de fond a omologat concluziile unui raport de expertiză topografică ale cărui concluzii cuprind contradicții evidente, după cum urmează: nu s-a făcut o identificare clară a amplasamentului imobilului de 1500 mp., din tarla 1, parcela 109/1, din titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...); lucrările de realizare a autostrăzii B. - B. pe raza localității S. au fost finalizate, încheindu-se astfel procedura de expropriere în zonă, ceea ce înseamnă căterenul în litigiu se suprapune cu un alt teren expropriat și pentru care s- au achitat deja despăgubiri legale; concluziile expertizei sunt lipsite de consecvență, experta contrazicându-se pe sine; experta nu a ținut seama de planșa cadastrală cu imobilele expropriate din zona terenului în litigiu, ceea ce a contribuit la neidentificarea în mod corect a terenului litigios. Adresele emise de P. S. sunt ambigue și contradictorii, neputând fi luate în considerare de către prima instanță, care ar fi trebuit să revină cu o adresă la P. S., în sensul solicitat de pârât, respectiv, pentru comunicarea planului parcelar care a fost pus la dispoziția expropriatorului cu ocazia întocmirii documentațiilor cadastrale aferente imobilelor supuse exproprierii, și aceasta pentru că inițial terenul în litigiu a fost suprapus cu nr. cad. 2699, iar mai apoi cu nr. cad. 2674. Se poate concluziona astfel în sensul că terenul în litigiu nu a fost identificat și nu a fost clarificată situația juridică a acestuia. 5. În al cincilea rând, sentința este netemeinică, întrucât modalitatea propusă pentru calculul sumelor la care a fost obligat pârâtul pentru exproprierea faptică nu poate fi pusă în executare. La termenul de judecată din data de (...) C., din oficiu, în temeiul art. 2821 alin. 1 C.proc.civ., a procedat la recalificarea naturii juridice a prezentei căi de atac, din apel în recurs, motivat pe faptul că valoarea terenului pretins expropriat faptic de la reclamante, prin raportare la valoarea despăgubirilor stabilite pentru un alt teren expropriat, din tarla 1, parcela 109/1, prin H. de expropriere nr. 175/(...), este de 2391,9 E., echivalentul în lei al sumei de 10.045,98 lei (la un curs de schimb de 4,2 lei/E.), la care se adaugă suma de 3.386,08 lei pretinsă de reclamante prin precizarea de acțiune de la fila 263 dosar fond, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul adus terenului rămas neexpropriat. Valoarea totală a obiectului litigiului se situează așadar la suma de 13432,06 lei, valoare care se situează evident sub plafonul de 100.000 prevăzut de art. 2821 alin. 1 C.proc.civ. Drept urmare, C. constată că natura juridică a prezentei căi de atac este aceea a recursului. Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, recl aman tele in timate ausolicitat, în principal, respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată, iar în subsidiar, au solicitat recalificarea căii de atac din apel în recurs, cu consecința respingerii recursului, cu motivarea că: excepția necompetenței materiale a T. C. se impune a fi respinsă în baza art. 21 din L. nr. 3.; excepția nelegalei timbrări a acțiunii se impune a fi respinsă în baza L. nr. 198/2004; excepția inadmisibilității acțiunii nu este o excepție propriu-zisă, ci o apărare de fond a pârâtului, care se impune a fio respinsă întrucât reclamantele sunt persoane îndreptățite la despăgubire, justificând atât un interes moral, cât și un interes material; expertiza efectuată în fața primei instanțe este clară, neprezentând niciunul dintre viciile invocate de către pârât; modalitatea de calcul a despăgubirilor poate fi pusă în executare fără nicio problemă, prin raportare la H. nr. 6. nu există niciun motiv pentru schimbarea sentinței apelate. Recursul este fondat în parte. 1. Cu pr iv ire l a mo tivul de recurs v iz ând excepț ia neco mp etențe i materiale a T. C. în soluț ion are a c auze i în pr imă ins tanț ă . D. coroborarea dispozițiilor art. 9 cu art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, se desprinde concluzia că cererile ce pot fi adresate instanței judecătorești, în conformitate cu aceste prevederi legale, pentru stabilirea, în contradictoriu cu S. R., a dreptului la despăgubirepentru expropriere și a cuantumului acesteia, vor fi judecate potrivit dispozițiilor art. 21 - art. 27 din L. nr. 3.. Potrivit art. 21 alin. 1 din L. nr. 3., soluționarea cererilor de expropriere - deci inclusiv a cererilor adresate instanței judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 9 și art. 10 din L. nr. 198/2004 -, pentru stabilirea, în contradictoriu cu S. R., a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia, este de competența tribunalului județean în a cărui rază este situat imobilul propus pentru expropriere, în speță, de competența T. C. Așa fiind, C. constată că Tribunalul Cluj era competent material să soluționeze cauza pendinte în primă instanță, astfel încât, acest motiv de recurs urmează să fie respins ca nefondat. 2. Cu pr iv ire l a mo tivul de recurs v iz ând excepț ia neleg ale i timb r ăr i a cerer ii in troduc tive d e ins tanț ă . Potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, cererile adresate instanțelor judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu S. R., a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia, sunt scutite de taxă judiciară de timbru. În speță, reclamanții au solicitat să se constate că în realitate a intervenit o expropriere faptică a terenului lor, înscris în titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...), tarla 1, parcela 109/1, iar ca urmare a acestei exproprieri faptice să se stabilească dreptul reclamantelor la despăgubire pentru expropriere. Drept urmare, solicitarea reclamantelor, astfel cum a fost formulată prin petitele cererii de chemare în judecată, vizează, în esență, stabilirea dreptului acestora la despăgubiri bănești pentru terenul expropriat faptic, circumscriindu-se deci dispozițiilor art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004. În consecință, C. constată că cererea reclamantelor era scutită de obligația de plată a taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, astfel că, acest motiv de recurs urmează să fie respins ca vădit nefondat. 3. Cu priv ire l a mo tivul de recurs v iz ând in ad mis ib il itate a acț iun ii reclamantelor. D. economia art. 9 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, rezultă faptul că, de principiu, acțiunile întemeiate pe acest text legal, și care urmează să fie soluționate potrivit art. 21 - art. 27 din L. nr. 3., reprezintă în realitate plângeri împotriva unei hotărâri de expropriere emisă în temeiul și în condițiile L. nr. 198/2004. În speță, cel puțin în privința terenului situat în tarla 1, parcela 109/1, din titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...), nu există o hotărâre de expropriere emisă de pârât, acest teren, mai precis parte din acesta fiind expropriat faptic, reclamantele pretinzând că în privința acestui teren a operat o expropriere faptică concretizată prin aceea că terenul este traversat de lucrările de construire a autostrăzii. Potrivit art. 9 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, coroborat cu art. 10 alin. 1 din aceeași lege, acțiunea formulată în baza acestor prevederi, având ca obiect, fie stabilirea, în contradictoriu cu S. R., a dreptului la despăgubire pentru expropriere, fie stabilirea cuantumului despăgubirii cuvenite pentru expropriere, se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - art. 27 din L. nr. 3.. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. final din L. nr. 3., în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părți de teren, iar proprietarul cere instanței exproprierea totală, instanța va aprecia, în raportcu situația reală, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar, urmând să dispună exproprierea totală. Aplicând, prin analogie, aceste dispoziții legale la circumstanțele de fapt ale prezentei cauze, în raport de susținerea reclamantelor că în speță ar fi operat o expropriere faptică a terenului lor, C. constată că se poate aprecia în sensul că obiectul cererii introductive de instanță vizează practic, ca o consecință a constatării exproprierii faptice a terenului, dispunerea de către instanță a exproprierii efective a respectivului teren, concomitent cu obligarea pârâtului la plata despăgubirilor aferente pentru terenul expropriat, o atare dispoziție a instanței fiind în mod evident întemeiată pe prevederile art. 24 alin. final din L. nr. 3.. Drept urmare, C. constată că o atare solicitare a reclamantelor își găsește fundamentare juridică pe prevederile art. 24 alin. final din L. nr. 3., fiind deci pe deplin admisibilă. Pe cale de consecință, C. constată că excepția inadmisibilității acțiunii nu este întemeiată, impunându-se respingerea ca nefondat a acestui motiv de recurs. 4. În cee a ce pr iveș te cr itic ile aduse f ondulu i c auze i, ax ate pre ponderen t pe neleg al itate a r apo r tulu i de exper tiz ă te hn ic ă -jud ic iar ă. Întrucât prezenta cauză, conform celor anterior expuse, este o cauză de expropriere circumscrisă dispozițiilor art. 9 și art. 10 alin. 1 din L. nr. 198/2004, în redactarea inițială, coroborat cu art. 21 - art. 27 din L. nr. 3., orice expertiză dispusă în cauză, având ca obiective identificarea terenului pretins expropriat și valoarea acestuia în vederea stabilirii despăgubirilor aferente exproprierii, trebuia executată în condițiile art. 25 din L. nr. 3., sub pedeapsa nulității raportului de expertiză. Astfel, în conformitate cu art. 25 din L. nr. 3., pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite pentru expropriere instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. În speță, expertiza a fost efectuată de către un singur expert, deși obiectivele acesteia au fost acelea de a stabili dacă terenul pretins expropriat a fost într-adevăr expropriat și care ar fi valoarea respectivului teren. Constatându-se, așadar, că la efectuarea expertizei în fața primei instanțe nu au fost respectare prevederile art. 25 din L. nr. 3., C. constată că această expertiză este lovită de nulitate absolută, nulitate circumscrisă prevederilor art. 105 alin. 2 C.proc.civ. C. constată, totodată, că și celelalte critici aduse expertizei prin memoriul de recurs, sunt pe deplin fondate, practic, în fața primei instanțe, nefiind lămurită situația juridică a terenului în litigiu, ceea ce echivalează practic cu o necercetare a fondului cauzei. În speță, antecesorul reclamantelor, L. R. Ș., figura ca titular în două titluri de proprietate emise în temeiul prevederilor L. fondului funciar. Astfel, L. R. Ș. era titular exclusiv în titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...), prin care s-a reconstituit în favoarea acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 3400 mp., teren arabil extravilan, situat pe teritoriul satului V., comuna S., din care 1500 mp. situați în tarla 1, parcela 109/1, iar 1900 mp. situați în tarla 1, parcela 104 (f. 6 dosar fond). Prin titlul de proprietate nr. 3208/1503/(...) s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui G. M. și L. R. Ș., pentru un teren în suprafață de 2 ha. 6800 mp., situat pe teritoriul satului V., comuna S., din care 2 ha 4800 mp. extravilan arabil, situat în tarla 1 parcela 109, în suprafață de 700mp., și fânețe în suprafață de 700 mp., situat tot în tarla 1, dar în parcela 109/1 (f. 7 dosar fond). Prin sentința civilă nr. 576/(...), pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr. (...), modificată în parte prin decizia civilă nr. 1419/R/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a dezbătut masa succesorală după numiții L. I. și L. Ș., constatându-se că în masa succesorală după acesta din urmă intră și terenul în suprafață de 1500 mp. tarla 1, parcela 109/1 din titlul de proprietate nr. (...), reclamantele având calitatea de moștenitori, în calitate de fiice, în cotă de câte ½ - a parte fiecare (f. 296-300 dosar fond). Prin H. de expropriere nr. 175/(...), s-a expropriat de la G. M., L. R. Ș., L. Șt. Ș. și G. Șt. M., suprafața de 377 mp. teren, aferentă nr. cad. 2702, parte din tarla 1, parcela 109/1, în suprafață de 700 mp., din titlul de proprietate nr. 3208/1503/(...), cu despăgubiri în sumă de 6.556,21 lei, echivalentul aproximativ al sumei de 1922,70 E. (f. 17, 19 dosar fond), în H. nr. 1123/(...), respectiv, în A. la această hotărâre, la poziția nr. 416, figurând înscriși numiții G. M. și L. Ș., cu terenul în suprafață de 377 mp., aferent nr. cad. 2702, obiect al Hotărârii de expropriere nr. 175/(...) (f. 195 dosar fond). Separat, în A. la H. nr. 1225/(...), la poziția 145, figurează numiții G. M. și L. Ș. cu suprafață de 39 mp. teren expropriat, aferent nr. cad. 3847, fără însă ca în privința acestui teren să se fi emis vreo hotărâre de expropriere ori să se fi făcut vreo identificare a terenului prin raportare la titlurile de proprietate emise în temeiul L. fondului funciar (f. 92 dosar fond). Este foarte posibil ca în realitate terenul menționat ca fiind expropriat prin H. nr. 1225/(...), să facă parte din titlul de proprietate 3261/1863/(...), tarla 1, parcela 109/1, după cum, este foarte posibil ca în realitate din acest teren să se fi expropriat faptic o suprafață mai mare decât suprafața de 39 mp. Însă, această împrejurare nu poate fi tranșată la acest moment, câtă vreme, nu s-a făcut o expertiză topografică de specialitate prin care să se fi stabilit, prin raportare la documentația topografică și/sau cadastrală întocmită de C. L. de A. a L. fondului funciar, respectiv, prin raportare la planurile de amplasament și de punere în posesie întocmite de aceste comisii, în condițiile L. fondului funciar, dacă nu cumva tarla 1, parcela 109/1 din titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...), nu se suprapune parțial cu tarla 1, parcela 109/1 din titlul de proprietate nr. 3208/1503/(...). Totodată, prin respectiva expertiză topografică se impune a se stabili dacă, cu ocazia exproprierii terenului prin H. de expropriere nr. 175/(...) s-a expropriat în fapt doar suprafața de 377 mp. din tarla 1, parcela 109/1, din titlul de proprietate nr. 3208/1503/(...) sau, dimpotrivă, s-a expropriat faptic o suprafață de teren mai mare. Apoi, se impune a se stabili, în eventualitatea în care terenul din tarla 1, parcela 109/1, din titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...), nu se suprapune cu terenul din tarla 1, parcela 109/1 din titlul de proprietate nr. 3208/1503/(...), dacă terenul în suprafață totală de 1500 mp. aferent tarlalei 1 parcelei 109/1 din titlul de proprietate nr. 3261/1863/(...) este sau nu afectat de traseul A. T., prin precizarea în concret a suprafeței de teren pretins afectată de aceste lucrări, prin indicarea numărului cadastral aferent respectivei suprafețe. În sfârșit, în ipoteza în care se va stabili că terenul mai sus menționat a fost expropriat faptic, prin afectarea sa de lucrările de construire a A. T., se impune a se face evaluarea acestui teren în conformitate cu prevederile art. 26 din L. nr. 3., valoarea despăgubirilor urmând să fie stabilită în raport de data efectuării expertizei. De asemenea, se va stabili prin expertiza ce se va efectua dacă terenul litigios nu se suprapune cu vreun alt teren din zonă, aparținând altor persoane, și care a făcut deja obiectul exproprierii. Desigur, expertiza topografică și de evaluare urmează să fie întocmită în conformitate cu dispozițiile art. 25 din L. nr. 3.. Adresele emise de P. S., și care se contrazic evident prin incertitudinea flagrantă a datelor conținute, nu pot fi luate în considerare ca probe în cauză, urmând ca P. S. să furnizeze dosarele de fond funciar privind terenul litigios, conform celor anterior precizate. Se constată, așadar, de către Curte, prin prisma considerentelor mai sus expuse, că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei deduse judecății sub aspectul identificării terenului pretins expropriat de la reclamante și a despăgubirilor cuvenite reclamantelor pentru acest teren. 5. Cu privire la motivul de recurs vizând imposibilitatea punerii în execu tare a ho tăr âr ii pr ime i ins tanțe . Este bine știut faptul că dispozitivul unei hotărâri judecătorești trebuie să fie clar, limpede și concis, în așa fel încât el să fie susceptibil de executare, fie benevol de către debitorul obligat prin dispozitiv, fie pe calea executării silite, fără ca punerea efectivă în executare să necesite o prealabilă lămurire a dispozitivului titlului executoriu, pe calea unei contestații la titlu, privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, întemeiată pe prevederile art. 400 alin. 2 C.proc.civ., ori, pe calea unei cereri de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii, întemeiată pe prevederile art. 2811 C.proc.civ. Or, dispozitivul hotărârii primei instanțe nu este susceptibil de a fi pus în executare, fără ca în prealabil acesta să nu trebuiască lămurit, în raport de modalitatea concretă în care se va calcula cuantumul despăgubirilor stabilite în favoarea reclamantelor, și aceasta pentru că criteriile de stabilire a acestei modalități de calcul nu sunt nici determinate și nici măcar determinabile, câtă vreme în dispozitivul hotărârii nu s-a făcut referire în concret la alte hotărâri de expropriere - prin indicarea numărului acestora -, ori, nu s-a indicat în concret valoarea unui metru pătrat din terenurile învecinate cu terenul litigios și care au făcut deja obiectul exproprierii. C. constată, așadar, că acest motiv de recurs este fondat. Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 312 alin. 3 teza I C.proc.civ., C. va admite recursul în parte, va casa decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj. Cu ocazia rejudecării, instanța de rejudecare va avea în vedere toate aspectele invocate în considerentele prezentei decizii. Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de către instanța de rejudecare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S., împotriva sentinței civile numărul 156 din (...) a T. C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘED.TE JUDECĂTORI C.-M. CONȚ A.-A. P. T.-A. N. A. A. M. GREFIER Red.CMC/dact.MS 3 ex./(...) Jud.fond: D.T.
| ← Decizia civilă nr. 4976/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1524/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
