Decizia civilă nr. 1556/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1556/R/2011
Ședința publică din 5 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul B. V. împotriva deciziei civile nr. 3. din (...) a Tribunalului A. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații C. E., C. E., K. M., C. M., M. E. și K. V., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză, la amânări fără discuții, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent B. V., avocat B. D. A., care depune împuternicire avocațială la dosar, pârâții intimați K. M. și K. V., personal, pârâtul intimat C. E., personal, lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului recurent arată că a solicitat luarea cauzei la amânări fără discuții, întrucât pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul intimat C. M., există mențiunea că acesta s-a mutat de la aceea adresă, noua adresă fiind în A. I., str. Târgului nr. 2.
Pârâta intimată K. M. arată că în prezent pârâtul C. M. locuiește în
Statele Unite ale Americii, însă, în dosarul de fond, fila 104, există o procură judiciară din care rezultă că este împuternicită să-l reprezinte la
Judecătoria Alba Iulia sau la alte instanțe superioare, dacă este cazul.
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile, Curtea, apreciază că nu este vorba despre o amânare fără discuție, cauza urmând a fi luată în ordinea de pe listă.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent B. V., avocat B. D. A., care depune împuternicire avocațială la dosar, pârâții intimați K. M. și K. V., personal, pârâtul intimat C. E., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul C. de A. C. ca urmare a strămutării, de la Curtea de A. A. I., dispuse de către Înalta Curte de Casație și Justiție
Procedura de citare este legal îndeplinită. Recursul a fost legal timbrat anterior strămutării.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului raportat la invocarea în motivele de recurs a chestiunilor care privesc stare de fapt și reaprecierea probelor.
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Pârâții intimați K. M. și K. V. arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită respingerea excepției nulității recursului, apreciind că motivele invocate se încadrează parțial în greșita aplicare a legii, respectiv motivul prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. ., respectiv greșita aplicare a disp. art. 615 C.civ.
Pe fond, solicită admiterea recursului, având în vedere că instanțele de fond au făcut o greșeală neluând în considerare probele administrate în cauză. În opinia sa s-a făcut o aplicare greșită a prevederilor art. 615 C. civil care prevăd că proprietarul trebuie să își facă streașina casei sale în așa fel încât apele fluviale să cadă pe terenul său.
Pârâta intimată K. M. solicită admiterea excepției nulității recursului, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Pârâtul intimat K. V. solicită admiterea excepției nulității recursului. Pârâtul intimat C. E. solicită respingerea excepției nulității recursului, considerând că în celelalte faze procesuale nu s-au luat în considerare toate probele administrate în cauză.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 1960/(...) a Judecătoriei A. I ., a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de reclamantul B. V. împotriva pârâților K. M., K. V., C. M. și M. E., stabilindu-se linia de graniță dintre imobilul proprietatea reclamantului și cel proprietatea pârâților pe aliniamentul trasat pe planul de situație de la fila 222 din dosar, anexă la completarea raportului de expertiză topografică întocmit de expertul P. N. V., fiind respinse celelalte capete de cerere și luându-se act față de renunțarea lajudecată față de pârâții C. E. și C. E.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, pentru ambele imobile, proprietatea părților, au fost eliberate titluri de proprietate și întocmite, în baza acestora, documentații de intabulare, iar, în varianta de expertiză pentru care a optat instanța, sunt respectate suprafețele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate și care sunt în folosința părților din anul 1963, data efectuării construcțiilor.
Conducta de canalizare a fost desfundată, astfel că acest capăt de cerere a fost respins ca rămas fără obiect, iar, în ceea ce privește obligarea pârâților la construirea unui sistem de colectare a apelor pluviale, judecătoria a apreciat că igrasia din încăperile casei reclamantului se datorează deficiențelor de hidroizolație, iar construirea unei rigole este valabilă și pentru terenul reclamanților.
Prin decizia civilă nr. 3./(...) a Tribunalului A. I ., apelul reclamantuluia fost respins ca nefondat, pe motiv că linia de graniță dintre imobilele părților o reprezintă zidul casei reclamantului apelant și nu streașina casei acestuia, așa cum corect a reținut judecătoria pe baza probelor administrate, respectiv a raportului de expertiză, convenției de schimb de terenuri din anul 1966 în baza căreia a fost obținută autorizația de construire a casei de către pârâta C. E., precum și declarația martorei F. M. referitoare la vecinătățile imobilelor, în care se arată că imobilul pârâților începea de la stradă, în celălalt capăt fiind un deal, gardul despărțitor dintre cele două imobile începând de la stradă, limitele acestuia corespunzând colțului zidului casei reclamantului și continuându-se pe acest aliniament, respectiv construcțiile reclamantului apelant și gardul dintre grădinile părților, aspect constatat de instanță cu ocazia cercetării la fața locului, declarația martorului audiat în apel fiind înlăturată raportat la această probă, care s-a dovedit mai lămuritoare, inclusiv în ceea ce privește obligarea pârâților la edificarea unei rigole pentru evacuarea apelor pluviale,instanța constatând că, în curtea pârâților, la o distanță de 1 m de casa reclamantului, se află anexe gospodărești revăzute cu scocuri pentru scurgerea apelor pluviale, iar, la nivelul solului, aceste ape se scurg printr- un burlan montat de pârâți la suprafață, care se continuă până în stradă, infiltrațiile de apă provenind din lipsa hidroizolației verticale la imobilul proprietatea reclamantului și scurgerea apelor pluviale direct pe peretele casei acestuia.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul, solicitândcasarea ei, admiterea apelului și stabilirea liniei de graniță conform anexei II la raportul de expertiză, cu obligarea pârâților la construirea unei rigole deschise din beton la o distanță de minim 50 cm de linia de graniță, respectiv linia picăturii streșinii casei reclamantului, prin care apele pluviale să fie dirijate în stradă, în caz de refuz, reclamantul urmând să fie autorizat la efectuarea acestei lucrări, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului său, reclamantul arată că hotărârile instanțelor de fond sunt contrare probelor dosarului și situației din teren acelor două imobile, întrucât, din probele administrate, rezultă că imobilele supuse grănițuirii au fost proprietatea unui antecesor comun, B. I., care le- a împărțit în două gospodării, reclamantul locuind la nr. 54 și pârâții la nr.
55, reclamantul construindu-și casa în anul 1963, pe baza unei autorizații, cu streașina casei pe linia de graniță față de gospodăria învecinată, din schița realizată de I. rezultând că linia de graniță este una dreaptă, pornind de la stradă, până în partea finală a grădinilor, urmând aliniamentul picăturii streșinii casei și a altor construcții ale reclamantului, împrejurare confirmată de martori și interogatoriul pârâtului C. V., iar, conform art. 615
C. civil, proprietarul trebuie să-și facă streașina casei în așa fel încât apele pluviale să cadă pe terenul său și nu pe cel al vecinului, reclamantul amplasându-și casa în așa fel încât linia de graniță să fie pe linia picăturii streșinii, pe terenul de sub streașină amplasând o conductă pentru evacuarea apei menajere, instanța de apel având o serie de rețineri eronate atunci când vorbește de un gard despărțitor dintre imobile ce pornește de la stradă.
Greșit a fost soluționat și capătul de cerere privind obligarea pârâților la construirea unei rigole, întrucât, din probele administrate, rezultă că zidul casei reclamantului dinspre curtea pârâților prezintă mucegai, cauza igrasiei o constituie apa pluvială ce se acumulează în curtea pârâților, ajunge în apropierea casei reclamantului și se înfiltrează în zid, neavând relevanță ce fel de jgheaburi au construit pârâții, în condițiile în care apa pluvială căzută în curtea lor, care are o suprafață mare, la care se adaugă și apa care se scurge și din grădina lor cu pantă spre curte, ajunge lângă zidul casei reclamantului, producându-i degradări, expertiza propunând construirea unei rigole din beton la 50 cm de graniță, neavând relevanță reținerile instanțelor de fond în sensul că lipsa hidroizolației de la fundația casei reclamantului favorizează aceste infiltrații, în condițiile în care, în anul
1963, când a fost edificată construcția, nu existau materiale pentru hidroizolație verticală la fundație, reclamantul, nefiind, astfel, în culpă.
În plus, chiar pârâții au improvizat în anul 2009, în curtea lor, un sistem de colectare a apei pluviale și de dirijare înspre stradă, sistem care, însă, nu are eficiența soluției propusă de expert.
În drept, reclamantul și-a fundamentat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod proc. civ.
Pârâții K. M. și K. V., prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că linia de graniță o reprezintă zidul casei reclamantului și nu streașina casei acestuia, așa cum rezultă din probeleadministrate, iar cauza apariției igrasiei la imobilul reclamantului este lipsa hidroizolației construcției.
Prin încheierea civilă nr. 1718/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Înaltei Curți de C. și Justiție, s-a admis cererea de strămutare formulată de reclamant, dispunându-se strămutarea cauzei la Curtea de A. C., cu păstrarea actelor de procedură.
La termenul de jude cată din (...), curtea, din oficiu, în temeiul art. 306
Cod proc.civ., a inv ocat excepția nulităț ii recursului, pe mo tiv că acesta n u
se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod proc.civ.
Reprezentanta recurenților a solicitat respingerea excepției ca nefondată, arătând că este vorba de greșita aplicare a dispozițiilor de drept substanțial, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., respectiv a dispozițiile art. 615 C. civ., potrivit cărora proprietarul trebuie să-și facă streașina case în așa fel încât apele pluviale să cadă pe terenul său și nu pe cel al vecinului, or, din probele administrate, rezultă că granița dintre proprietăți este pe linia picăturii streșinii casei reclamantului, nu pe aceea a gardului despărțitor, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Pârâții prezenți în fața instanței au solicitat admiterea excepției și constatarea nulității recursului.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că acestea nu se încadrează în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod proc. civ., întrucât, în realitate, ceea ce se solicită instanței de recurs este o reapreciere a probelor, în condițiile în care acest motiv de recurs, prev. de art. 304 pct. 11 Cod proc. civ. a fost abrogat încă prin dispozițiile art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
Întrucât, în condițiile în care motivele de recurs nu se încadrează în cele prev. de art. 304 Cod proc. civ., acesta este nul, conform art. 306 Cod proc. civ., în temeiul art. 137 alin. 1 Cod proc. civ., curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamant, menținând, în consecință, decizia pronunțată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Constată nul recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva deciziei civile nr. 3. din (...) a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 0(...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: L. Valuch, E. Dumbrăvean
| ← Decizia civilă nr. 4536/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1788/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
