Decizia civilă nr. 1690/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1690/R/2011
Ședința de la 12 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: ANA I.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul formulat de pârâta R. A., împotriva sentinței civile nr. 72 din 3 februarie 2011 a T. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații T. I. și T. ANA, având ca obiect grănițuire.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 5 mai 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 2011.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.375/(...), pronunțată în dosarul nr.(...),
Judecătoria Dej a admis acțiunea introdusă de reclamanții T. I., T. Ana în contradictoriu cu pârâta R. A., și în consecință:
A fost stabilită linia de demarcație dintre proprietatea reclamanților, situată în Dej, str. N. T., nr. 31A, înscrisă în C.F. Dej, 5544, cu nr. top. 1., constând din „Casă cu trei camere, construită din blocuri de beton, învelită cu țiglă, curte și grădină în suprafață de 450 m.p."; și proprietatea pârâtei, situată în Dej, str. N. T. nr. 31A, cu nr. top. 185/2/1/2/2, potrivit variantei nr. III, planșa 5, din raportul de expertiză tehnico judiciară, întocmit de expert E. D. - F. la data de 11 iulie 2007, care face parte integrantă din hotărâre.
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei 609,5 lei cheltuieli de judecată.
A fost obligată pârâta și reclamanții - în solidar, să plătească câte 450 lei fiecare, diferență onorariu pentru expertiza întocmită de expert E. D. - F. în contul Biroului local de expertize judiciare C.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilului înscris în C.F. 5544 nr. top. 1.4 „Casă cu etaj, compusă din: la subsol garaj, pivnițe, atelier, centrală termică; la parter: cameră, bucătărie, cămară, baie, hol și WC; Curte și grădină în suprafață de
450 m.p.";, în baza Încheierii nr. 937/1971 cu titlu „. cumpărare"; .
Pârâta este proprietara imobilului înscris în C.F. 6., nr. top.
185/2/1/2/2 „Magazie cu parter și etaj, pe str. N. T. Nr. 3. construită din piatră, învelită cu țiglă și curte, în suprafață de 704 m.p. prin Î. nr. 3. cu titlu de „. partaj";.
Raportul de expertiză efectuat în cauză relevă că suprafețele imobilelor în litigiu, deși în C.F. figurează ca fiind cu o întindere de 450 m.p. respectiv
704 m.p., în teren sunt diminuate deoarece aceste parcele au fost desprinse din parcela cu nr. top. 185/2/1/2 împreună cu parcela cu nr. top. actual
185/2/1/2/4.
În prezent, această parcelă înscrisă în C.F. 2146 Dej, are ramura de folosință „. de acces"; pentru parcelele cu nr. top. 1. și 185/2/1/2/2, în suprafață de 113 m.p. avându-l ca proprietar tabular pe K. N. în cota de 1/1 parte prin Î. nr. 4.. În realitate întinderea acestei parcele este de 178 m.p. conform precizărilor din conținutul expertizei pentru o lățime de 3,6 m. și lungimea din planul de partaj.
Pentru stabilirea liniei de demarcație între imobilele cu nr. top. 1. și nr. top. 185/2/1/2/2 expertul a propus trei variante, în temeiul art. 584
Cod civil, prima instanță a admis acțiunea, și a stabilit linia de demarcație între proprietățile părților conform variantei numărul trei, deoarece raportat la mărimea suprafeței, diferența de 9 m.p. față de cea corectă este neglijabilă și în această variantă este respectată condiția legală de distanță între locuința familiei reclamanților și limita de demarcație.
Prin decizia civilă nr. 72 din (...) a T. C. a fost admis apelul declarat de reclamanții T. I. și T. Ana împotriva sentinței civile nr.375/(...), pronunțată în dosarul nr.(...) al J. Dej, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a dispus stabilirea liniei de grănițuire dintre imobilul aflat în proprietatea reclamanților, înscris în CF 5544 Dej, cu nr.topo.1. și imobilul aflat în proprietatea pârâtei R. A., înscris în CF 6. Dej, cu nr.topo.185/2/1/2/2, conform variantei I, planșa nr.3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul E. D., care face parte integrantă din decizie.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
A fost respins apelul incident declarat de pârâta R. A. împotriva aceleiași sentințe, care a fost obligată să achite apelanților T. I. și T. Ana suma de 9,65 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că imobilele aflate în proprietatea părților au făcut parte din corpul funciar cu nr.topo.185/2/1/2, format din doua case, o magazie, curte și grădină în suprafață de 1627 mp, proprietar tabular fiind numitul K. N.
Prin autorizația nr. 2./(...) eliberată de C. popular Dej s-a autorizat dezmembrarea acestui corp funciar, rezultând parcela cu nr.topo. 1., casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, parcela cu nr.topo. 185/2/1/2/2, magazie, curte și grădină în suprafață de 704 mp, parcela cu nr.topo. 1., casă, curte în suprafață de 360 mp, parcela cu nr.topo. 1., drum de acces pentru parcelele cu nr.topo. 1. și 185/2/1/2/2, în suprafață de 113 mp.
La baza acestei autorizații a stat și o schiță în care sunt descrise imobilele rezultate în urma dezmembrării.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1277/(...) a N.ui de S. Dej numitul K. N. a vândut reclamanților T. I. și T. Ana imobilul cu nr.topo. 1., format din casă, curte și grădină în suprafață de
450 mp, acesta fiind transcris în CF 5544 D.
Imobilul cu nr.topo. 185/2/1/2/2 a fost transcris în CF 6. prin încheierea CF nr.366/1974, în favoarea numitei S. A., cu titlu de donație.
În luna aprilie 1995, la solicitarea proprietarei tabulare S. A., a fost efectuată o documentație tehnică privind înstrăinarea imobilului, în cuprinsul căreia s-a constatat, în urma măsurătorilor, că parcela cu nr.topo.
185/2/1/2/2 este delimitată la NV de parcela cu nr.topo.186/2/2/2, proprietar Pani Iosif, prin calcan clădire, magazie și împrejmuire plasă desârmă; la SV de parcela cu nr.topo. 1., proprietatea reclamanților, având limita nematerializată pe teren, dar atestată de către beneficiară (numita S. A.) și reclamanți; la SE de parcela cu nr.topo.185/2/1/2/4, drum de acces comun, pe limita nematerializată de teren, dar cunoscându-se faptul că lățimea drumului ca urmare a parcelării trebuie să fie de 3,60 m; la NE de imobilul cu nr.topo. 1., proprietari B. I. și soția, prin împrejmuire din plasă de sârmă. Ca urmare a efectuării măsurătorilor s-a stabilit că suprafața terenului este de 598 mp și nu de 704 mp, cât figura în CF. De asemenea, s- a constatat că suprafața drumului de acces cu nr.topo.185/2/1/2/4 este în realitate de 170 mp și nu de 113, cât este înscris în CF.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1530/(...) a N.ui de S. Dej numita S. A. a vândut pârâtei R. A. și soțului acesteia R. C. imobilul cu nr.topo. 185/2/1/2/2, magazie și curte în suprafață de 598 mp, cumpărătorii înscriindu-și dreptul de proprietate în CF
6. Dej prin încheierea CF nr.2093-2094/(...).
În iunie 1999, la solicitarea pârâtei, a fost efectuată o nouă documentație, în care s-a arătat că parcelele rezultate în urma parcelării din
1971 au suprafețele menționate în cărțile funciare, inclusiv drumul de acces, cu excepția parcelei pârâtei, căreia i s-a modificat suprafața de la 704 mp la
598 mp, pe baza unei documentații tehnice, dar fără să existe o hotărâre judecătorească și fără o susținere argumentată în acest sens, astfel încât s-a propus revenirea la suprafața inițială, ca fiind realitatea de pe teren.
În baza acestei documentații, prin încheierea CF nr.3237/1999 a fost rectificată suprafața terenului cu nr.topo. 185/2/1/2/2, de la 598 mp, la
704 mp.
În speță, raportat la probatoriul administrat în fața primei instanțe, precum și cel din apel, tribunalul a considerat că varianta I, planșa nr.3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul E. D. este singura care răspunde exigențelor menționate mai sus, având în vedere că determinarea limitelor proprietăților părților trebuie să respecte dezmembrarea în 4 parcele efectuată în 1971 de fostul proprietar al întregului teren cu nr.topo. 185/2/1/2, traseul limitei stabilite în acel moment fiind cea reală.
Astfel, din raportul de expertiză menționat a reieșit că suprafața reală a terenului cu nr.topo. 185/2/1/2/4, drumul de acces, este de 175 mp și nu de 113 mp, cât este înscris in CF.
De asemenea, în condițiile în care se ține cont de dimensiunile terenului reclamanților din planul de parcelare din 1971, care a stat la baza dezmembrării imobilului cu nr.topo. 185/2/1/2 anterior vânzării în favoarea reclamanților, suprafața acestui teren este de 460 mp, mai mare cu 10 mp decât cea înscrisă în CF 5544 Dej, iar suprafața terenului pârâtei este de
620 mp, cu 84 mp mai mică decât cea înscrisă în CF 6..
Pe de altă parte, tribunalul a constatat că pârâta a cumpărat în anul
1995 de la numita S. A. terenul în suprafață de 589 mp și nu de 704 mp, suprafața fiind rectificată la solicitarea vânzătoarei anterior încheierii contractului. Este adevărat că aceasta rectificare nu a fost dispusă printr-o hotărâre judecătorească, însă esențial este faptul că pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de doar 598 mp.
Trebuie să se țină cont și de mențiunile documentației tehnice privind înstrăinarea imobilului din aprilie 1995, în care s-a arătat că la stabilirea suprafeței de 589 mp s-a ținut cont de vecinătățile parcelei cu nr.topo.185/2/1/2/2, precum și de faptul că drumul de acces are în realitate suprafața de 170 mp și nu de 113 mp, aspect confirmat prinraportul de expertiză efectuat în cauză. În această documentație s-a mai precizat că între proprietățile părților nu exista o limită materializată pe teren, însă aceasta limită a fost recunoscută de reclamanți și de fosta proprietară S. A..
Reținând că în varianta I se ține cont de schița din 1971, care a stat la baza dezmembrării imobilului cu nr.topo. 185/2/1/2 anterior vânzării în favoarea reclamanților, de suprafața terenului pârâtei, astfel cum a fost stabilită prin documentația tehnică privind înstrăinarea imobilului din aprilie 1995, de suprafața reală a drumului de acces (fiind necesar să se țină cont de suprafața reală, chiar dacă nu s-a formulat o cerere de rectificare a suprafeței, întrucât aceasta a fost avută în vedere la dezmembrarea din 1971 și a determinat și delimitarea parcelelor părților), precum și de limita dintre terenurile părților, astfel cum a fost recunoscută de antecesoarea pârâtei, numita S. A., tribunalul a considerat greșită soluția primei instanțe, care a optat pentru varianta III din raportul de expertiză.
În varianta reținută de prima instanță nu s-a stabilit linia de grănițuire raportat la aspectele menționate mai sus, ci doar de reducerea neglijabilă a terenurilor și de distanța dintre locuința reclamanților și limita dintre terenuri, fără să se observe că în cauză nu s-a invocat existența unui drept de servitute, mai mult, pârâta a arătat că nu înțelege să formuleze pretenții privind această distanță.
T. a înlăturat varianta II, solicitată de pârâtă, deoarece nu se ține cont de suprafața cumpărată de pârâtă și de documentația tehnică efectuată înainte de cumpărare și conduce la micșorarea terenului reclamanților de la
450 mp la 419 mp, fără să existe nici o justificare pentru aceasta. Având în vedere schița din 1971, precum și concluziile expertului privind suprafața reala a drumului de acces, de 175 mp, că diferența de 62 mp față de suprafața înscrisă în CF nu afectează în nici un fel parcela reclamanților.
T. a considerat nefondate susținerile pârâtei privind neîmprocesuarea proprietarului imobilului cu nr.topo. 185/2/1/2/4, având în vedere că nu s- a solicitat rectificarea suprafeței acestui teren și a înlăturat afirmațiile pârâtei privind depășirea limitelor investirii instanței, întrucât în varianta I din raportul de expertiză pârâta nu este obligată să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra vreunei suprafețe de teren, ci se stabilește linia de grănițuire dintre terenurile părților raportat la situația din
1971, din probele administrate rezultând că în realitate suprafața terenului reclamanților este de 460 mp, iar suprafața terenului pârâtei este de 620 mp.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâta R. A., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a apelului, cu consecința menținerii sentinței civile nr. 3. a J. Dej, în sensul stabiliri liniei de demarcație potrivit variantei III planșa 5 din expertiza efectuată de expertul E. D, iar în subsidiar, potrivit variantei II din aceeași expertiză.
În motivarea recursului, care nu a fost întemeiat în drept, pârâta a arătat că dintre cele 3 variante existente în expertiză, una singură este aceea care conține părerea unui specialist, și anume varianta III, care este și varianta recomandată de expert.
Recurenta a mai arătat că sunt nelegale susținerile instanței de apel și din punct de vedere al inechității create între părțile cauzei, deoarece diferența de 62 mp referitoare la drumul de acces ar fi normal și legal să afecteze și reclamanții, nu numai pe ea, care folosesc drumul de acces, iareroarea cu privire la suprafața acestuia le aparține încă din anul 1971, urmare a dezmembrării nr. topografic inițial.
Un alt element de nelegalitate al deciziei atacate invocat de recurentă se referă la faptul că instanța de apel reține în mod greșit că ar fi cumpărat doar suprafața de 598 mp, iar în alt caz, 589 mp, când în realitate a cumpărat suprafața de 704 mp, că în mod legal a procedat la rectificarea suprafeței de teren cumpărate prin hotărâre judecătorească, că instanța de apel omite să observe că totalul suprafeței terenului în litigiu este aceeași de
1627 mp, cât a fost și inițial, că în nici un caz, dacă s-ar reține că ea a cumpărat suprafața de 598 mp totalul suprafețelor adunate care au fost dezmembrate în 1971, nu ar dat suprafața de 1627 mp.
Prin întâmpinarea depusă, intimații au solicitat în principal să se constate nulitatea recursului în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., motivat pe faptul că recursul nu a fost întemeiat în drept, că recurenta nu a indicat niciunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de art. 304 Cod proc.civ., care ar putea determina modificarea deciziei civile nr. 72/A/(...).
În subsidiar, intimații au solicitat respingerea recursului, cu motivarea că susținerile recurentei cuprinse la pct. 1 din declarația de recurs sunt nefondate, pentru următoarele considerente: instanța nu este obligată să aibă în vedere recomandarea expertului, respectiv să admită apelul și să modifice hotărârea în sensul admiterii acțiunii, conform variantei III din raportul de expertiză; la pronunțarea hotărârii instanța de apel a respectat dispozițiile art. 315 alin. 1 Cod proc.civ., conformându-se dispozițiilor instanței de recurs care, a casat decizia civilă nr. 4. a T. C. și a trimis cauza spre rejudecare, ocazie cu care instanța de apel a analizat toate înscrisurile depuse la dosar și a concluzionat că numai varianta I din raportul de expertiză ține cont de toate probele existente la dosar; susținerile recurentei referitoare la rectificarea suprafeței de teren cumpărată de ea nu au relevanță în cauză; instanța de apel a avut în vedere la pronunțarea hotărârii documentația tehnică pentru rectificarea și înstrăinarea imobilului, efectuată în luna aprilie 1995.
Cererea recurentei pentru modificarea amplasamentului liniei de graniță față de cel care rezultă din planurile de situație întocmite în anul
1971 este nejustificată, deoarece ulterior acelui an nu au mai intervenit acte între ei și fostul proprietar sau cu pârâta prin care să se modifice limitele proprietății cumpărate de ei.
Examinând recursul declarat, curtea apreciază recursul întemeiat în parte și în consecință în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l admită în parte pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 375/(...) a J. Dej pronunțată în primul ciclu procesual, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. Ana împotriva pârâtei R. A. și în consecință, s-a stabilit linia de demarcație dintre proprietățile lor conform variantei III planșa 5 din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul E. D.
Prin decizia civilă nr. 473/A/(...) a T. C. a fost admis apelul declarat de reclamanți și în consecință, sentința civilă nr. 375/(...) a J. Dej a fost schimbată parțial, în sensul stabilirii liniei de graniță dintre proprietățile părților, conform variantei I planșa III din raportul de expertiză întocmit de expertul E. D.
Prin decizia civilă nr. 2296/R/(...) a Curții de A. C. a fost admis recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile nr. 473/A/(...) a T. C., care a fost casată, iar cauza trimisă la Tribunalul Cluj pentru judecarea apelului și a aderării la apel.
La pronunțarea acestei decizii curtea a reținut că niciuna dintre cele trei variante ale raportului de expertiză nu sunt concludente, motiv pentru care, cu ocazia rejudecării, instanța de apel va pune în vedere părților să depună la dosar copii integrale după cărțile funciare referitoare la terenurile în litigiu și nu doar extrase; pârâtei R. A. îi va pune în vedere să depună la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare în baza căruia a cumpărat împreună cu fostul ei soț, R. C., parcela cu nr.top 185/2/1/2/2 și schița întocmită cu acel prilej, în temeiul căreia s-a efectuat întabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară; va pune în discuția părților necesitatea efectuării unui supliment la raportul de expertiză tehnică, pentru stabilirea liniei de grănițuire dintre proprietățile reclamanților și a pârâtei ținând seama de schița anexă la contractul autentic nr.1277/1971 (f.7 dosar judecătorie) și de schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pârâtei
și al fostului ei soț, precum și de suprafața de 113 mp a drumului de acces având nr.top 185/2/1/2/4 așa cum figurează în cartea funciară nr.2146
Dej, și nu de suprafața de 178 mp. Nu este necesară rectificarea suprafeței de 113 mp a drumului de acces, mai ales că titularul ei, K. N. nu este împrocesuat, ci doar să se țină seama de suprafața scriptică a drumului de acces la stabilirea liniei despărțitoare dintre proprietățile părților.
Totodată, curtea a dispus că instanța de apel va putea administra orice alte probe legale, concludente, utile și pertinente în vederea soluționării juste a raporturilor juridice dintre părți, deduse judecății, bunăoară probe testimoniale.
Prin urmare, instanța de casare prin reținerea că „nu este necesară rectificarea suprafeței de 113 mp a drumului de acces, mai ales că titularul ei K. N. nu este împrocesuat, ci doar să se țină seama de suprafața scriptică a drumului de acces la stabilirea liniei despărțitoare dintre proprietățile părților";, a statuat asupra faptului că drumul de acces are suprafața de 113 mp și că nu este necesară rectificarea acestei suprafețe.
Așadar, instanța de rejudecare trebuia să procedeze în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare. Nu este admisibil ca, după ce instanța de recurs a statuat în drept asupra acestei probleme, instanța de rejudecare să modifice această concluzie, reapreciind probele administrate, ci ea este ținută să ducă la îndeplinire, întocmai, îndrumările primite.
Instanța de rejudecare respectă îndrumările date de instanța de casare, în sensul că dispune completarea raportului de expertiză de către același expert, având ca obiectiv stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile părților, ținând seama de schița anexă la contractul autentic nr. 1277/1971 de schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pârâtei și al fostului ei soț, precum și de suprafața de 113 mp a drumului de acces, având nr. top 185/2/1/2/4 așa cum figurează în cartea funciară
2146 Dej și nu de suprafața de 178 mp avându-se în vedere recomandările deciziei nr. 2296/R/(...) a Curții de A. C., precum și actele depuse la dosar în faza procesuală a apelului, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, schițele și documentația care a stat la baza emiterii de carte funciară nr.
3237/1999.
Prin soluția pronunțată, aceea de stabilire a liniei de graniță dintre imobilul proprietatea reclamantei, înscris în CF 5544 Dej, nr. top 1. și imobilul proprietatea pârâtei înscris în CF 6091 Dej nr. top 185/2/1/2/2, conform variantei I planșa 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul E. D, care face parte integrantă din decizie, instanța de rejudecare încalcă însă îndrumările date de instanța de casare, alegând ovariantă de stabilire a liniei de graniță asupra căreia instanța de casare se pronunțase prin decizia civilă nr. 2296/R/(...).
Mai mult, în varianta I planșa 3 din expertiză, expertul a stabilit linia de graniță dintre cele două imobile, considerând ca limită de pornire limita sud-vestică pct. B și D din planșa 3, situație în care se impune rectificarea drumului de acces cu nr. top 185/2/1/2/4, de la suprafața de 113 mp la suprafața de 170 mp. Or, așa cum s-a reținut, instanța de casare a stabilit că nu este necesară rectificarea suprafeței drumului de acces, instanța de rejudecare trebuind să țină seama doar de suprafața scriptică a drumului de acces atunci când va stabili linia despărțitoare dintre proprietatea părților.
Conform art. 315 pct. 1 Cod proc.civ., „în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului";, excepția nerespectării acestor dispoziții fiind o excepție de ordine publică ce poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată.
Curtea apreciază că soluția pronunțată de instanța de apel a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 315 pct.1 Cod proc.civ., așadar, prin încălcarea unei norme imperative de drept procesual civil, motiv pentru care în baza art. 312 pct. 3 Cod proc.civ., curtea va admite în parte recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile numărul 72 din 0(...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o va modifica în sensul că, în baza art. 296 alin. 1 Cod proc.civ., va admite în parte apelul declarat de reclamanți și va admite în parte apelul incident declarat de pârâtă împotriva sentinței civile numărul 375 din (...) a J. Dej, pronunțată în dosarul numărul (...) al J. Dej, pe care o va schimbă în sensul că va stabili granița conform planșei numărul 1 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul E. D., în apel fila 74 din dosarul numărul (...) al T. C., pentru următoarele considerente:
Grănițuirea reprezintă operațiunea de determinare a hotarului, limitelor dintre proprietăți, adică acea linie de graniță originară, stabilită fie prin voința comună a proprietarilor, fie impusă prin hotărâre judecătorească sau lege, în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care semnele exterioare existente sunt contestate de părți.
Cele mai sus expuse, implică și concluzia că, la stabilirea, pe cale judiciară, a liniei de graniță, nu este determinantă asigurarea în totul a suprafețelor de teren înscrise în cartea funciară, pentru că, cartea funciară garantează existența dreptului, dar nu și întinderea exactă a acestuia. Dar, nici nu pot fi ignorate suprafețele înscrise în cartea funciară și documentele pe baza cărora părțile și-au intabulat dreptul de carte funciară.
În acest sens, raportat la situația din speță, instanța va lua în considerare că suprafața totală a terenului înscris în cartea funciară este de
1627 mp, că acest teren a fost dezmembrat de către unicul proprietar tabular, K. N., prin autorizația nr. 2. din 4 mai 1971 eliberată de C. P. Dej
(f. 25 din dosarul instanței de apel), în 4 loturi, rezultând parcela cu nr. top
1. casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, parcela cu nr. top
185/2/1/2/2 magazie, curte și grădină în suprafață de 704 mp, parcela cu nr. top 1. casă, curte în suprafață de 360 mp, parcela cu nr. top 1. drum de acces în suprafață de 113 mp., pentru parcelele cu nr. top 1. și
185/2/1/2/2.
La baza acestei autorizații a stat și o schiță în care sunt descrise imobilele rezultate în urma dezmembrării (f. 24 din dosarul instanței de apel).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1277/(...) de N. de S. Dej, reclamanții T. au cumpărat de la proprietarul K. N. imobilul cu nr. top 1. format din casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, acesta fiind transcris în CF 5544 D.
Imobilul cu nr. top 185/2/1/2/2 a fost transcris în CF 6. Dej în favoarea numitei Ș. A., cu titlu de donație. U. acestei trascrieri Ș. A. a întocmit o documentație tehnică pentru înstrăinarea imobilului cu nr. top
185/2/1/2/2 ocazie cu care, în urma efectuării măsurătorilor s-a stabilit că suprafața terenului este de 598 mp și nu 700 mp cât figura în CF, că suprafața reală a drumului de acces este de 170 mp și nu de 113 mp.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1530/(...) a N.ui de S. Dej Ș. A. a vândut pârâtei R. A. și soțului acesteia imobilul cu nr. top 185/2/1/2/2 magazie și curte în suprafață de 598 mp, cumpărătorii înscriindu-și dreptul de proprietate în Cf 6. D.
U., pârâta R. A. a efectuat o nouă documentație pe baza căreia s-a stabilit că în urma parcelării din anul 1971 au rezultat suprafețele menționate în cărțile funciare, inclusiv drumul de acces, cu excepția parcelei pârâtei căreia i s-a modificat suprafața de la 704 mp la 598 mp, fără ca să existe o hotărâre judecătorească, astfel că s-a propus revenirea la suprafața inițială de 704 mp.
Modalitatea de grănițuire aleasă de instanța de recurs respectă dimensiunile terenului reclamanților T., cu nr. top 1., dimensiunile terenului pârâtei R., dimensiunile drumului de acces, conform planului de parcelare din anul 1971.
De altfel, este de observat că suprafețele acestor parcele adunate și cu suprafața parcelei cu nr. top 1. este de 1627 mp și corespund în totalitate autorizației de dezmembrare și planului anexă de la f. 24, 25 din dosarul instanței de apel.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
În baza art. 276 Cod proc.civ., curtea va compensa cheltuielile de judecată în apel și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile numărul 72 din 0(...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în sensul că admite în parte apelul declarat de reclamanți și admite în parte apelul incident declarat de pârâtă împotriva sentinței civile numărul 375 din (...) a J. Dej, pronunțată în dosarul numărul (...) al J. Dej, pe care o schimbă în sensul că stabilește granița conform planșei numărul
1 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul E. D., în apel fila 74 din dosarul numărul (...) al T. C.
Menține restul dispozițiilor.
Compensează cheltuielile de judecată în apel și recurs. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
A. C. A. A. C. ANA I. C. B.
Red. I.A. dact. GC
2 ex/(...) Jud.apel:D.I.T., E. L.
| ← Decizia civilă nr. 3127/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4735/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
