Decizia civilă nr. 2274/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2274/R/2011
Ședința publică din data de la 23 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. A. C.
JUDECĂTOR : ANA I.
UDECĂTOR : T.-A. N.
GREFIER : S.- D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul formulat de reclamanții J. M., I. F., J. Ș. și J. G., precum și recursul declarat de către pârâtul M. C.-N. PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 165 din 29 martie 2011 a T.ului C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul P. M. C.-N., având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
16 iunie 2011, când reprezentanta reclamanților recurenți a pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1034 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Judecătoriei C. -N., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții J. M., J. Ș., J. G. și J. F., în contradictoriu cu pârâții M. C.-N. și P. M. C.-N. a fost respinsă ca lipsită de obiect cererea de reziliere a contractelor de închiriere vizând terenul proprietatea reclamanților în suprafață de 5827 mp situat în tarlaua 142 parcela 14041/2, sistând încasarea chiriilor aferente acestora; a fost obligat pârâtul P. M. C.-N. să procedeze la demolarea supraedificatelor existente pe terenul în suprafață de 5827 mp situat în tarlaua 142 parcela 14041/2 identificat în TP nr. 1. eliberat de C. județeană de fond funciar C. în favoarea reclamanților; au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 38,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentință, instanța a reținut că, din adresele pârâților, aflate la filele 31 și 37 din dosarul de fond, precum și din susținerile reclamantei de la ultimul termen de judecată, rezultă că toate contractele încheiate cu privire la garaje construite pe terenul în cauză au fost reziliate, motiv pentru care instanța a respins ca lipsit de obiect primul capăt de cerere al acțiunii reclamanților.
Din adresele pârâților aflate la filele 31 și 37 s-a reținut și că asupra terenului în cauză sunt edificate construcții constând în garaje, ceea ce încalcă dreptul de proprietate al reclamantului consacrat de art. 480 din Codul civil. P. acest motiv pentru care instanța de fond l-a obligat pe pârâtul de rândul al doilea la demolarea acestora, admițând al doilea capăt de cerere a acțiunii reclamanților.
Prin decizia civilă nr. 165/A/(...) a T. ului C. , a fost admis apelul declarat de reclamanții J. M., J. S., J. G., J. F. cel declarat de P. M. C. N.împotriva sentinței civile nr. 1034 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Judecătoriei C.-N., care a fost schimbată în parte, în sensul că a fost respinsă cererea privind obligarea pârâtului P. M. C.-N. la demolarea construcțiilor existente pe terenul situat în tarla 142, parcela 14041/2 din
Titlul de P. 1..
Cererea de obligare a pârâtului P. municipiului C.-N., la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă.
Pârâtul M. C.-N. a fost obligat să le plătească reclamanților J. M., J.
S., J. G., J. F. suma de 616 lei, cheltuieli de judecată.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Intimatul M. C.-N., a fost obligat să le plătească apelanților J. M., J.
S., J. G., J. F., suma de 310 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
P. a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, din analiza hotărârii pronunțate, rezultă că ambii pârâți au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.
În fața instanței de fond nu s-a depus dovada achitării onorariului de avocat, dovadă făcută însă în fața instanței de apel prin depunerea contractului de asistență și a chitanței care atestă plata onorariului la data soluționării cauzei de către instanța de fond
Raportat la aceste înscrisuri, instanța a apreciat că și aceste sume de bani trebuiau incluse în categoria cheltuielilor de judecată ce se impuneau a fi puse în sarcina părților căzute în pretenții.
Instanța de fond în pronunțarea soluției referitoare la petitul 2 a avut în vedere încălcarea dreptului de proprietate consacrat de art.480 C. civil.
Reclamanții prin cererea de chemare în judecată, în virtutea principiului disponibilității, investesc instanța în vederea soluționării pretențiilor lor.
Instanța este, însă, datoare să respecte acest principiu, fiind obligată să se mărginească la a analiza legalitatea și temeinicia pretențiilor formulate prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate.
Analiza cererii de chemare în judecată denotă că reclamantul nu a invocat ca și temei dispozițiile art. 480 C. civil, solicitând demolarea unor garaje, pe cale administrativă de către pârâtul de rândul 2.
S-a prevalat de obligația pârâtului de a preda terenul liber de orice sarcini, conform L. nr.18/1991.
Instanța a încălcat principul disponibilității, lucru ce nu poate fi primit.
Plecând de la temeiurile cererii de chemare în judecată, tribunalul a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de P. municipiului C.-N. în apel este întemeiată.
Așa cum a arătat apelantul P. municipiului C.-N., nu există vreo dovadă sau vreo probă care să arate că imobilele garaje sunt proprietatea acestui pârât, astfel încât acesta, în îndeplinirea obligațiilor sale prevăzute de legile fondului funciar, să fie în măsură să procedeze la demolarea acestora.
Dispozițiile L. 50/1991 reglementează situația când anumite construcții fără autorizație de construire pot fi desființate pe cale administrativă de către autoritatea administrației publice, împrejurare care nu este incidentă în cauză.
Întrucât P. nu are vreo pârghie legală de a acționa în această cauză, instanța a apreciat că nu are nici calitate procesuală pasivă.
Referitor la argumentele cuprinse în cererea de chemare în judecată, precum și în întâmpinare din apel, instanța a apreciat că acestea nu suntincidente în cauză, nici să justifice o cerere pe fond, raporturile litigioase născute în legătură cu imobilul retrocedat, trebuind soluționate în contradictoriu cu cei de pot afirma eventuale drepturi, în calitatea de posesori sau proprietari ai garajelor.
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs reclamanții
și pârâtul M. C. N.
Reclamanții au solicitat modificarea ei, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtul P. mun. C. N., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului lor, reclamanții învederează că temeiul acțiunii lor nu îl constituie împrejurarea că pârâtul P. mun. C. N. ar fi proprietarul garajelor, ci au arătat că acestea sunt proprietatea celuilalt pârât, respectiv a M. C. N., însă P. este instituția abilitat să efectueze operațiunile tehnice privind demolarea garajelor.
La data punerii în posesie a reclamanților în temeiul legii fondului funciar nu erau îndeplinite condițiile legii privind predarea terenului liber de sarcini, contractele de închiriere fiind reziliate ulterior de către M. C. N., care, însă, nu și-a îndeplinit obligația readucerii terenului la situația anterioară.
P. are calitate procesuală pasivă în calitate de instituție abilitată să efectueze operațiunile de demolare, nefiind incidente dispozițiile L. nr.
50/1991, reclamanții neprevalându-se de dispozițiile acestei legi tocmai pentru că nu persoanele fizice, ci municipiul este proprietarul garajelor.
Reclamanții nefiind proprietari ai construcțiilor, nu pot proceda la demolarea acestora, doar proprietarul fiind abilitat în acest sens de lege, iar măsura putând fi executată de primar.
Pârâtul M. C. N. a solicitat modificarea deciziei pronunțată de instanțade apel, în sensul exonerării sale de la plata cheltuielilor de judecată în apel, în condițiile în care împotriva sa nu a fost admisă acțiunea.
Reclamanții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului pârâtului ca nefondat, pe motiv că prima instanță a admis acțiunea față de ambii pârâți, iar, în ceea ce privește apelul, acesta este în culpă procesuală,întrucât a fost admis și apelul primarului, iar compensarea cheltuielilor de judecată nu se putea realiza , în condițiile în care M. C. N. nu a realizat cheltuieli de judecată în apel.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate,
raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. pr.civ.l, ce constituie temeiul lor în
drept, curtea apreciază că cel al reclamanților nu este fondat, cel al
pârâtului fiind fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce privește recursul reclamanților, acesta vizează calitatea procesuală pasivă a pârâtului P. mun. C. N. În chiar cuprinsul acestuia, reclamanții recunosc că, de fapt, pârâtul M. C. N. are calitatea de proprietar al garajelor, deci, în calitate de proprietar, atributul de dispoziție materială, în sensul de a le putea demola, susțin, însă, că M. poate duce la îndeplinire obligația de demolare stabilită de instanță prin P. P. L. nr. 2. a administrației publice locale, art. 81 lit. f, consiliul local este cel ce administrează bunurile din domeniul public sau privat al unității administrativ teritoriale, conform art. 77, primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local, primarul fiind conducătorul acestei structuri funcționale fără personalitate juridică și cu activitate permanentă, conform aceluiași articol și art. 61 alin. 3 din lege. De asemenea, potrivit art. 62 alin.
1 din același act normativ, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în justiție.
Chiar avându-se în vedere aceste texte de lege, calitate procesuală pasivă ar avea municipiul, o dispoziție de demolare putând fi luată împotriva acestuia. Faptul că, în concret, aparatul de specialitate al cărui conducător este primarul va duce la îndeplinire această dispoziție nu conferă primarului calitate procesuală pasivă, persoana juridică neconfundându-se cu organele sale și nici cu reprezentanții săi.
Este adevărat că judecătoria a admis acțiunea împotriva ambilor pârâți, însă a obligat doar primarul la demolare, iar reclamanții au declarat apel doar în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
Tocmai de aceea, în condițiile în care doar primarul a fost obligat la demolare în primă instanță, iar, în apel, s-a constatat doar că acesta nu are calitate, fără a fi schimbată sentința în sensul obligării M. la demolare (respectându-se principiul tantum devolutum quantum apelantum), acest pârât nu a căzut în pretenții în apel, fiind greșit obligat la plata cheltuielilor de judecată în apel (împotriva sentinței primei instanțe, ce l-a obligat la cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților, municipiul nedeclarând apel).
În temeiul art. 312 alin. 1-3 C. pr.civ., curtea,
P. ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 165 din (...) a T.ului C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică parțial, în sensul că respinge cererea privind obligarea pârâtului M. C.-N. la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Menține restul dispozițiilor sentinței. Respinge ca nefondat recursul reclamanților.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A. C. ANA I. T. A. N. S. D. G.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: D. Tatu, F.S. Bolchiș
| ← Decizia civilă nr. 5158/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3127/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
