Decizia civilă nr. 1752/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 1752/R/2011
Ședința publică din 18 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
T.-A. N.
G.:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții I. ANA, B. E., B. C., precum și recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. M. împotriva sentinței civile nr. 322 din 14 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de doamna procuror
S. A.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, C., din oficiu, având în vedere că prin memoriul de recurs, reclamanții-recurenți au completat temeiul juridic al acțiunii cu prevederile art. 998-999 cod civil și art. 35 din Decretul nr. 31/1954, invocă excepția inadmisibilității cererilor noi formulate în recurs, și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției invocate.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursurilor declarate în cauză. În opinia sa, recursului pârâtului se impune a fi respins întrucât în speță corect a constatat instanță de fond caracterului politic al măsurii administrative a deportării dispusă prin decizia MAI nr. 2., aceasta încadrându-se de drept în prevederile art. 3 lit. e din L. nr. 2.. În ceea ce privește recursul reclamanților, prin care se solicită acordarea despăgubirilor morale, având în vedere efectele Deciziei de neconstituționalitate nr. 1., se impune respingerea acestuia.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 322 din 14 februarie 2011, pronunțată de
Tribunalul Maramureș a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții I. Ana, B. E. și B. C., în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentatprin Ministerul Finanțelor Publice, s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative a deportării reclamanților I. Ana, B. E. și B. C., în perioada (...)- (...), din localitatea de domiciliu: U., județul T., în B., localitatea O.-R. și a fost respins capătul de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanții I. Ana născută B. și B. C. și părinții acestora, B. G., decedat la data de (...) și B. L., decedată la data de (...), au fost deportați, strămutați din localitatea U.-T. în B., conform Deciziei MAI nr. 2., la data de (...). Acolo s-a născut, la data de 9 mai 1953, reclamanta B. E., fiica lui B. G. și B. L.
Prin decizia MAI nr. 6., la data de (...), acestora li s-au ridicat restricțiile domiciliare.
Conform art. 3 litera e) din L. nr. 2. privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe decizia nr. 2. a M. A. I.
Așa fiind, tribunalul, în baza art. 3 litera e din L. nr. 2. va constata caracterul politic al măsurii administrative a deportării reclamanților în perioada (...)-(...) din localitatea de domiciliu U., județul T., în B., localitatea O.-R.
În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, vizând acordarea daunelor morale, instanța a reținut că prin D. C. C. nr. 1. și nr. 1. s-a admis excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din L. nr. 2. privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989.
În conformitate cu dispozițiile art. 147 din Constituția R.iei, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C., dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Potrivit art. 31 alin. 1 din L. nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea C. C., decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unor dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. Conform art. 31 alin. 3 din L. nr. 47/1992 republicată, dispozițiile din legea sau ordonanța în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele la 45 de zile de la publicare. În prezenta cauză, reclamantul a solicitat acordarea doar de despăgubiri morale. Având în vedere declararea ca neconstituționale a dispozițiilor art. 5 alin. 1 litera a din L. nr. 2., în conformitate cu dispozițiile art. 147 din Constituție și art. 31 alin. 1 și 3 din L. nr. 47/1992 republicată, în prezent nu mai există nici un temei juridic reglementat de L. nr. 2. care să permită acordarea de daune morale și a fost respinsă această cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții I. Ana, B. E., B.
C. și P. S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
I. Reclamanții I. Ana, B. E., B. C. au solicitat modificarea în parte a sentinței recurate, cu consecința admiterii acțiunii și obligării pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 3450.000 euro.
În motivarea recursului, reclamanții au arătat că art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 2. era în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, situație în care s-a născut un drept la acțiune și această dispoziție legală este aplicabilă pe tot parcursul procesului.
Efectele deciziei de neconstituționalitate pot viza numai acțiunile înregistrate după publicarea în Monitorul oficial a acestei decizii, întrucât, în caz contrar s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție și consacrat și de jurisprudența C. hotărârea Blecic vs. Croația. Chiar și Curtea Constituțională în decizia nr. 1354/2010 a arătat că sub imperiul Legii nr. 2. s-a născut un drept la acțiune pentru a solicita despăgubiri neplafonate sub aspectul întinderii, iar OUG nr.
62/2010 este un act normativ ce cuprinde dispoziții de drept materiale, astfel că legea în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată este aplicabilă pe tot parcursul procesului.
A fost depusă ca practică judiciară decizia civilă nr. 2. pronunțată de
C. de A. O. în dosarul nr. (...), prin care s-au respins recursurile M. F. P. și ale P.ui de pe lângă tribunalul Satu M. și menținută sentința prin care s-a admis cererea petentului de obligare a pârâtului la plata sumei de 45.000 lei cui titlu de daune morale.
Recurenții și-au completat temeiul juridic al acțiunii invocând dispozițiile art. 998-999 C. civil, și dispozițiile art. 35 din Decretul nr.
31/1954, arătând totodată că reclamanții au fost repuși în termenul general de prescripție de 3 ani, conform dreptului comun, chiar în condițiile în care dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 2. au fost declarate neconstituționale.
Au fost invocate dispozițiile art. 20 Constituție, recurenții apreciind că temeiul de drept al acțiunii sunt dispozițiile art. 4,5,8,14,17 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 2-9, 13, 22-25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
II. S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, deoarece măsura administrativă a deportării reclamanților I. Ana, B. E. și B. C. în perioada (...)- (...) în comuna U. jud. T. nu are caracter politic, deoarece reclamanții nu au depus probe în acest sens.
Deși acțiunea reclamanților pentru stabilirea daunelor morale a fost respinsă, pârâtul a invocat dispozițiile deciziei nr. 1. pronunțată de Curtea
Constituțională și efectele acesteia, însă tot în sensul considerentelor sentinței tribunalului.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
I. Recursul reclamanților I. Ana, B. E., B. C. nu este fondat. Nu poate fi reținută critica reclamanților recurenți potrivit căreia instanța de fond a aplicat retroactiv dispozițiile deciziilor prin care s-a declarat neconstituționalitatea art. 5 lit.a din L. nr. 2..
Dispozițiile art.5 lit.a din L. nr. 2. au fost declarate neconstituționale prin D. nr. 1. și D. nr. 1. de către Curtea Constituțională. Deoarece dispozițiile declarate neconstituționale nu au fost înlocuite cu alte dispoziții legale care să fie în acord cu dispozițiile constituționale, curtea contată că în prezent dispozițiile mai sus arătate au rămas fără efecte și nu mai pot fi aplicate.
Efectele declarării neconstituționalității unui act normativ sunt asemănătoare cu efectele modificării, completării sau abrogării unei legi printr-o lege nouă, dar a pune semnul egalității între cele două situații este o gravă eroare. Verificarea legalității unei legi se face de către Curtea Constituțională, care este garantul supremației Constituției. Potrivit art. 1 din L. nr. 47/1992(republicată) Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, dar nu modifică sau completează prevederile supuse controlului de constituționalitate, pentru a respecta principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, dacă puterea legislativă nu a înlocuit dispozițiile legale declarate neconstituționale, aceste dispoziții își încetează efectele în termen de 45 de zile de la data publicării deciziei C. C. în monitorul oficial, dacă în acest interval nu se pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituție potrivit art. 31 al. 3 L. nr. 47/1992. Faptul că textul declarat neconstituțional nu mai poate fi aplicat nu se datorează intervenției legislativului, ci ca urmare a aplicării procedurii de verificare a constituționalității legii. Instanțele pot sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a unei legi sau dispoziții legale ale acesteia, doar în situația în care respectiva lege sau dispoziție sunt incidente într-un proces în curs, indiferent dacă acesta se judecă în fond, în apel sau în recurs, în orice fază a litigiului după cum rezultă din dispozițiile art. 29 din L. nr. 47/1992.
În măsura în care legea sau dispozițiile legale au fost declarate neconstituționale și publicate în Monitorul Oficial sunt de imediată aplicare, atât în procesul care a determinat sesizarea C. C., cât și în celelalte procese aflate pe rolul instanțelor, al căror raport juridic era reglementat de dispozițiile declarate neconstituționale, în acest sens fiind și jurisprudența instanțelor naționale.
Pe cale de consecință nu se poate invoca principiul neretroactivității legii civile, deoarece acest principiu este justificat tocmai de necesitatea limitării intervenției legislativului într-un proces pendinte ca urmare a activității de legiferare.
Raportul juridic dedus judecății în curs are caracterul unei fapte în desfășurare „facta pendentia"; și din acest motiv i se aplică dispozițiile legale existente la data pronunțării hotărârii. La momentul pronunțării sentinței recurate dispozițiile art. 5 al. 1 lit. a din L. nr. 2. nu mai puteau produce efecte, tribunalul respingând în mod legal cererea de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral. A fost invocată practica judiciară a C. de A. O. însă practica judiciară nu este izvor de drept, Î. C. de C. și
Justiție revenindu-i rolul de a unifica practica judiciară potrivit art. 329
C.Pr.Civ.
În recurs reclamanții și-au schimbat temeiul de drept solicitând daune morale întemeiate pe dispozițiile art.998 -999 Cod Civil. Cererea nouădiferă prin obiect și cauză de cererea inițială. Formularea unei cereri noi în recurs nu este posibilă după cum rezultă din dispozițiile art. 294 C.Pr.Civ., incidente și în recurs potrivit art. 316 C.Pr.Civ. Acest motiv de recurs va fi respins ca inadmisibil.
Reclamanții au invocat neconcordanța ivită între aceste decizii ale C.
C. și jurisprudența C. însă nu a arătat care sunt dispoziții din legislația internă care vin în contradicție cu dispozițiile Convenției, pentru a putea verifica pertinența susținerilor.
II. Recursul pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prima critică vizează faptul că reclamanții nu au dovedit caracterul politic al măsurii deportării în B.. Această critică nu este fondată deoarece reclamanții au depus acte de stare civilă ale părinților alături de care au fost deportați. Reclamanta B. E. s-a născut în comuna O. raionul Călărași(f.19). Apoi prin adresa M. A. N. nr. 2877/(...) s-a confirmat faptul că antecesorul reclamanților B. G. a fost strămutat împreună cu soția B. L. și copiii Ana și C., conform Deciziei MAI nr. 2. și li s-a stabilit domiciliul obligatoriu în localitatea R. Noi-C. Prin D. MAI nr. 6., în data de (...), au fost ridicate restricțiile domiciliare mai sus arătate.
Așadar raportându-se la probațiunea administrată instanța în mod corect a constatat caracterul politic al măsurii deportării reclamanților, cu respectarea dispozițiilor art. 3 lit. e din L. nr. 2..
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C.Pr.Civ. curtea va respinge nefondate recursurile declarate de reclamanții I. Ana, B. E., B. C. și pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 322 din 14 februarie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții I. ANA, B. E., B. C. și pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 322 din 14 februarie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. V. A. C. T. A. N.
G. M. T.
Red. T.A.N. dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: D.Țiplea
← Decizia civilă nr. 3162/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 313/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|