Decizia civilă nr. 1779/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1779/R/2011
Ședința din data de 19 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. J.ECĂTOR: ANA I.
J.ECĂTOR: A. C.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul O. T. M. PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 61 din 9 martie 2011 a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimații M. P., M. M. și C. LOCAL AL O. T. M., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților intimați M. P. și M. M., avocat S. F. A. V., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 22 aprilie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent, un înscris la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aspect față de care la acest termen, recursul este legal timbrat.
La data de 9 mai 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați M. P. și M. M., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
R.ul reclamanților intimați arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
R.ul reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3990/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții M. P. și M. M. împotriva pârâtei O. T. M. reprezentat prin P. și în consecință, s-a dispus dezmembrarea terenului cu număr topo 508/2/3/2 în suprafață totală de 2494 m.p. înscris în CF 78 B. în număr topo 508/2/3/2/1 în suprafață de 872 m.p. și număr topo 508/2/3/2/2 în suprafață de 1622 m.p. conform planului de amplasament și delimitare reprezentând anexa 1 a completării nr. 2 a raportului de expertiză întocmită de expertul tehnic ing. Ș.an O. și înregistrată la (...).
Prin aceeași sentință s-a constatat că reclamanții au dobândit un drept de superficie constând în dreptul de proprietate asupra construcțiilor casă de locuit cu nr.108 de tip P+1 în suprafață de 122 m.p., anexa nr. 1 în suprafață de 78 m.p. și anexa nr. 2 în suprafață de
95 m.p. edificate pe terenul înscris în CF 78 B. nr. topo 507/2 și 508
/2/3/2 proprietatea Statului Român și dintr-un drept de folosință asupra terenului de sub nr. topo 507/2 și 508 /2/3/2/1 înscris în CF
78 B. aferent construcțiilor.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a drepturilor mai sus constatate în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut, referitor la excepția inadmisibilității cererii că aceasta se referă doar la suprafața de teren atribuită prin decizie a consiliului popular, în prezenta cauză reclamanții au solicitat a se constata un drept de folosință cu privire la o suprafață de teren mai mare decât cea atribuită, respectiv 300 mp, sens în care nu se poate reține că reclamanții ar avea la îndemână o cerere în realizare cu privire la suprafața solicitată.
Prin Decizia nr. 68/1975 a C.ui P.ular al comunei T. M. s-a atribuit reclamantului în folosință un teren în suprafață de 300 mp, menționându-se în respectiva decizie că acest teren este cuprins în CF
78 B., nr. topo 507/1 și 508/2. Astfel cum a reieșit din concluziile raportului de expertiză întocmită în cauză, această decizie nu a fost urmată de realizarea unei dezmembrări în CF 78 B..
Ulterior, reclamantul, în baza autorizației pentru executare de lucrări nr. 49/(...) a construit o casă de locuit de tip P+1 cu suprafața construită de 122 mp. T., astfel cum reiese din declarațiile martorilor audiați reclamantul a realizat tot atunci o îngrădire a terenului pe care a realizat construcția, îngrădire care a rămas neschimbată și în prezent, acesta nefiind tulburat în folosința terenului.
De asemenea, reclamantul a mai construit două anexe gospodărești în suprafețe de 78 mp și 95 mp.
Astfel cum reiese din raportul de expertiză și din completarea la acesta, ținând cont de situația de fapt existentă, de faptul că decizia de atribuire a terenului în folosință nu a fost însoțită de dezmembrări operate în CF, identificarea celor 300 mp aferenți construcției casă delocuit nu se poate face decât cu lăsarea unei părți din construcție în afara acestei suprafețe.
De asemenea, reclamantul a mai construit înainte de anul 1991 două anexe gospodărești în suprafețe de 78 mp și 95 mp, fără ca acesta să fie tulburat în folosința terenului pentru care cere constatarea unui drept de folosință.
În conformitate cu dispozițiile art. 492 Cod civil, „. construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra";.
Textul de lege enunțat instituie o prezumție relativă de proprietate, pe care constructorul poate să o înlăture prin proba contrară, dovedind dreptul de superficie.
Dreptul de superficie este un drept real cu conținut complex ce constă în dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcției edificate pe terenul proprietatea altei persoane și asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.
Superficia se poate constitui prin consimțământ tacit dedus din pasivitatea îndelungată a proprietarului terenului pe care a fost edificată construcția.
În fine, folosința terenului pe care se află construcția se exercită în strânsă legătură și în limitele necesare exercitării dreptului de proprietate care intră în alcătuirea dreptului de superficie.
Prin decizia civilă nr. 61/A/(...) a T.ui M. a fost respins apelul declarat de C. Local al orașului T. M. împotriva sentinței civile nr.
3990/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și a fost obligat apelantul C.
Local al orașului T. M. să plătească intimatului M. P. suma de 1240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar de avocat.
Prin aceeași decizie s-a constatat nulitatea apelului declarat de
O. T. M. împotriva sentinței civile nr. 3990/(...), pronunțată de
Judecătoria Baia Mare.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul raportat la dispozițiile art. 137 Cod proc.civ., examinând excepția invocată a reținut că acțiunea introductivă a fost formulată inițial în contradictoriu cu pârâtul C. Local al orașului T. M.. La termenul de judecată din (...), reclamanții au depus o precizare de acțiune prin care au înțeles să cheme în judecată O. T. M.. Față de această precizare, prin încheierea de ședință din (...), instanța a constatat lipsa calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al orașului T. M. și a dispus scoaterea lui din cauză. În continuare pârât în cauză a fost introdus O. T. M., pârât în contradictoriu cu care s-a pronunțat sentința civilă nr. 3990/(...), respectiv sentința apelată.
Calea de atac a apelului este mijlocul procesual prin care partea nemulțumită de hotărârea primei instanțe sau procurorul, solicită instanței ierarhice superioare, în condițiile prevăzute de lege, reformareahotărâri atacate ori anularea acesteia. Pentru a putea declara apel împotriva unei hotărâri în prima instanță, persoana trebuie să fi fost parte în proces, întrucât hotărârea produce efecte numai fata de părțile care s-au judecat în fața primei instanțe. Au calitatea de parte și succesorii în drepturi ai părților, precum și cei cărora legea le recunoaște calitatea procesuala activa.
In mod excepțional, poate exercita apelul cel care nu a fost parte la judecata in fond: în materie necontencioasa, orice persoană interesata, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii; dobânditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formează obiectul litigiului; creditorul chirografar. Pentru a putea exercita însă apelul, cel nemulțumit de hotărâre trebuie să justifice un folos practic, respectiv că el a căzut in pretenții ca urmare a judecății. Cu privire la calitatea procesuala aceasta se raportează la dreptul substanțial în cazul judecăți în apel la fel ca la judecata în primă instanță.
În consecință, instanța de apel a reținut că apelantul C. Local al orașului T. M. nu a avut calitate de parte la instanța de fond și nici nu justifică un folos practic în prezenta cauză.
În ce privește actul intitulat "precizare de acțiune";, depus la fila
18 din dosar, de către O. T. M. interpretând-o ca o cerere de apel, instanța a constatat că nu întrunește elementele cererii de apel, prevăzute de art. 287 Cod procedură civilă sub sancțiunea nulității, și chiar dacă i s-ar da eficiența unui apel, acesta este introdus peste termenul legal prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă, respectiv sentința civilă apelată a fost comunicată O. T. M. la data de (...), iar "precizare de acțiune"; a fost depusă la data de (...).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs O. T. M., solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței în sensul diminuării suprafeței cerute de reclamanți de la 877 mp la suprafața de 300 mp, așa cum a fost atribuită prin decizia nr. 6. iunie 1975 a C.ui P.ular al comunei T. M..
În motivarea recursului întemeiat în drept doar pe dispozițiile art. 299 Cod proc.civ., s-a arătat că prin decizia nr. 6. iunie 1975 a C.ui
P.ular al comunei T. M., s-a atribuit reclamantului suprafața de 300 mp pentru construirea unei case de locuit. E. real că reclamantul a ocupat o suprafață de 877 mp, că a edificat anexe gospodărești fără autorizație de construire, ocupând abuziv 577 mp din terenul proprietatea Statului Român.
Prin întâmpinarea depusă, intimații M. P. și M. M. s-au opus admiterii recursului, arătând că, în mod legal instanța de apel a constatat nulitatea apelului declarat de pârâtul orașul T. M. prin actul denumit „. de acțiune"; depus în apel la termenul de judecată din (...) cu încălcarea dispozițiile art. 284 și 287 Cod proc.civ.
Mai mult, recurentul nu critică decizia instanței de apel prin prisma nulității cererii reținută de această instanță, ci invocă aspecte ce țin de fondul cauzei.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 61/A/(...) a T.ui M. s-a constatat nulitatea apelului declarat de O. T. M. împotriva sentinței civile nr. 3990/(...). Prin urmare, ceea ce urmează a analiza instanța de recurs este dacă soluția pronunțată de instanța de apel, aceea de constatarea nulității apelului este sau nu legală, având în vedere că reprezintă o excepție de ordine publică, chiar dacă în motivele de recurs se invocă aspecte ce țin de fondul cauzei.
Din dosarul instanței de apel rezultă că sentința civilă nr.
3990/(...) a J.ecătoriei B. M. a fost atacată cu apel de către C. Local al comunei T. M..
La data de (...) O. T. M. depune la dosarul instanței de apel „. de acțiune"; (f. 18), prin care solicită „citarea în calitate de recurent pârât a
O. T. M. prin P..
Conform dispozițiile art. 287 alin. 1 Cod proc.civ., „cererea de apel trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reședința părților, arătarea hotărârii care se atacă, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, dovezile invocate în susținerea apelului, semnătura";, iar conform pct. 2 din același text de lege, cerințele de la pct. 2 și 5 sunt prevăzute sub sancțiunea nulității apelului.
Rațiunea acestei sancțiuni în raport de cerința de la pct. 2 este aceea de a se realiza o corectă determinare a hotărârii atacate, iar în raport de cerințele de la pct. 3 de a ști dacă motivele de apel astfel cum au fost redactate, constituie sau nu motive în spiritul legii.
Față de faptul că scriptul intitulat „. de acțiune"; pe care instanța l-a interpretat ca o cerere de apel, nu îndeplinește cerințele art. 287 Cod proc.civ., legal a constatat instanța de control judiciar nulitatea apelului declarat de orașul T. M..
Hotărârea instanței de apel este legală și prin raportare la dispozițiile art. 288 alin. 2 Cod proc.civ. potrivit cărora, apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă sub sancțiunea nulității. Aceasta, pentru că scriptul intitulat „. de acțiune"; a fost depus de orașul T. M. la Tribunalul Maramureș și nu la Judecătoria Baia Mare, instanță a cărei hotărâre se atacă.
Urmare respingerii recursului, pârâtul recurent va fi obligat să plătească intimaților M. P. și M. M. suma de 1350 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat conform chitanței de la f. 17 și cheltuieli de transport, conform bonului fiscal de la fila 18.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul O. T. M. PRIN P. împotriva deciziei civile numărul 61 din 9 martie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților M. P. și M. M. suma de 1350 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 mai 2011.
PREȘEDINTE
J.ECĂTORI
G.
A. A. C. ANA I.
A. C.
C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/(...)
J..primă instanță: V. Ciucă, M. A.
| ← Decizia civilă nr. 1083/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 307/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
