Decizia civilă nr. 1780/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1780/R/2011
Ședința publică din 19 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTORI: ANA I.
: A. C. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta R. C. împotriva sentinței civile nr. 5849 din 25 noiembrie 2010 a Tribunalul Sălaj, pronunțată în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu intimații S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN D. G. A
F. P. M. și P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect despăgubiri - L. nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 22 aprilie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimatului Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a J. S., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
C. pune în discuția reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. motivul de ordine publică referitor la faptul că, la fondul cauzei nu a participat reprezentantul P.ui de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că la fondul cauzei nu a participat reprezentantul P.ui întrucât acțiunea avea ca obiect doar despăgubiri, nu și constatarea caracterului politic al condamnării. În recurs, procurorul participă în temeiul art. 45 alin. 5
Cod proc.civ.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului ca nefondat.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5849 din 25 noiembrie 2010 pronunțată de
Tribunalul Sălaj , a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei R. C.împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, D. G. a finanțelor P. a județului S. pentru acordarea de daune morale în baza
Legii nr. 221/2009, pentru suferințele îndurate de tatăl reclamantei, defunctul Bârsan I. în perioada 8 iulie 1949 - 9 iulie 1955 în Penitenciarul Poarta Albă, din motive politice.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit art. 1 și art. 4 din L. nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Constituie de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute de art. 2 alin. 1 din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de restaurare prin forță a regimului comunist instaurat în R.ia, aprobat cu modificări și completări prin L. nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
Caracterul politic al condamnaților prevăzute la alin. (3) se constată de instanța judecătorească:
Persoanelor condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3). Cererea poate fi introdusă și după decesul persoanei, de orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.
Persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora.
Prevederile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a), alin.(5) art. 5, alin. 1-1 din L. nr.
221/2009, așa cum a fost modificată prin O. nr. 6..
Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesulacestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II -. înclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
Acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:
- 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;
- 5.000 de euro pentru soțul/ soția și descendenții de gradul I;
- 2.500 de euro pentru descendenții de gradul al II-lea;Prin deciziile Curții Constituționale nr. 1358/2010 și 1360/2010 a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a constatat că prevederile art. 5, alin. 1, lit. a, teza întâi din L. nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea Constituțională a reținut, în esență că normele de tehnică legislativă, respectiv art. 14 și 16 din L. nr.
24/2000 republicată stabilesc că prevederile de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ, iar în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, iar în cazul unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.
C. observă că în materia reparațiilor trebuie să existe o legislație clară, precisă, adecvată, proporțională care să nu dea naștere la interpretări și aplicări diferite ale instanțelor de judecată, ceea ce ar putea conduce la constatări ale violării dreptului omului de către C. E. a D. O. A. problemă a legislației incoerente și ineficiente a R.iei în materia restituirii a fost menționată și de C. E. a D. O. prin H. din 9 decembrie
2008, în Cauza Viasu împotriva R.iei.
Cu acel prilej, C. a constatat ca L. nr. 1. a suferit atât de multe modificări ca număr și conținut, încât precizia și previzibilitatea cerute de noțiunea de „ legalitate˝ au fost grav atinse.
Având în vedere toate aceste considerente, C. constată că acordarea de despăgubiri pentru daune morale suferite de foștii deținuți politici, astfel cum a fost reglementată prin art. 5 alin. (1) lit. a) teza întîi din L. nr.
221/2009, contravine art. 1 alin. (3) din L. fundamentală privind statul de drept, democratic și social, în care dreptatea este valoare fundamentală.
Instanța reține că reclamanta a dovedit prin înscrisuri caracterul politic al condamnării tatălui ei și prin depoziții de martor suferințele cu caracter moral pe care le-au îndurat în timpul recluziunii forțate și după aceea, cu toată familia.
În pofida acestor aspecte, instanța a respins ca nefondată acțiunea luând în considerare dispozițiile Curții Constituționale, în vigoare la data pronunțării hotărârii.
Î mpotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând casarea ei și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pe motiv că decizia Curții Constituționale a fost pronunțată în cursul procesului, cauza a suferit amânări ce nu suntimputabile reclamantei și că soluția de respingere o discriminează față de persoanele care au obținut hotărâri irevocabile în acest răstimp.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului canefondat, reiterând, în esență, argumentele din considerentele hotărârii obiect al recursului.
Analizând recursul formulat, curtea apreciază că acest a este
fondat doar prin prisma motivului de ordine publică invocat în baza art.
306 alin. 2 Cod proc.civ., de instanță din oficiu, vizând constituirea
completului de judecată, respectiv neparticiparea pr ocurorului la
soluționarea cauzei în fața primei i nstanțe, în condiți ile în care
participarea sa era obligatorie raportat la dispozițiile art. 4 alin. 5 din L. nr. 221/2009.
Avându-se în vedere acest motiv, în baza art. 312 alin. 1 - 3 Cod proc. civ., curtea va admite recursul, va casa hotărârea obiect al acestuia și va reține cauza spre rejudecare.
În ceea ce privește acțiunea exercitată de reclamantă, curtea își însușește opinia primei instanțe, întrucât, referitor la motivul privind discriminarea, nu se pune problema retroactivității legii civile în sensul art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece excepția de neconstituționalitate a fost admisă în cursul soluționării procesului și nu după ce hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.
Excepția de neconstituționalitate a unei legi sau a unei ordonanțe ori a unei dispoziții din acestea poate fi ridicată, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 și 2 din L. nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, cu condiția ca dispozițiile respective să aibă legătură cu soluționarea cauzei, iar admiterea ei lasă fără suport legal, nu doar acțiunea civilă în justiție, ci și hotărârea judecătorească fundamentată în drept pe dispoziția declarată neconstituțională, în măsura în care ar fi fost pronunțată o astfel de hotărâre anterior admiterii excepției.
Nu se pune problema încălcării dreptului la un bun în sensul art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1, neexistând o speranță legitimă la plata daunelor morale. A., deoarece, deși, la un moment dat, acestea își aveau fundamentul într-un act normativ în vigoare, respectiv art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 221/2009, așa cum a reținut Curtea Constituțională în decizia nr. 1358/(...), a existat un alt act normativ, respectiv D.-lege nr. 1., în temeiul căruia puteau fi solicitate astfel de despăgubiri, text ce a rămas în vigoare, motivul admiterii excepției de neconstituționalitate fiind, înprincipal, paralelismul legislativ. Nu a existat nici o jurisprudență constantă în sensul acordării acestora și stabilirii unor criterii pentru cuantificarea lor, instanțele confruntându-se recent cu astfel de acțiuni raportat la data intrării în vigoare a actului normativ ce a constituit la un moment dat fundamentul lor. Tocmai de aceea, nu se pune nici problema unei eventuale discriminări, în sensul Protocolului nr. 12, respectiv a aplicării unui tratament juridic inegal unor persoane aflate în situații juridice identice, cu referire la cei care aveau acțiuni pe rol exercitate în același interval, tocmai pentru că nu a existat timpul necesar cristalizării unei jurisprudențe în temeiul unor hotărâri irevocabile.
Din aceste considerente, rejudecând acțiunea, curtea urmează să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta R. C. împotriva sentinței civile numărul 5849 din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează și reținând cauza spre rejudecare respinge cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin
Ministerul Finanțelor Publice.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A.C. ANA I. A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: N.C. C.
| ← Decizia civilă nr. 2018/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 32/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
