Decizia civilă nr. 181/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă,de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr.(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 181/A/2011

Ședința publică din data de 18 M. 2011

Instanța constituită din : Președinte : D.-L. B. - vicepreședinte al Curții de A. C.

Judecător : ANA I. Grefier : S. - D. G.

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul L. G. împotriva sentinței civile nr. 890 din 26 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul apelant și reprezentanta M.ui P. - P. de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

A.ul este declarat și formulat în termenul legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 18 februarie 22011, reclamantul apelant a formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței precizări cu privire la apelul declarat.

Prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 22 februarie 2011, S. Român prin M. F. P. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică și judecarea cauzei în lipsă în baza art. 242 pct. 2 Cod proc.civ.

Instanța comunică un exemplar din întâmpinarea formulată de pârâtul intimat cu reclamantul apelant.

Reclamantul apelant, solicită, în probațiune audierea unui martor pentru a dovedi faptul că a fost urmărit de securitate și a avut un serviciu de permanență în perioada cercetării penale.

Cu privire la cererea în probațiune, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., solicită respingerea cererii în probațiune.

După deliberare, instanța respinge cererea în probațiune formulată de reclamantul apelant, apreciind că această probă este neîntemeiată și inutilă cauzei, raportat la probele administrate în fața primei instanțe și care permit lămurirea aspectelor de fapt esențiale.

Nefiind formulate alte cereri ori excepții, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reclamantul apelant solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului formulată de reclamantul apelant ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Cluj.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 890 din 26 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea civila formulată de reclamantul L. G., împotriva pârâtului S. Roman prin Ministerul

Finanțelor Publice având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin sentința penală nr.29/1984 pronunțată în dosarul nr. 24/1984 al T.ui M. de M. U. C., definitivă prin respingerea recursului conform Deciziei nr.

118/1984 a T.ui M. București, reclamantul L. G. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicere pe timp de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,c, Cod penal pentru comiterea infracțiunii prev. de art.169 al. 2 Cod penal, respectiv deținere în afara îndatoririlor de serviciu a unor documente ce constituie secrete de stat.

În considerentele hotărârii s-a reținut că reclamantul, prin natura și atribuțiile sale de serviciu, a intrat în posesia unor documente cu caracter de secret de stat, conform HCM nr. 19/1972, pe care le-a dus și le-a deținut ilegal la domiciliu, încălcând astfel dispozițiile Legii nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat.

Instanța are obligația de a constata incidența în cauză a prevederilor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221 /2009, respectiv constatarea caracterului politic al condamnării penale suferite de reclamant.

Potrivit art. 1 al. 3 din Legea nr. 221/2009, ";Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2 din alin. 1 din OUG nr. 214 /2009, prevede: Constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politica; b) militarea pentru democrație și pluralism politic; c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente pana la 22 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta; d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale; e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limba ori de religie, de apartenența sau opinie politica, de avere ori de origine socială. (2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgenta nu se aplica persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanitățiisau celor în cazul cărora s-a dovedit ca au desfășurat o activitate fascista în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel.

Fapta săvârșită de către reclamant și pentru care a fost condamnat, nu se încadrează în prevederile indicate mai sus , astfel încat nu se poate reține caracterul politic al condamnării reclamantului.

Infracțiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului este prevăzută și în prezent în Codul penal, respectiv la art. 169 , iar o faptă similară celei săvârșite de reclamant ar fi pedepsită și în actuala reglementare. Prin incriminarea acestei fapte se urmărește ocrotirea relațiilor sociale referitoare la siguranța statului, care implică păstrarea cu strictețe a secretului de stat, precum și a altor documente sau date.

Nu se poate aprecia că scoaterea și deținerea ilegală a unor documente cu caracter de secret de stat ar echivala cu o oponență fără echivoc împotriva principiilor statului comunist totalitar, de vreme ce această infracțiune mai este în vigoare în Codul penal actual, iar condamnări în baza acestui text legal au fost pronunțate și după 22 dec. 1989, când nu se mai poate afirma caracterul totalitar al regimului politic din România.

Este de menționat că reclamantul nu a contestat starea de fapt reținută în cuprinsul hotărârii de condamnare, ci a invocat faptul că detenția a fost deosebit de grea, a fost supus unui regim sever și strict, i s-a refuzat liberarea condiționată, iar efectele condamnării s-au repercutat și asupra membrilor familiei sale.

Este fără îndoială că orice regim de detenție, și cu atat mai mult cel anterior anului 1990 ,presupune în mod obligatoriu o serie de privațiuni. A. invocate, chiar reale de ar fi, nu schimbă caracterul condamnării, element esențial al prevederilor art. 1 alin. 3 din această lege.

Nu se poate reproșa statului modul de edictare și aplicare a legilor într-o anumită perioadă de timp, raportat la perspectivele actuale ale societății .

Pe de altă parte, împrejurarea că reclamantului i s-au acordat despăgubiri în temeiul Decretului Lege nr.118/1990 conform Hotărârii nr.40/1990 a Comisiei locale pentru aplicarea Decretului-lege nr.118/1990, nu prezintă relevanță în condițiile în care această hotărâre are caracterul unui act administrativ, fără a se impune cu putere de lucru judecat.

Raportat la soluția adoptată, instanța nu a acordat cheltuieli de judecată, reținând că pârâtul nu a formulat o astfel de solicitare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal reclamantul, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii în baza art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.

În motivarea apelului reclamantul a arătat că a fost arestat și cercetat de fosta securitate, respectiv de D. de A. a MAI din București și condamnat de către tribunalul M. C., pentru fapta de a încerca să ia legătura cu unii agenți străini în scopul de a le furniza date și informații din perioada cât a funcționat în sistemul penitenciarilor, că a deținut în afara îndatoririlor de serviciu cunoscând acest caracter, documente ce constituiau secrete de stat, față de natură a pune în pericol securitatea de stat și care se încadrează în dispozițiile art. 169 alin. 2 C. penal.

Reținerile instanței de fond referitoare la faptul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009 sunt eronate pentru că fapta pentru care a fost condamnat reclamantul se încadra în partea specială a codului penal la capitolul I. contra securității statului, astfel că este lesne de înțeles caracterul politic al sancțiunii aplicate.

Prin precizările depuse la (...) apelantul se referă la aceleași aspecte invocate în declarația de apel, iar în plus arată că în legătură cu caracterul politic al infracțiunii a solicitat să se pronunțe CNSAS și că solicită audierea unui martor prin care să dovedească faptul că în perioada anchetei a fost în permanentă supraveghere.

Prin întâmpinarea depusă, S. Român prin Ministerul Finanțelor

Publice s-a opus admiterii apelului, arătând că acțiunea promovată de reclamant în raport de petitele formulate nu respectă dispozițiile art. 4 și 5 din Legea nr. 221/2009, deoarece reclamantul solicită daune pentru o infracțiune de drept comun prevăzută și sancționată și în prezent de art. 169 C.

Reclamantul a mai promovat o acțiune întemeiată pe disp. art. 504

Cod proc.civ., care a format obiectul dosarului nr. (...) a T.ui C., respinsă irevocabil prin decizia civilă nr. 8477/(...) pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art. 296 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea promovată, reclamantul a solicitat să i se acorde despăgubiri în valoare de 500.000 euro, cu titlu de daune morale și materiale pentru prejudiciul suferit în urma condamnării lui la 6 ani temniță grea, acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 4 alin. 1 și art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009.

Prin sentința penală nr. 29/(...) pronunțată de T. M. de M. U. C., definitivă prin respingerea recursului inculpatului, reclamantul a fost condamnat la 6 ani închisoare și interzicerea pe timp de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c C. penal, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara îndatoririlor de serviciu a unor documente ce constituie secrete de stat prev. de art. 169 alin. 2 raportat la alin. 4 Cod penal, reținându-se că a intrat în posesia unor documente cu caracter de „. secrete de stat"; potrivit HCM nr. 19/1972 pe care le-a scos din incinta organizației de stat, ducându-le la domiciliu, faptă prin care a încălcat dispozițiile Legii nr. 73/1971 privind apărarea secretului de stat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009, constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945, iar conform alin. 2 din același act normativ, sunt enumerate actele normative în baza cărora condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute de acestea au caracter politic.

Art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/2009 prevede, de asemenea, faptele care constituie infracțiuni săvârșite din motive politice.

Examinând dispozițiile acestor texte, curtea constată că fapta săvârșită de către reclamant pentru care a fost condamnat nu are caracter politic, dovada constituind-o împrejurarea că ea este în continuare prevăzută în Codul penal în art. 169, text ce incriminează divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.

Instanța a verificat condițiile în care reclamantul a fost condamnat, condiții necontestate de acesta și textul incriminator, ajungând la concluzia legală că nu este vorba de o infracțiune cu caracter politic, o asemenea faptă fiind sancționată și în prezent.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamantul nu a contestat starea de fapt reținută în hotărârea penală de condamnare, ci a invocat faptul că detenția a fost deosebit de grea, că a fost supus unui regim strict, că i s-a refuzat liberarea condiționată, sens în care a depus sentința penală

1777/1986 a Judecătoriei Sectorului 5 București, că efectele condamnării s-au repercutat și asupra membrilor familiei sale. Aceste susțineri sunt reale pentru că orice regim de detenție presupune în mod obligatoriu o serie privațiuni și repercusiuni asupra membrilor familiei reclamantului, însă aceste aspecte nu pot atrage caracterul politic al condamnării reclamantului în sensul cerințelor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul L. G. împotriva sentinței civile nr. 890 din 26 octombrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 18 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER D.-L. B. ANA I. S.-D. G.

Red. I.A. dact. GC

5 ex/(...)

Jud.primă instanță: M.O.S.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 181/2011, Curtea de Apel Cluj