Decizia civilă nr. 1889/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DECIZIA CIVILĂ NR. 1889/R/2011
Ședința publică din 26 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE :ANA I. JUDECĂTORI :A. C.
:A. A. C.
G. :C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul D. T., precum și recursul declarat de pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr.
457 din (...) a Tribunalul Maramureș, pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 12 mai
2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului pârâtului ca nefondat, raportat la motivele invocate în propriul recurs.
La data de 11, respectiv 13 mai 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului S. Român prin Ministerul
Finanțelor Publice, întâmpinare la recursul reclamantului, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, solicitând judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod proc. civ..
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea recursului formulat de către S. Român și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii. În ce privește recursul declarat de către reclamantul recurent solicită respingerea acestuia.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 457 din (...) a T.ui M. , a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul D. T. împotriva pârâtului S. Român reprezentat prin M. F. P., s-a constatat caracterul politic al condamnării dispuse față de reclamant prin sentința penală nr. 466/(...) pronunțată de T. M. C. la o pedeapsă privativă de liberate de 15 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică și fost respinsă cererea formulată de reclamant cu privire la acordarea daunelor morale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin S. penală nr. 466 din 12 noiembrie 1958 pronunțată de T. M. C., reclamantul a fost condamnat la 15 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică pentrucrima de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută și pedepsită de art. 209 pct. 1 Cod penal.
Potrivit Hotărârii nr. 158/(...) dată de C. pentru aplicarea prevederilor
D.ui-lege nr. 1., reclamantul beneficiază de drepturi și de o indemnizație lunară de 1167 lei acordate în baza dispozițiilor D.ui-lege nr. 1..
În prezent, există o categorie de persoane care s-au împotrivit fățiș, chiar prin acțiuni armate, regimului totalitar comunist sau care au fost persecutate de către acesta ca urmare a exercitării unor drepturi fundamentale ce au fost considerate amenințări la adresa sistemului politic totalitar și care nu au beneficiat până acum de o minimă reparație morală constând în ștergerea consecințelor penale ale condamnărilor lor.
În speță, infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul se regăsește printre cele enumerate în art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009.
În Monitorul Oficial nr. 761/(...), a fost publicată Decizia nr. 1358 din
21 octombrie 2010 a Curții Constituționale prin care s-a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada (...)-22 decembrie 1989 cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
T. reține că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 și 3 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie, că dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, termen ce, în speță, a expirat la data de 31 decembrie 2010, fiindcă organele abilitate n-au pus de acord prevederile declarate ca neconstituționale, astfel că nu mai există temei pentru acordarea daunelor morale.
Î mpotriva acestei sentințe, au declarat în termen legal recurs, și
reclamantul, și pârâtul.
Reclamantul a solicitat modificarea ei, în sensul admiterii în totalitatea acțiunii, pe motiv că a exercitat acțiunea civilă la data când textul de lege ce constituia temeiul în drept al acțiunii era în vigoare, iar, dacă acțiunea sa ar fi respinsă, ar fi discriminat raportat la alte persoane care au obținut hotărâri irevocabile anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale.
În plus, la data de (...), a depus la dosar o precizare privind temeiul juridic al acțiunii, invocând, alături de dispozițiile art. 5 din Legea nr.
221/2009 și dispozițiile generale din art. 998 C. civil, cu privire la care instanța nu s-a pronunțat, ceea ce impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursuluireclamantului ca nefondat, reiterând, în esență, în ceea ce privește daunele morale, considerentele sentinței obiect al recursului, iar, în ceea ce privește constatarea caracterului politic al condamnării, motivele din propriul recurs.
Pârâtul, în propriul recurs, a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, pe motiv că infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul nu are caracter politic, nefiind vorba de împotrivire la regimul comunist.
Reclamantul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursuluipârâtului ca nefondat, pentru motivele invocate în propriul recurs.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate,
raportat la dispozițiile art. 304 1 Cod proc. civ., curte apreciază că recursul pârâtului este fondat, iar cel declarat de reclamant nefondat, din
considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce privește recursul reclamantului, faza cercetării judecătorești a fost închisă la data de (...), când s-a amânat pronunțarea pentru data de (...), astfel că, în mod corect instanța fondului nu s-a pronunțat asupra precizării de acțiune depusă abia la data pronunțării hotărârii judecătorești, după închiderea cercetării judecătorești și terminarea dezbaterilor asupra fondului, nefiind investită cu privire la această nouă cerere, ea fiind obligată să se pronunțe doar cu privire la ceea ce a constituit obiect al dezbaterilor pe fond, acest motiv de recurs fiind, așadar, nefondat.
Referitor la motivul privind discriminarea, nu se pune problema retroactivității legii civile în sensul art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece excepția de neconstituționalitate a fost admisă în cursul soluționării procesului și nu după ce hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.
Excepția de neconstituționalitate a unei legi sau a unei ordonanțe ori a unei dispoziții din acestea poate fi ridicată, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 și 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, cu condiția ca dispozițiile respective să aibă legătură cu soluționarea cauzei, iar admiterea ei lasă fără suport legal, nu doar acțiunea civilă în justiție, ci și hotărârea judecătorească fundamentată în drept pe dispoziția declarată neconstituțională, în măsura în care ar fi fost pronunțată o astfel de hotărâre anterior admiterii excepției.
Nu se pune problema încălcării dreptului la un bun în sensul art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1, neexistând o speranță legitimă la plata daunelor morale. Aceasta, deoarece, deși, la un moment dat, acestea își aveau fundamentul într-un act normativ în vigoare, respectiv art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, așa cum a reținut Curtea Constituțională în decizia nr.
1358/(...), a existat un alt act normativ, respectiv D.-lege nr. 1., în temeiul căruia puteau fi solicitate astfel de despăgubiri, text ce a rămas în vigoare, motivul admiterii excepției de neconstituționalitate fiind, în principal, paralelismul legislativ. Nu a existat nici o jurisprudență constată în sensul acordării acestora și stabilirii unor criterii pentru cuantificarea lor, instanțele confruntându-se recent cu astfel de acțiuni raportat la data intrării în vigoare a actului normativ ce a constituit la un moment dat fundamentul lor. Tocmai de aceea, nu se pune nici problema unei eventuale discriminări, în sensul Protocolului nr. 12, respectiv a aplicării unui tratament juridic inegal unor persoane aflate în situații juridice identice, cu referire la cei care aveau acțiuni pe rol exercitate în același interval, tocmai pentru că nu a existat timpul necesar cristalizării unei jurisprudențe în temeiul unor hotărâri irevocabile.
În ceea ce privește recursul pârâtului, acesta este fondat, întrucât infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul, respectiv cea prev. de art. 209 pct. 1 Cod penal, constituie de drept condamnare politică, în sensul art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009, instanța de fond făcând o greșită aplicare a normelor de drept substanțial, motiv pentru care, recursul pârâtului va fi admis, în temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc. civ., sentința obiect al recursului urmând a fi modificată, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile numărul 457 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică, în sensul că respinge acțiunea în totalitate.
Respinge ca nefondat recursul reclamantului D. T.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: G. P.
| ← Decizia civilă nr. 494/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1886/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
