Decizia civilă nr. 5383/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5383/R/2011
Ședința publică din data de 21 decembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
ANA I.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții O. Z. și O. E.- M. împotriva deciziei civile nr. 2. din 8 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), privind și pârâții C. C. PRIN P., F. H. C., F. C. R. și C. D. I., C. C. L. M., C. I. G., C. C. F., C. L. C., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
14 decembrie 2011, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere careface parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.17.424/20 decembrie 2010, s-a respins cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanții O. Z. și O. E. M., împotriva pârâților F. H. C. și F. C. R., C. D. I., C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M., ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în privința imobilului teren în suprafață de 990 mp. situat în comuna C. la „.
C., parcela 57, județul C., înscris în C.F. nr.762 C., a fost încheiat la data de
14 Mai 2008 un antecontract de vânzare cumpărare între pârâtul C. D. I. în calitate de promitent vânzător și pârâtul F. H. C. în calitate de promitent cumpărător, părțile convenind un preț de vânzare de 7000 euro. Cu referire la obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, părțile au specificat în convenția lor că imobilul teren nu se află la momentul contractării în patrimoniul promitentului vânzător, dar acesta din urmă urmează a face toate demersurile necesare pentru achiziționarea terenului respectiv de la C. C., proprietar la acea dată, același teren în discuție făcând obiectul contractului de concesiune de 49 ani nr.944/07 A. 2003 încheiat între promitentul vânzător și Consiliul local al comunei C.
La data de 22 mai 2008 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu privire la imobilul teren sus indicat între vânzătorul C. C. șicumpărătorul pârât C. D. I. S-a menționat în acest act că imobilul teren este cel concesionat de cumpărător de la vânzător în baza contractului de concesiune nr.944/07 A. 2003, iar prețul a fost stabilit de părți la suma de
2000 euro.
Contractul de vânzare cumpărare din data de 22 mai 2008, anterior indicat, este lovit de nulitate absolută pentru lipsa formei autentice impusă de legea în vigoare la data încheierii sale - legea nr.247/2005 - dar are valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare în baza principiului conversiunii actelor juridice.
La data de 18 august 2008 cu privire la același imobil teren a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare între pârâtul F. H. C. în calitate de promitent vânzător și reclamanții O. Z. și O. E. M. în calitate de promitenți cumpărători, prețul convenit de părți fiind suma de 33.000 euro. Au specificat părțile în actul încheiat că terenul în discuție nu este înscris într-o carte funciară individuală proprie pe numele promitentului vânzător, acesta din urmă obligându-se ca, după trecerea terenului în proprietatea sa, să întocmească pe cheltuiala sa întreaga documentație cadastrală necesară intabulării pe numele lui a terenului obiect al vânzării.
În privința aceluiași teren în discuție a fost încheiat la data de 30 august 2008 un alt antecontract de vânzare cumpărare între pârâtul C. D. I. în calitate de promitent vânzător și pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. în calitate de promitenți cumpărători. S-a menționat în acest act că terenul, obiect al promisiunii de vânzare, a fost dobândit de către promitentul vânzător în baza contractului de vânare cumpărare din data de
22 mai 2008 încheiat cu proprietarul tabular, C. C. Prețul vânzării a fost stabilit de părți la suma de 2500 euro
Instanța de fond a reținut că antecontractul de vânzare cumpărare, în general, este acea convenție sinalagmatică prin care părțile se obligă reciproc să încheie în viitor, la prețul stabilit, contractul de vânzare cumpărare, oricare dintre părți putând cere încheierea contractului translativ de proprietate.
A., cu privire la imobilul teren în suprafață de 990 mp. situat în comuna C. la „. C., parcela 57, județul C., înscris în C.F. nr.762 C. au fost încheiate, succesiv, mai multe antecontracte de vânzare cumpărare, toate convențiile scrise sus amintite având această natură juridică față de lipsa formei autentice impusă de legile în vigoare, formă necesară pentru operarea transferului de proprietate, părțile contractante, toate capabile a contracta, exprimând un consimțământ valabil cu privire la lucrul vândut și prețul acestuia.
Fiind un contract autonom, nenumit, antecontractul de vânzare cumpărare dă naștere la drepturi și obligații corelative pentru ambele părți contractante, obligațiile promitentului vânzător referindu-se în principal la abținerea sa de la înstrăinarea sau grevarea bunul promis către un terț și la participarea sa la autentificarea actului promis, iar obligațiile promitentului cumpărător vizând în principal participarea la autentificarea vânzării și plata în tot sau în parte a prețului.
Pe calea procesuală aleasă, astfel cum a fost extinsă și completată, reclamanții O. Z. și O. E. M. urmăresc revocarea pauliană a antecontractului de vânzare cumpărare asupra terenului în litigiu încheiat între pârâtul C. D.
I. și pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M., antecontract consfințit prin S. civilă nr.3. a J. C.-N. și restabilirea situației anterioare, respectiv restabilirea calității de proprietar a pârâtului C. D. I., pentru ca apoi să fie valorificate celelalte antecontracte de vânzare cumpărare cu consecința constituirii pe cale judecătorească a dreptului lor de proprietate, al reclamanților, asupra aceluiași teren.
Instanța a mai reținut, în primul rând, că antecontractul de vânzare cumpărare asupra imobilului în litigiu încheiat între pârâtul C. D. I. și pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. a fost validat prin S. civilă nr.3. a J. C.-N. pronunțată în dosarul nr. (...), sentința rămânând irevocabilă prin nedeclararea recursului. S. amintită l-a obligat pe pârâtul C. D. I. să încheie cu pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. contract autentic de vânzare cumpărare cu privire la suprafața de 990 mp. situată în comuna C. la lacul C., parcela nr.57, pentru prețul de 2500 euro, în caz de refuz sentința ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare. În baza sentinței amintită și după întocmirea documentației cadastrale necesară pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. și-au înscris dreptul lor de proprietate în cote egale asupra terenului în litigiu în C.F. nr.3986 C.
S-a mai reținut că acțiunea pauliană promovată de reclamanții O. Z. și
O. E. M. poate fi exercitată pe cale oblică de către aceștia în temeiul art.974
Cod civil. A. pauliană a reclamanților este exercitată de către aceștia în locul debitorului lor pârâtul F. H. C., debitor în baza antecontractului de vânzare cumpărare încheiat cu reclamanții la data de 18 august 2008.
Cu privire la condițiile acțiunii pauliene, instanța de fond a reținut că acestea se referă la existența în persoana reclamantului a unei creanțe certe, lichide și exigibile, la caracterul prejudiciabil al actului pentru drepturile creditorului reclamant, la frauda debitorului, precum și la complicitatea la fraudă a terțului dobânditor din actul a cărui revocare se cere.
Cu privire la existența creanței caracterizate, instanța a reținut că aceasta există în persoana pârâtului debitor F. H. C. și a rezultat din antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de acesta la data de 14 mai
2008 cu pârâtul C. D. I., creanța fiind și anterioară actului atacat încheiat la data de 30 A. 2008.
Relativ la cerința insolvabilității debitorului (caracterul prejudiciabil al actului pentru creditorul reclamant), s-a reținut de către instanță că, în această situație particulară dedusă judecății, insolvabilitatea debitorului C. D. I. rezultă tocmai din scoaterea terenului în litigiu din patrimoniul său, creanța creditorului F. H. C. vizând în mod specific acest imobil în privința căruia creditorul urma a dobândi dreptul de proprietate. A., în opinia instanței, în acest caz insolvabilitatea nu se referă la imposibilitatea satisfacerii în genere a creanței creditorului din patrimoniul debitorului (care prin ipoteză și-a creat sau agravat insolvabilitatea), ci la imposibilitatea în concret de a mai transfera imobilul în litigiu în patrimoniul creditorului F. H. C., creanța acestuia din urmă vizând în mod particular acest imobil determinat ce urma a face obiectul actului autentic la care părțile s-au obligat.
Și condiția fraudei debitorului pârât C. D. I. este îndeplinită, căci acesta a știut în mod evident că prin încheierea antecontractului de vânzare cumpărare din data de 30 A. 2008 cu pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C.
C. M., antecontract ulterior validat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, nu va mai putea să-și execute obligația de a participa la semnarea actului autentic de vânzare cu creditorul său, pârâtul F. H. C., din lipsa calității sale de proprietar. Or, în cadrul acțiunii pauliene frauda debitorului se referă la faptul că debitorul își dă seama, cunoaște pur și simplu că prin actul ce îl încheie își provoacă sau agravează „insolvabilitatea";, particulară în acest caz.
Cu toate acestea, cerința complicității la fraudă a terților dobânditori, pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M., nu a fost probată în cauză. Or, în lipsa acestei complicități creditorul nu poate ataca achiziția terțului dobânditor.
Conivența frauduloasă a terțului dobânditor constă în faptul că acesta din urmă a cunoscut existența creanței și a achiziționat bunul tocmai pentru a zădărnici încasarea/satisfacerea ei. C. terțului se exprimă așadar în reaua credință a acestuia în momentul exprimării consimțământului la încheierea actului fraudulos cu debitorul.
A., cum au susținut pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. prin întâmpinarea formulată, aceștia au aflat de antecontractul dintre pârâtul C.
D. I. și pârâtul F. H. C. ulterior acordului lor la antecontractul din data de
30 august 2008 încheiat cu pârâtul C. D. I. A., cu a rezultat și din interogatoriile acestor pârâții, acești terți achizitori au aflat despre antecontractul dintre pârâtul C. D. I. și pârâtul F. H. C. când deja era promovată acțiunea finalizată prin S. nr.3. a J. C.-N. T., pârâtul C. D. I. a arătat la interogatoriu că nu a adus la cunoștința acestor terți existența antecontractului său cu pârâtul F. H. C. P. C. au declarat că au aflat de antecontractul cu pârâtul F. H. C. după ce obținuseră cartea funciară pentru terenul în discuție. P. C. I. G. și C. C. M. au arătat și ei că au aflat despre antecontractul în discuție după ce demaraseră procedura judiciară, respectiv după ce obținuseră cartea funciară.
Din nici o altă proba administrată în cauză nu a rezultat că pârâții C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. au avut cunoștință la data de 30 A. 2008 despre existența antecontractului de vânzare cumpărare dintre pârâtul C. D. I. și pârâtul F. H. C. D. testimoniale administrate de instanță nu au probat acest aspect, iar din restul probelor nici instanța nu a putut trage vreo prezumție simplă cu privire la complicitatea la fraudă a terților achizitori. În opinia instanței de fond, pârâtul C. D. I. cu bună știință a ascuns acest lucru pârâților C. L. C., C. C. F., C. I. G. și C. C. M. la momentul contractării cu aceștia. Or, aceștia din urmă, fiind de bună credință la data acordului lor de voință din antecontractul cu pârâtul C. D. I. își vor păstra achiziția asupra terenului în litigiu.
Pentru încălcarea obligațiilor sale contractuale din antecontractul cu pârâtul F. H. C., pârâtul C. D. I. poate răspunde contractual, creditorul său beneficiind de daune interese. (în măsura dovedirii condițiilor răspunderii contractuale). Or, în cauza de față instanța nu a fost învestită cu o astfel de pretenție.
Față de netemeinicia acțiunii pauliene promovată de reclamanții O. Z.
și O. E. M., instanța a respins ca neîntemeiate și celelalte pretenții ale acestora referitoare la valorificarea antecontractelor de vânzare cumpărare asupra terenului în litigiu din data de 14 mai 2008 și 18 A. 2008.
În privința petitului întâi al cererii principale inițial formulată de reclamanți, instanța a reținut puterea lucrului judecat dedusă din S. civilă nr.3. a J. C.-N., irevocabilă.
Și capătul de cerere din precizarea acțiunii de la fila 124 dosar referitor la radierea dreptului de proprietate din C.F. nr. 3986 C. a fost respins ca neîntemeiat.
Față de soluția procesuală adoptată, nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 2./(...) a T.ui C. s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții O. Z. și O. E. M., împotriva sentinței civile nr.17.424/20 decembrie 2010, pronunțată în dosarul civil nr.(...) al J. C.-N., care a fost menținută în totul.
Au fost obligați apelanții să plătească intimatei C. L. C. suma de 2480 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această deciziei, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la motivul de apel vizând îndeplinirea condiției complicității terților dobânditori la fraudă, tribunalul a reținut că potrivit înscrisurilor de la dosar, la (...) s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare între C. D. I., în calitate de promitent vânzător și C. C. F. în calitate de promitenți cumpărători fiecare pentru cota de ½ parte din terenul în suprafață de 990 mp, dobândit de promitentul vânzător, prin contractul de vânzare- cumpărare nr.3202 din (...) încheiat cu proprietarul tabular C. C. Ulterior încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, promitenții cumpărători au început demersurile pentru intabularea în CF a dreptului lor de proprietate, sens în care au promovat la (...) acțiunea civilă înregistrată sub nr. (...) în care s-a pronunțat sentința civilă nr.356/(...). În baza acestei sentințe, pârâții C. L. C., C. C. F. C. G. I. și C. C. M. și-au întabulat în Cf dreptul de proprietate, fiecare familie asupra unei cote de ½ parte din terenul în suprafață de 9. G. cu care pârâții C. și C. au procedat la promovarea acțiunii în prestație tabulară nu duce la concluzia complicității acestora la frauda lui C. I. D., ci preocuparea unui om diligent de a-și rezolva problemele. Hotărârea primei instanțe este suficient motivată și nu lacunar, motivarea nefiind o problemă de cantitate, ci de calitate.
În practica constantă a CEDO ( vezi cauza Albina) s-a statuat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. A. drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanței" obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența . Din analiza hotărârii atacate reiese că prima instanță a analizat toate probele, argumentele și elementele de probă, faptul că nu a pronunțat o soluție favorabilă reclamanților nu echivalează cu o motivarelacunară. De altfel, apelanții nu au explicat care anume probe sau argumente nu au fost suficient analizate de prima instanță și care fac ca hotărârea să fie lacunar motivată.
În ceea ce privește sentința civilă nr.3. a J. C.-N. pronunțată îndosarul civil nr.(...), în mod corect a reținut prima instanță că raportat la C.
C. și C. D. aceasta are putere de lucru judecat. Faptul că reclamanții nu au fost părți în acel dosar nu schimbă cu nimic situația întrucât referitor la primul petit al acțiunii inițiale există tripla identitate de obiect, părți și cauză cerută de art.1201 Cod civil. A. proces se referă doar la primul petit prin care se solicită obligarea comunei C. să încheie cu pârâtul C. D. contract autentic de vânzare-cumpărare. De altfel, prin precizarea de acțiune de la fila 61 din dosarul de fond, reclamanții au precizat acțiunea solicitând și revocarea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între C. D. I., pe de o parte, și C. C. L. M. cu soția C. I. G. și C. C. F. și soția C. L., consființit prin sentința civilă nr.3. pronunțată în dosarul civil nr.(...), fără a solicita și revocarea antecontractului încheiat între comuna C. și pârâtul C. D. I., consfințit prin aceeași hotărâre. Prin urmare, atâta timp cât nu s-a solicitat revocarea antecontractului încheiat între comuna C. și C. D. I., consființit prin hotărârea judecătorească amintită, reclamanții nu ar mai avea niciinteres în a susține primul petit al acțiunii.
În ceea ce privește persoana care figurează înscrisă ca și proprietar în registrul agricol, tribunalul a apreciat că nu prezintă relevanță în ceea ce privește conivența frauduloasă a terților cumpărători știut fiind că înscrierea în registrul agricol în prezent se face pe baza unei simple declarații și nu conferă titlu de proprietate celui înscris. Dovada în acest sens este tocmai faptul că pârâtul F. H. s-a înscris în registrul agricol în baza declarației sale și a unui antecontract care nu i-a transmis dreptul de proprietate. Dininterogatoriul luat pârâților cumpărători C. și C. a rezultat că la momentulîncheierii antecontractului, validat ulterior prin hotărâre judecătorească, s-a avut în vedere antecontractul încheiat între comuna C. și pârâtul C. D. I., act care a reprezentat o dovadă certă a dreptului pârâtului asupra terenului în suprafață de 990 mp. Un antecontract încheiat cu o unitate administrativ teritorială, care este proprietar al terenului, reprezintă o dovadă a diligenței pârâților că au verificat dacă pârâtul C. I. D. a dobândit sau nu de la un verus domini. Sub aspectul dovezii dreptului de proprietate acel antecontract dintre comuna C. și C. I. D. era mai relevantă decât registrul agricol.
Faptul că acel contract nu a fost originalul încheiat cu comuna C., ci o copie, nu-i conferea o valoarea probatorie mai mare și nici nu poate duce la concluzia că prin coroborarea acestui aspect cu alte probe terții dobânditori au fost de rea credință. Din răspunsul la interogator al pârâtului C. I. D., coroborat cu răspunsul la interogatoriu al părâtului C. C. L. M. rezultă că ultimul este nepot de văr primar al primului, rudenie de gradul V. Prin urmare, nu se poate spune că este vorba de membrii unei familii apropiați între ei, gradul de rudenie fiind unul destul de îndepărtat, iar în materie succesorală unde se presupune că vin rudele apropiate nici măcar nu este recunoscut. Reclamanții apelanți nu au răsturnat poziția pârâtului C. C. L. M. și C. C. F. că au fost și au vizionat terenul, faptul că ultimul nu a confirmat existența vreunei plăci prin care se anunța vânzarea terenului nefiind relevantă cauzei. Mai mult, din interogatoriile pârâților terți dobânditori C. și C. reiese că în special pârâtul C. C. L. M. s-a ocupat de cumpărarea întregii parcele și demersurile necesare întabulării, cele două familii locuind în același imobil, soțiile fiind surori. Nici prețul de 2500 E. nu este de natură să ducă la conivența frauduloasă a pârâtului C. I. D. cu celilalți pârâți C. și C. atâta timp cât din interogatoriul luat aceștia au arătatcă, de fapt, prețul a cuprins și suma de16.000 E. pe care C. I. D. îi datora nepotului C. L. M., fiind vorba și de o dare în plată.
Susținerile apelanților potrivit cărora familiile C. și C. și-ar fi luat apartament dacă ar fi avut bani, sunt simple presupuneri. Din cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între comuna C. și pârâtul C. I. D. rezultă că cel care a cumpărat avea obligația de a materializa limitele parcelei și de a construi o casă de locuit așa cum rezultă din PUZ și Hotărârea Consiliului local. Prin urmare, concesionare parcelelor s-a făcut tocmai pentru construcția de locuințe, iar pârâții aveau nevoie de o locuință.
Cu privire la veniturile celor două familii, la dosar nu au fost depuse acte, pârâții recunoscând veniturile pe care le realizează, însă era deja perioada crizei economice și nu se poate trage concluzia că și la momentul încheierii antecontractului situația financiară era aceeași sau că anterior nu au obținut venituri mai mari.
Din ansamblul probator administrat nu a rezultat, așa cum corect a reținut prima instanță complicitatea la fraudă a celor două familii C. și C.. Aceștia au aflat mult mai târziu despre existența unui alt antecontract de vânzare-cumpărare pe care pârâtul C. I. D. l-a încheiat cu pârâtul F. H. și nu la momentul la care au contractat căci acesta este momentul la care trebuiau să fie de rea-credință. T. nu au știut că prin încheierea actului debitorul C. I. D. a devenit insolvabil.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de revocare a antecontractului de vânzare-cumpărare consfințit prin sentința civilă nr.3. invocată de către pârâtul C. D. I. tribunalul a apreciat că susținere este nefondată, sub aspectul prestației tabulare sentința civilă având aceeași valoare ca și un contract, se poate solicita constatarea nulității acestuia de cei vătămați în drepturi prin încheierea lui.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții
O. Z. și O. E. M., solicitând în principal casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea, cu finalitatea admiterii acțiunii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamanții au expus circumstanțele cauzei, indicând succesiunea antecontractelor de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafața de 990 mp teren, situată în com. C., parcela 57.
Instanțele de fond au reținut că prin extinderea acțiunii față de promitenții cumpărători, care au încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare având ca obiect terenul arătat, după data la care reclamanții au încheiat un antecontract similar, acțiunea dobândește caracterul unei acțiuni pauliene, care însă nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în privința cerinței complicității la fraudă a terțului dobânditor din actul a cărui revocare se cere.
Buna credință a cumpărătorilor subsecvenți s-a reținut pe baza declarațiilor acestora și ale debitorului pârât, că au aflat despre existența antecontractului anterior după ce au demarat procedura de validare a propriului antecontract și pe baza imposibilității tragerii vreunei prezumții simple cu privire la complicitatea la fraudă a terților achizitori.
Față de netemeinicia acțiunii pauliene, instanța de fond a respins și restul petitelor din acțiune.
Reclamanții au invocat încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a art. 259 pct. 61 Cod fiscal, potrivit căruia în lipsa certificatului fiscal actele prin care se înstrăinează terenuri sunt nule de drept. La dosar nr. (...) în care s-a validat antecontractul de vânzare- cumpărare în baza sentinței nr. 3. al J. C.-N., nu există un astfel de certificat fiscal. Un astfel de certificat nu putea fi obținut, întrucât la acea dată în registrul agricol figura ca deținător al terenului numitul F. H., promitentul vânzător cu care au contractat reclamanții. Promitenții cumpărători C. L. C., C. C. F., C. G. I. și C. C. L. M., au fost de rea credință, profitând de neatenția judecătorului care nu a solicitat depunerea certificatului fiscal. Se impunea reținerea pe cale incidentală a nulității absolute a transferurilor dreptului de proprietate asupra acestui teren și înlăturarea sentinței pronunțate în dosar nr. (...). Un alt motiv de recurs îl constituie faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Instanțele de fond nu au soluționat petitele acțiunii introductive, având ca obiect validarea antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate între comuna C. și C. D. I. pe de o parte, precum și C. D. I. și F. H. C. și F. C. R., pe de altă parte, respingându-le de plano, ca o consecință a respingerii acțiunii pauliene. Dar, întrucât transferul de proprietate operat în baza hotărârii pronunțate în dosar nr. (...) al J. C.-N. este nul absolut, cei patru promitenți cumpărători ulteriori se află în aceeași situație ca și reclamanții, de validare în instanță a antecontractului lor de vânzare-cumpărare. Or, în această situație, instanțele trebuiau să compare titlurile deduse judecății - antecontractele de vânzare-cumpărare - să analizeze dat fiecăruia, posesia de fapt, titularul plătitor de impozit și astfel să stabilească, între cele două antecontracte încheiate de C. D. I., care va fi validat de instanță și care nu. Or, raportat la datele de fapt ale speței, contractul promitentului cumpărător F. H. este cel care trebuia validat de instanță, cu consecința admiterii acțiunii reclamanților. Prin întâmpinările formulate, pârâții C. D. I. și F. H. C. și F. C. R. (f. 27- 29) și pârâtul C. D. (f. 30-32), au solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând în esență faptul că sentința civilă nr. 3. a J. C.-N. nu este nulă absolut, cazurile de nulitate ale unei hotărâri judecătorești fiind expres și limitativ prevăzute prin art. 105 Cod proc.civ., nici un astfel de caz nefiind incident. Depunerea certificatului fiscal nu era necesară pentru soluționare dosarului nr. (...), acest act trebuie prezentat numai la O. de C. și P. I. la data depunerii cererii de intabulare în CF. În ce privește invocarea absenței motivelor pentru care a fost respinsă acțiunea introductivă prin care s-a solicitat validarea antecontractului încheiat de către reclamanți, aceasta s-a făcut omisso medio, acest motiv nefiind invocat în apel. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: În ceea ce privește circumstanțele cauzei, detaliate în cuprinsul motivelor de recurs, acestea nu reprezintă motive susceptibile de a fi încadrate în prev. art. 304 Cod proc.civ. Este incontestabil că în privința terenului în litigiu s-au încheiat patru antecontracte de vânzare-cumpărare succesive în timp. Pârâtul C. D. I. a încheiat la data de (...) un antecontract de vânzare- cumpărare cu promitentul cumpărător, F. H.. După încheierea acestui act, la data de (...), același C. D. I. în calitate de promitent cumpărător de această dată, a încheiat un antecontract cu proprietarul terenului - comuna C. La (...) F. H. încheie cu reclamanții un antecontract de vânzare- cumpărare având ca obiect terenul în litigiu, iar la (...) pârâtul C. D. I. încheie un nou antecontract de vânzare-cumpărare cu pârâții C. D. I. și F. H. C. și F. C. R. Aceștia din urmă urmează procedura executării atipice a antecontractului de vânzare-cumpărare, prin sentința civilă nr. 3. a J. C.- N., în baza căreia își intabulează dreptul de proprietate asupra terenului. A. promovată de reclamanți s-a constituit inițial ca o acțiune de validare a antecontractului de vânzare-cumpărare, încheiat cu pârâtul F. H. C., precum și a antecontractelor încheiate pe de o parte între C. D. I. și F. H. C. și F. C. R. și pe de altă parte, între C. C. și C. D. I. Ulterior, prin extinderea și precizarea de acțiune, reclamanții pe calea acțiunii revocatorii au solicitat revocarea antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat ulterior între C. D. I. și pârâții C. D. I. și F. H. C. și F. C. R. Instanțele de fond, soluționând acțiunea pauliană în sensul respingerii, au apreciat că, față de netemeinicia acesteia, petitele din acțiunea introductivă sunt la rândul lor neîntemeiate. Reclamanții critică în cadrul recursului lipsa de motivare a soluției de respingere a acțiunii în forma inițială. Această critică nu este însă întemeiată. În succesiunea logică de prioritate a soluționării cererilor, în mod corect instanțele de fond au procedat întâi la analizarea solicitării de revocare a antecontractului de vânzare-cumpărare, care a fost deja valorificat și intabulat în cartea funciară. Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile revocării acestuia, respectiv că acest antecontract este valabil, menținerea valabilității sale constituie cel mai puternic și singurul argument suficient care să susțină soluția de respingere a validării antecontractului de vânzare-cumpărare, având ca obiect același bun, încheiat de reclamant. Este evident că un antecontract de vânzare-cumpărare validat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, cu privire la care, ulterior, tot pe cale judecătorească, se constată că nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi revocat, face imposibilă validarea unui alt antecontract de vânzare- cumpărare având exact același obiect ca și cel deja validat. Prin urmare, instanțele de fond nu erau ținute să motiveze exhaustiv respingerea cererilor din acțiunea introductivă, argumentul potrivit căruia netemeinicia acțiunii pauliene are ca și consecință netemeinica pretențiilor referitoare la valorificarea celorlalte antecontracte de vânzare-cumpărare asupra terenului în litigiu, fiind suficient. Pentru aceste considerente, motivul vizând faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină este nefondat. La termenul de judecată din (...) instanța din oficiu a invocat inadmisibilitatea motivelor de recurs vizând nulitatea sentinței civile nr. 3. prin prisma prev. art. 259 pct. 61 Cod fiscal și omiterea de către instanțele de fond a comparării titlurilor deduse judecății, ambele aceste motive fiind invocate pentru prima dată în recurs. Verificând conținutul acțiunii introductive și cel al extinderii și precizării de acțiune în fața primei instanțe, se constată că reclamanții nu au invocat neîndeplinirea cerinței art. 259 pct. 61 Cod fiscal, în cursul soluționării dosarului nr. (...) al J. C.-N. De asemenea, prin nici un demers întreprins în fața primei instanțe reclamanții nu au solicitat compararea titlurilor, respectiv al antecontractelor încheiate pe de o parte între ei și pârâții F. H. C. și F. C. R., iar pe de altă parte, între pârâtul C. D. I. și pârâții C. L. C., C. C. F., C. G. I. și C. C. L. M. Un atare demers este specific de altfel unui litigiu având ca obiect revendicare, or, potrivit celor anterior arătate, obiectul prezentului dosar l-a constituit inițial executarea atipică a două antecontracte de vânzare- cumpărare, iar ulterior, o acțiune revocatorie a antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat între pârâtul C. D. I. și pârâții C. L. C., C. C. F., C. G. I. și C. C. L. M. . A.e două motive fiind invocate pentru prima dată în recurs, fără să fi făcut obiectul litigiului astfel cum acesta s-a derulat în fața primei instanțe, sunt inadmisibile în baza art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 Cod proc.civ., urmând a fi respinse ca atare. Deși prin recursul declarat reclamanții au solicitat în principal casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare, nu au invocat în dezvoltarea motivelor de recurs nicio situație care ar atrage o astfel de soluție, iar din analiza anterior prezentată, reiese că o eventuală casare nu se impune, nefiind incident niciuna din situațiile prev. de art. 304 pct. 1 - 5 Cod proc.civ. Pentru toate aceste considerente, constatând că o parte din motivele de recurs sunt nefondate și o parte inadmisibile, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. recursul va fi respins. În baza art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimatei C. L. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat (f. 53). Întrucât raportat la valoarea tuturor celor patru contracte de vânzare- cumpărare - 2.000 lei, 7.000 lei, 33.000 lei și 2500 lei - taxa judiciară de timbru datorată în apel și recurs era de 3.790,2 lei, iar în apel s-a achitat suma de 2840 lei, a rămas o diferență neachitată, aferentă soluționării apelului de 950,2 lei. La termenul de judecată din (...) (f. 40), curtea a pus în vedere reclamanților recurenți necesitatea achitării acestei diferențe, subsancțiunea dării în debit, acordând un termen în acest scop, însă reclamanții nu s-au conformat. În vederea achitării integrale a taxei judiciare de timbru datorate în apel, în baza art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997 și art. 37 alin. 1 din Ordinul MJ nr. 760/C/1999, curtea va dispune darea în debit a reclamanților-recurenți cu suma de 950,2 lei taxă judiciară de timbru aferentă judecării apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 17424 din 20 decembrie 2010 a J. C.-N. PENTRU A.E M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții O. Z. și O. E. M. împotriva deciziei civile nr. 2. din 8 iunie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă recurenții să plătească intimatei C. L. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Dispune darea în debit a reclamanților-recurenți cu suma de 950,2 lei taxă judiciară de timbru aferentă judecării apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 17424 din 20 decembrie 2010 a J. C.-N. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 21 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A.-T. N. V. M. C. ANA I. M. L.-T. Red. M.V. dact. GC 2 ex/(...) Jud. apel. D.Tatu, A.S.Seleșiu
| ← Decizia civilă nr. 324/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1747/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
