Decizia civilă nr. 324/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA 1 CIVILĂ

Dosar nr. (...)* Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 324/A/2011

Ședința publică din 22 decembrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : A.-A. P.

JUDECĂTOR : ANA I.

G. : A.-A. M.

S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, în rejudecare după casare, apelul declarat de reclamantul J. M., PRIN P. C. J. M., precum și apelul declarat de intervenienta R. A. I. B. M. împotriva sentinței civile nr.

1697 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. M., M. A., S. M. C. S., ION M., S. ANA, P. A., N. D., P. G. V., P. P. V. și P. V., având ca obiect acțiune în constatare.

Se constată că la data de (...), după închiderea dezbaterilor, reprezentantul intervenientei apelante, domnul consilier juridic P. M. M. a înregistrat la dosar note scrise, la care a anexat copii de pe ordinele de deplasare pentru toate termenele de judecată din dosarul nr. (...)* al Curții de A. C., pentru justificarea cheltuielilor de judecată, respectiv a cheltuielilor efectuate cu deplasarea la instanță și „. scrise";, iar reprezentanta reclamantului apelant, consilier juridic G. F. a înregistrat la dosar note scrise la care a anexat o copie de pe ordinul de deplasare pentru termenul de judecată din data de (...), pentru a justifica cheltuielile efectuate cu deplasarea la instanță pentru acel termen de judecată.

De asemenea, se constată că la data de (...), a fost înregistrat la dosar un înscris întitulat „. scrise";, care a fost expediat prin fax de către reprezentanta reclamantului apelant, consilier juridic G. F., iar la data de (...) au fost înregistrate la dosar alte două înscrisuri expediate tot prin fax de către reprezentanta reclamantului apelant, respectiv o copie de pe ordinul de deplasare pentru termenul de judecată din data de (...), pe care s-a consemnat cuantumul cheltuielilor efectuate pentru acel termen de judecată, respectiv suma de 150,03 lei, precum și o copie de pe dovada plății diurnei pentru același termen de judecată și, totodată, se constată că la data de (...) a fost înregistrat la dosar originalul înscrisului întitulat „. scrise"; expediat prin poștă de către reprezentanta reclamantului apelant, la care a fost anexată din nou o copie de pe ordinul de deplasare pentru termenul de judecată din data de (...), pe care s-a consemnat cuantumul cheltuielilor de deplasare pentru acel termen de judecată, respectiv suma de 150,03 lei, precum și o copie de pe dovada plății diurnei pentru același termen de judecată.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 08 decembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 1697/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului J. M., reprezentat prin P. C. J. M., față de pârâta S. M. C. S. S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul J. M., reprezentat prin P. C. J. M., în contradictoriu cu pârâții M. M. și M. A., ION M., S. ANA, P. A., N. D., P. G. V., P. P. V. și P. V., ca neîntemeiată. S-a respins cererea de intervențieformulată de intervenienta R. A. A. I. B. M., ca neîntemeiată. Reclamantul și intervenienta au fost obligați la plata către pârâții M. M. și M. A. a sumei de

2.380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă ce se va împărți între reclamant și intervenientă în mod egal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1066 din data de 4 februarie 1992, de fostul N. de S. B. M., numita A. M., născută P., a înstrăinat SC M. C. S. B. M. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 66.177 mp., identificat în C.F. nr. 282 T. de Jos, nr. top 472,

4., 393/2 și 4..

Din cuprinsul colii funciare nr. 282 T. de Jos rezultă că vânzătoarea A. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înstrăinat în baza contractului de donație din 7 iulie 1939, conform înscrierii din 12 august

1939.

Potrivit adeverinței nr. 118 din 31 ianuarie 1992, eliberată de P. T. M., numita A. M., născută P., nu a fost membru cooperator, iar terenul înscris în C.F. nr. 282 T. de Jos, nr. top 472, 4. și 4., nu a fost cooperativizat.

Ulterior, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 866 din data de 25 aprilie 2001 de notarul public C. C. R., S. M. C. S. B.

M. a vândut pârâtului M. M., căsătorit cu M. A., terenurile cu nr. top 4.,

472/1, 393/2/b, 472/2/b și 4..

Potrivit completării la lucrarea de expertiză întocmită de d-na expert Man V., în incinta îngrădită a Regiei Autonome A. I. B. M., cuprinzând inclusiv drumul de acces, ar fi inclusă o suprafață de 81 ha și 3991 mp., aparținând, din punct de vedere cadastral, localităților T. M., T. de Jos, S. și B. M.

În lista de inventariere a bunurilor ce aparțin domeniului public, din data de 15 decembrie 2006, întocmită de R. A. A. I. B. M., la poziția 25, este cuprinsă suprafața de 70 ha teren, aferent incintei, în baza H. nr. 3..

Conform adresei nr. 1234 din 30 iulie 2007 a C. J. M. și Hotărârii nr.

51 a C. J. M., privind reinventarierea bunurilor care alcătuiesc domeniul public județean, atestat prin H. de G. nr. 9., suprafața de teren dată în administrarea R. A. A. I. B. M. este de 70 ha.

Așa cum rezultă din schița de dezmembrare vizată sub nr. 1090/1996, suprafața totală de teren întabulată în favoarea S.ului Român, care se găsește în incinta A. B. M., este de 70 ha și 2280 mp.

Restul suprafeței aflate în incinta A. B. M., de 1 ha și 1711 mp., este înscrisă în CF în proprietate privată, nefiind operate în cuprinsul cărții funciare exproprieri.

Prin D. C. de S. al RSR nr. 621/(...), a fost expropriată o suprafață totală de teren de 20.053 mp (2 ha și 53 mp), din care 11.012 mp. de la C. T. M. și 9.041 mp. de la C. A. Pe terenul de 9.041 mp, situat în comuna A., a fost amplasat radiofarul îndepărtat pe o suprafață de 8.116 mp., iar diferența de 925 mp. a fost afectată drumului de acces.

Pe terenul în suprafață de 11.012 mp., care se regăsește în incinta îngrădită a A. B. M., sunt amplasate: radiofarul apropriat-8.116 mp., drum de acces - 1.825 mp., radiogoniometru U.U.S. - 625 mp., drum de acces -

446 mp.

Prin D. Prezidențial nr. 8., a fost expropriată o suprafață totală de teren de 13.590 mp. (1 ha și 3.590 mp.), din care:

-2.000 mp. se regăsesc pe teritoriul localității P., județul Satu M., pentru noua locație a radiofarului îndepărtat;

-11.590 mp. sunt pe teritoriul localității T. M. și au fost alocați pentru prelungirea pistei de aterizare și decolare de la 1.400 m la 1.800 m.

În același sens sunt și concluziile lucrării de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmită de dl. expert P. C. G.

Cele două decrete de expropriere, menționate anterior, nu conțin date cadastrale de identificare topografică a terenurilor expropriate.

În urma măsurătorilor efectuate în teren și a consultării documentelor grafice anexă la aceste decrete, ambii experți au concluzionat că suprafața parcelelor cu nr. topo. 4. și 4., care fac obiectul cauzei, cuprinse în cele două contracte de vânzare-cumpărare, nu au făcut obiectul niciunui decret de expropriere, nu sunt afectate de construcții și se găsesc în incinta îngrădită a A. I. B. M.

În conformitate cu dispozițiile art. 480 și art. 481 Cod civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Constituțiile anterioare anului 1992 nu negau dreptul de proprietate individuală, putându-l doar îngrădi, în sensul imposibilității transferării acestuia, în anumite condiții limitate. Chiar negarantându-se dreptul de proprietate, acesta era recunoscut și orice afectare a lui prin acte de expropriere putea avea loc numai prin emiterea unor dispoziții de putere și apoi de operare în cartea funciară, cu o justă și prealabilă despăgubire.

La momentul încheierii primului contract de vânzare-cumpărare, în anul 1992, era în vigoare D.-Lege nr. 115/1938, înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, ca urmare a înstrăinării terenului către S. M. C. S., având caracter constitutiv.

Potrivit art. 6 din L. nr. 2., în vigoare la momentul încheierii celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care R. era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.

De asemenea, art. 1 par. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statuează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Raportat la considerentele mai sus-expuse, reținând că reclamantul nu a făcut dovada trecerii terenului cu nr. topo. 4. și 4. din C.F. nr. 282 T. de Jos, cu titlu valabil, în proprietatea statului sau a unității administrativ- teritoriale, astfel că nu există motive de nulitate absolută a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 1066 din (...) și nr. 866 din (...), înbaza art. 480, art. 481 cod civil și art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, instanța va respinge atât acțiunea principală, cât și cererea de intervenție formulată în interesul reclamantului, pe care le apreciază ca nefiind întemeiate.

În baza art. 246 din Codul de procedură civilă, instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului față de pârâta S. M. C. S. B. M.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reținând că au căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală, instanța a obligat reclamantul J. M., reprezentat prin președintele C. J. M. și intervenienta R. A. A. I. B. M., la plata către pârâții M. M. și M. A. a sumei de 2.380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform facturii nr. 078 din

(...), depusă în copie la dosar, sumă ce se va împărți între reclamant și intervenientă în mod egal.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, pe de o parte, reclamantul J. M., iar pe de altă parte, intervenienta în interesul reclamantului, R. A. A. I. B. M.

Prin propriul apel, reclamantul J. M. a solicitat, în principal, admiterea apelului în baza art. 297 alin. 1 C.pr.civ., desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

S-a arătat de către reclamantul apelant că, practic, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului întrucât nu a observat deficiențele pe care le-au prezentat documentele ce au stat la baza autentificării și înscrierii în CF a celor două contracte de vânzare-cumpărare a căror nulitate se solicită, deși primul contract a fost încheiat fără existența contractului de donație autentic, eludându-se astfel prevederile art. 43 din D. nr. 115/1938; adeverința nr. 118/(...) a Primăriei comunei T. M. nu face nicio referire la parcela cu nr. top 4., ci doar la parcelele cu nr. top 4. și

473/1, menționând că aceste terenuri nu au fost cooperativizate, în condițiile în care, în zonă toate terenurile au fost incluse în CAP, dovadă fiind copia după R. Cadastral din anul 1980; nu s-a luat în considerare adresa nr. 1623/(...) în care s-a precizat faptul că, deși defuncta A. M., născută P., nu a fost membru cooperator, totuși terenul înscris în CF nr.

282 nr. top 4., 4., 472/b/14 a fost cooperativizat parțial fără acordul proprietarului din momentul respectiv, dovadă în acest sens fiind includerea terenului în litigiu în titlul de proprietate nr. 4. din (...). În consecință, terenul nu putea face obiectul vânzării cumpărării în anul 1992, contractul fiind lovit de nulitate absolută.

Nulitatea absolută a primului contract de vânzare-cumpărare nr.

1066/(...), atrage inevitabil nulitatea absolută a actelor subsecvente, deci și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 866/(...) și a încheierilor de întabulare nr. 589/(...) și 6999-7000/(...).

Cel de-al doilea contract de vânzare cumpărare, autentificat sub nr.

866/(...), a fost încheiat în condițiile în care vânzătoarea SC M. C. SRL nu avea calitatea de persoană juridică de drept comercial, deci nu mai putea efectua acte și fapte de comerț, cu atât mai puțin tranzacții în fața notarului public, cu toate acestea, instanța de fond nu a analizat actele depuse în probațiune, respectiv documentele emise de O. R. C. și din care rezultă că, prin sentința civilă nr. 744/(...) a T. M., SC M. C. SRL a fost dizolvată, iar ulterior, în anul 1996, a fost radiată din O. R. C.. Potrivit art. 233 alin. 2 din L. nr. 31/1990, din momentul dizolvării directorii, administratorii, respectivdirectoratul, nu mai pot întreprinde noi operațiuni, în caz contrar, aceștia sunt personal și solidari răspunzători pentru acțiunile întreprinse.

Instanța de fond însă nu a observat lipsa capacității de a încheia acte juridice civile a SC M. C. SRL, neavând capacitate de folosință și, implicit, capacitate de exercițiu, aceasta nu putea încheia acte juridice civile, astfel încât, contractul încheiat de această societate comercială este lovit de nulitate absolută pentru neîndeplinirea condițiilor esențiale pentru validitatea unei convenții, prevăzute de art. 948 C civ., respectiv pentru lipsa consimțământului valabil al părții care se obligă, pentru un obiect și o cauză ilicită și pentru lipsa capacității de a contracta.

S-a mai arătat de către apelant că instanța de fond nu a observat că raportul de expertiză conține date eronate, concluzii contradictorii, ambigue, inexacte, fiind redactat fără să fi fost cercetate amănunțit documentele depuse în probațiune sau solicitate a fi consultate la întocmirea acestuia. Deși în expertiză s-a făcut mențiunea că terenul în litigiu face obiectul titlului de proprietate nr. 44094/(...), totuși instanța a considerat acest aspect ca irelevant, omițând să observe că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în anul 1992, terenul nu era în proprietatea vânzătoarei A. M., ci în proprietatea CAP; terenul era în circuitul agricol, iar nu în cel civil, deci nu putea fi înstrăinat prin contracte civile, eventuala înstrăinare a unui teren cooperativizat se putea face doar în condițiile L. nr. 1..

S-a ignorat de către instanța de fond mențiunea din raportul de expertiză, conform căreia, destinația suprafeței terenului în litigiu este aceea de zonă de protecție a aeroportului, incinta aeroportului fiind reprezentată în anexa grafică aferentă D.ui nr. 8., unde limita nordică a incintei în zona terenului litigios corespunde cu situația actuală, însă același expert se contrazice atunci când subliniază faptul că parcelele cu nr. top 4. și 473/1 nu au făcut obiectul nici unui decret de expropriere; experta nu s-a pronunțat asupra solicitărilor reclamantei, formulate prin obiecțiunile la expertiză, referitoare la apartenența parcelei cu nr. top 4. la domeniul public, instanța de fond amânând mereu pronunțarea asupra încuviințării acestor obiecțiuni.

Instanța de fond, arată apelantul, a reținut din concluziile expertizei doar anumite mențiuni, pe care nu le-a coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, putându-se astfel aprecia că instanța de fond a încălcat rolul activ prevăzut de art. 129 C. proc. civ., omițând să ia în considerare probele depuse de reclamant la dosar și care evidențiau fără echivoc dreptul de proprietate publică de interes județean asupra terenului în cauză, respectiv H. nr. 9., H. nr. 3., H. nr. 5., H. nr. 5., H. nr. 3., etc.

S-a mai solicitat de către reclamantul apelant să se revină asupra cererii sale de renunțare la judecată față de pârâta SC M. C. S.

Prin propriul apel, intervenienta R. A. A. I. B. M. a solicitat admitereaapelului, desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu motivarea că instanța de fond a soluționat cauza în mod greșit, fără să țină seama de documentele depuse de părți la dosar, și care dovedeau că la momentul încheierii primului contract de vânzare cumpărare, în 1992, s-au nesocotit prevederile art. 43 din D. nr. 115/1938, iar la momentul încheierii celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare, societatea vânzătoare fusese de mult dizolvată și radiată din R. C., nemaiputând deci să vândă. Nu s-a ținut seama de dovezile care subliniau dreptul de proprietate publică de interes județean asupra terenului de 81 ha. din perimetrul aeroportului și nici de anexa nr. 14 din C. de la C. din

1944, ratificată de R. în 1965 și care prevede obligativitatea existenței peorice aeroport din lume a unei zone de siguranță pe o distanță cuprinsă între

130-150 m de la axul pistei, terenul în litigiu situându-se în această zonă de siguranță.

Intervenienta apelantă a mai invocat prevederile pct. 25 din L. nr. 2., potrivit cărora, fac parte din domeniul public al statului, pistele de decolare- aterizare, căile de rulare, platformele de îmbarcare-debarcare și terenurile pe care acestea sunt amplasate.

Poziția intimaților M. M. și A., exprimată prin concluziile scrise depuse la dosar, a fost aceea de respingere a apelurilor ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, pârâții S. „. C. S., M. M. și M. A. au declarat recurs care a fost admis prin decizia nr. 6340/(...) a Î.C.C.J. pronunțată îndosarul nr. (...), decizia atacată a fost casată și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel.

În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că împrejurările cauzei nu au fost pe deplin stabilite de către instanța de apel, privind suprafața terenului din incinta îngrădită a A. B. M. și nici dacă acest teren constituie în totalitate domeniu public sau nu. Instanța de apel nu a stabilit pe deplin situația de fapt și de drept privitoare la imobilul în discuție, ceea ce se poate realiza numai pe baza unei expertize tehnice cadastrale, probă incompatibilă cu structura recursului potrivit art. 305 C.pr.civ.

Cu ocazia rejudecării se impune efectuarea unei expertize tehnice cadastrale prin care să se identifice întreaga suprafață de teren împrejmuită din incinta A. B. M. și dacă este în totalitate sau nu domeniu public.

Se impune ca expertul să verifice toate hotărârile de guvern și toate hotărârile C. J. M. prin care a fost atestat inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului M., respectiv prin care au fost reinventariate bunurile ce fac parte din domeniul public al jud. M..

Se va avea în vedere că prin H. 3. s-a atestat inventarul bunurilor care constituiau domeniul public al jud. M. â însușit prin H. nr. 57/(...) a C. J.

M., la poziția 25 figurând 70 ha. teren, iar ulterior prin H. nr. 9. s-a reinventariat domeniul public al jud. M., în sensul că în inventarul bunurilor ce alcătuiau acest domeniu public, pe lângă suprafața de 70 ha. teren ce aparțin aeroportului, în acest domeniu public a fost inclus și terenul reprezentând pista de decolare, aterizare, căi de rulare, platformă îmbarcare, debarcare pasageri și parcare aeronave, inventarul fiind însușit prin H. M. nr. 51/(...).

De asemenea, se va avea în vedere că ulterior emiterii H. nr. 3. prin hotărârea judecătorească nr. 86/(...) a T. M. (f.155) s-a anulat în parte hotărârea nr. 57/(...) a C. J. M., prin care a fost însușit inventarul bunurilor ce constituie domeniu public al jud. M., punctele 1, 3, 8 conform art. 3.

În raport de situația din teren coroborate cu actele enumerate anterior, expertul va stabili suprafața de teren integrală, îngrădită a A. B. M., dacă această suprafață reprezintă integral domeniu public sau dacă include teren aparținând domeniului privat și în ce suprafață.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate și a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art.295 coroborat cu art.315 alin.1 teza II și alin.3 C.pr.civ., reține următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. M., inițial aceasta reprezentând o cerere reconvențională formulată în dosar nr. (...), depusă la fila 173 din dosar nr. (...), disjunsă de instanța de fond prin încheierea de ședință de la termenul din (...) (f. 179 din dosar nr.

(...)), reclamantul J. M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta SC

M. C. SRL și cu reclamanții din cererea inițială, M. M. și M. A., să constateapartenența la domeniul public al J.ui M. a următoarelor parcele: 4., în suprafață de 9045 mp. și 4., în suprafață de 88 mp. din CF nr. 282 T. M.; să constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr.

1066/(...) și nr. 866/(...), precum și a încheierilor de întabulare nr. 589/(...) și nr. 6999-7000/(...), întrucât vizează imobile ce aparțin domeniului public; să dispună rectificarea cărții funciare nr. 282 T. M. (T. de Jos), în sensul radierii dreptului de proprietate al lui SC M. C. SRL și al numiților M. M. și A. să dispună deschiderea unei noi coli funciare pentru intervenienta accesorie R. A. A. I. B. M., pentru înscrierea dreptului de proprietate al acesteia în CF, asupra imobilelor aparținând domeniului public.

Ulterior, ca urmare a disjungerii acestei cereri din dosarul inițial nr.

(...) și al reînregistrării acesteia sub nr. (...), reclamantul și-a precizat acțiunea (f. 24), în sensul chemării în judecată și a intervenientei, în calitate de persoană ce poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, iar mai apoi, reclamantul și-a extins acțiunea față de moștenitorii defunctei A. M.

(decedată la (...)), printr-o extindere de acțiune depusă la fila 67 dosar fond.

Prin prisma art. 129 alin. final C.pr.civ., potrivit căruia, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, instanța de fond a fost învestită cu petitele menționate în cererea formulată de reclamant, fiind obligată să analizeze valabilitatea celor două contracte de vânzare-cumpărare, prin prisma motivelor de nulitate invocate de reclamant.

A., prima instanță era datoare să verifice dacă la momentul încheierii celor două contracte de vânzare cumpărare a căror nulitate se solicită, respectiv, a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.

1066/(...) și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.

866/(...), au fost sau nu respectate toate condițiile esențiale de validitate prevăzute de legislația în vigoare la acel moment, știut fiind că nulitatea este aceea sancțiune care intervine ca urmare a nesocotirii, la momentul încheierii unui act juridic civil, a unor dispoziții legale imperative în vigoare la acel moment și, de asemenea, să încerce să stabilească dacă terenul ce a format obiectul celor două contracte de vânzare-cumpărare putea face obiectul vânzării, respectiv dacă era în circuitul civil, dacă constituia proprietate privată sau făcea parte din domeniul public al județului M. sau din domeniul public de interes național, etc.

Analizând cele două contracte de vânzare-cumpărare raportat la condițiile concrete în care acestea au fost încheiate și la dispozițiile legale în vigoare, în virtutea prevederilor art. 129 C.pr.civ., Curtea constată următoarele:

Prin actul notarial public nr.243/(...) întocmit de notarul public dr.L. Boctan, numita soția lui C. D., născută P. Ana, a donat nepoatei sale, P. M., în vederea căsătoriei, cu titlu de dotă, întreaga sa avere, printre care și imobilele înscrise în CF nr.282 T. de Jos nr.top.473/1-c, rât de 4 iug. 105 stjp și nr.top.473/1-a, rât în suprafață de 300 stjp (f.296-299, vol.I).

Din xerocopia colii funciare in extenso nr. 282 T. de Jos, asupra imobilului de sub A + 3, cu nr. top 473/1.c, „Rât idem"; în suprafață de 4 iugăre și 105 stjp., sub B. 4 s-a întabulat, la data de (...), în baza contractului de donațiune din (...), asupra imobilului cu nr. ser. A+1 - A+3, reprezentând porțiunea de proprietate de sub B 2 a lui K. D., numita P. M., căsătorită apoi A. (f. 5, 52 din dosar nr. (...)).

Prin primul contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1066 din data de 4 februarie 1992, de fostul N. de S. B. M., numita A. M., născută P., în calitate de vânzătoare, a înstrăinat SC M. C. S. B. M., în calitate decumpărătoare, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de

66.177 mp., identificat în C.F. nr. 282 T. de Jos, nr. top 472, 4., 393/2 și 4., teren arabil și grădină situate în T. M. între vecinii: văduva P. Ana, văduva P.

Terezia și A. B. M., pentru prețul de 500.000 lei. Vânzătoarea a declarat că imobilul provine din donație și nu a fost trecut în proprietate de stat (f. 46 din dosar nr. (...)).

Prin încheierea de CF nr.589/(...), sub B 8 în CF nr.282 T. de Jos, asupra terenului în suprafață totală de 66.177 mp., reprezentând porțiunea de proprietate de sub B. 4 a lui P. M., în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 1066/1992 și a schiței de dezmembrare nr. 4. s-a întabulat SC M. C. S.

Prin cel de-al doilea contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8. aprilie 2001 de notarul public C. C. R., S. M. C. S. B. M., reprezentat prin asociat unic M. M., în calitate de vânzătoare, a înstrăinat pârâtului M. M., căsătorit cu M. A., imobilul teren din CF nr. 282 T. de Jos, situat în râtul Fuzesfold, aferent numerelor topografice cu nr. top 4., 472/1, 393/2/b,

472/2/b și 4. (f. 45 din dosar nr. (...)).

Prin încheierea de CF nr.6999-7000/(...), sub B 17 în CF nr.282 T. de

Jos, asupra terenului în suprafață totală de 66.177 mp., s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâților M. M. și A., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 866/2001, asupra porțiunii de proprietate de sub B. 8 a lui SC M. C. S.

Reclamantul și intervenienta au susținut constant, pe tot parcursul soluționării cauzei în fața T. M., cât și prin motivele de apel, că terenul ce a făcut inițial obiectul contractului nr. 1066/1992 nu putea fi vândut, întrucât el nu se găsea decât teoretic în proprietatea vânzătoarei P. M., căsătorită A., și că faptic acest teren a fost cooperativizat, nefiind în circuitul civil, P. M. neputând dispune de teren prin acte juridice inter vivos.

Pe de altă parte, s-a susținut de către reclamant și intervenientă că terenul face parte din domeniul public, întrucât face parte din incinta A. I. B. M., neputând deci să fie înstrăinat.

În legătură cu cel de-al doilea contract de vânzare cumpărare nr.

866/2001, reclamantul a susținut faptul că acesta este lovit de nulitate absolută pentru mai multe motive, și anume: vânzătoarea nu mai avea capacitate de folosință, fiind o societate comercială dizolvată și radiată din R. C., astfel încât nu mai putea încheia nici un fel de acte juridice civile; contractului îi lipsește unul dintre elementele esențiale de validitate, respectiv lipsa consimțământului valabil al părții ce se obligă; contractul are o cauză și un obiect ilicite; terenul face parte din domeniul public, fiind inclus în incinta A. I. B. M.

Prin înscrisul intitulat „note scrise"; depus în ședința publică din (...), pârâții intimați M. M. și M. A. au invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului, justificat de faptul că în condițiile în care instanța ar admite cererea reclamantului în sensul anulării contractelor de vânzare-cumpărare, părțile ar fi puse în situația anterioară, iar terenul obiect al contractelor, ar reveni în proprietatea vânzătorului, și în nici un caz în proprietatea reclamantului (f.24-31).

Ulterior, la data de (...), pârâții intimați au înregistrat înscrisul intitulat

„note scrise"; prin care au reiterat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului, susținând că acesta trebuie să facă dovada că este titularul dreptului care face obiectul judecății și că are interesul de a-și valorifica dreptul subiectiv civil (f.173-178).

În susținerea acestor excepții, pârâții intimați au arătat că reclamantul nu a dovedit că este proprietarul parcelelor de teren cu nr. top. 4. și 4. înscrise în C.F. nr. 282 T. de Jos, ci a susținut doar că acestea aparțin domeniului public, ignorând dispozițiile art. 4 pct. 2 și art. 35 alin. 1 din L. nr. 1. și art. 6 alin. 1 din L. nr. 2., care prevăd în mod imperativ faptul că un bun pentru a putea aparține domeniul public sau privat al statului sau al unității administrativ teritoriale este obligatoriu ca el să se găsească în proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale.

Terenul din prezenta cauză nu a fost expropriat prin D. nr. 6. și nr. 8. întrucât pe acesta nu sunt amplasate nici un obiectiv din cele construite pe terenurile expropriate, el aflându-se efectiv în zona verde situată la periferia suprafeței îngrădite a aeroportului.

În ședința publică din (...) Curtea, în temeiul art.137 alin.2 C.pr.civ., a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului (f.238-239, vol. I).

Prin cererea înregistrată la data de (...), (...) și (...) pârâții intimați M. M.

și M. M. au invocat excepția de nelegalitate a HG nr.9. și HCJ M. nr.51/(...) în temeiul art.4 alin.2 din L. nr.554/2004 însă ulterior, prin cererea înregistrată la data de (...), aceștia au arătat că renunță la invocarea excepției de nelegalitate motiv pentru care Curtea, potrivit principiului disponibilității, nu a mai procedat la aplicarea art.4 alin.1 din L. nr.554/2004 în privința sesizări instanței de contencios administrativ competente (f.243-244, f.248-251, f.259-262, f.280-281).

Examinând toate aceste motive de nulitate invocate de apelanți, prin raportare la întreaga probațiune administrată în cauză, precum și la dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că susținerile apelanților sunt fondate, pentru motivele ce urmează a fi expuse:

O primă problemă care se impune a fi analizată în cauză este aceea dacă terenul în litigiu a fost sau nu cooperativizat, a fost în circuitul civil și dacă, raportat la această împrejurare, vânzătoarea P. M., căsătorită A., putea sau nu să dispună valabil, prin încheierea unor acte juridice civile inter vivos, de acest teren.

La dosarul de fond au fost depuse mai multe adeverințe eliberate de P. comunei T. M., unele fiind în sensul că numita A. M., născută P., nu a fost membră cooperatoare, iar terenul din CF nr. 282 T. de Jos nr. top 472,

473/1 și 4. nu a fost cooperativizat (adeverința nr. 118/(...) - f. 44 din dosar nr. (...), adeverința nr.8666/(...), f. 142 din dosar nr. (...)), iar altă adeverință cu nr.1623/(...), atestând faptul că, în urma verificărilor efectuate la O. M. și în toate registrele de evidență din perioada 1954-2000, rezultă că defuncta A. M. (născută P.) nu a fost membru CAP, însă terenul înscris în CF nr.282, nr.topo. 473/1-c, 473/1-a, 472/2/b/14, a fost cooperativizat parțial fără acordul proprietarului din momentul respectiv. Nu se poate preciza suprafața care a fost cooperativizată pentru că de-a lungul anilor în registrele agricole apar suprafețe diferite (maxim 1,56 ha). Pentru suprafața de 14.624 mp. s-a eliberat titlul de proprietate nr. 6096/4/(...) (f.187 din dosar nr.(...)).

Din R. cadastral extravilan T. M. pe anul 1981, parcelele de teren cu nr. cad. 464, pășune în suprafață de 626.219 mp și cu nr. cad.473, pășune în suprafață de 19.721 mp, figurează ca fiind în posesia C. comunal T. M. (f.46-51, dosar nr.(...), f.209-210, vol. I).

O dovadă în plus în sensul că acest teren litigios a fost cooperativizat o constituie și extrasele depuse în xerocopie de pe R. A., unde figurează înscris

A. V. Ilarian, A. M., alături de numitul M. V., din care reiese că între anii

1981-1985 terenurile gospodăriei aveau suprafața cuprinsă între 50 și 150 ari (f. 185-186 din dosar nr. (...)). Aceeași situație se regăsește și în R. A. aferent perioadei 1986-1990, fam. A. Ilarian și M. deținând suprafața 143 ari, precum și în R. A. aferent perioadei 1990-1992, fam. A. figurând cu aceeași suprafața de teren (f.162, f.163 din dosarul nr.(...)).

Numita A. M., născută P., a formulat cerere în temeiul L. nr. 1., alături de soțul său A. Ilarian, înregistrată sub nr. 1065/(...)prin care a solicitat restituirea drepturilor sale legale asupra terenurilor pe care le-a deținut ca proprietar, în temeiul legilor fondului funciar (f. 38 din dosar nr. (...)), cerere soluționată favorabil, dovada în acest sens constituind-o eliberarea procesului verbal de punere în posesie din (...) (f. 40 din dosar nr. (...)), a adeverinței de proprietate nr. 1806/(...) și a titlului de proprietate nr. 4./(...) (f. 75 din dosar nr. (...)).

Independent de împrejurarea că numita P. M., căsătorită A., și-a dat sau nu consimțământul la cooperativizarea terenului pe care îl avea, esențial rămâne faptul - recunoscut implicit de către A. M. prin formularea cererii de reconstituire a dreptului său de proprietate asupra acestui teren în temeiul L. fondului funciar nr. 1. - că acest teren a fost cooperativizat, chiar dacă CAP nu și-a operat în registrele de publicitate imobiliară dreptul de proprietate asupra terenurilor cooperativizate. De altfel, numita A. M. a menționat expres în cererea sa că, împreună cu soțul ei, nu au fost membri cooperatori iar o parte din terenul care le-a aparținut a fost ocupat de construcții, iar o parte a fost cedat unor unități de stat în schimb, solicitând a se avea în vedere acest aspect.

În raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr. (...) acvirat, experta Man V. a arătat în considerentele și concluziile expertizei faptul că terenul cu nr. topografice 4., și 4. din CF nr. 282 T. M. face parte din titlu de proprietate nr. (...).

Ulterior întocmirii acestui raport de expertiză, prin sentința civilă nr.

2191/(...) a T. M., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea civilă formulată de pârâții din prezentul dosar, M. M. și M. A. și s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 4./(...) eliberat de C. județeană M. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în ceea ce privește suprafețele: 1 ha. și 1700 mp., 2 ha. și 1000 mp. și 1 ha și

2900 mp., situate în intravilanul loc. T. M. (f.181-183).

Această hotărâre judecătorească nu prezintă relevanță în prezenta cauză deoarece nu este incident efectul pozitiv sau negativ al autorității de lucru judecat.

Din ansamblul probatoriului administrat în fața primei instanțe rezultă cu prisosință apartenența incontestabilă a terenului litigios la domeniul public, parte de interes județean și parte de interes național, după cum urmează:

Prin Decizia nr. 988/1964 emisă de C. executiv al S. P. al R. M., dată în aplicarea D.ui nr.409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului, în vederea construirii noului aeroport, s-a transferat din administrarea sfaturilor populare ale com. T. M., raionul oraș B. M. și L., raionul Șomcuta M., regiunea M., în administrarea M.ui Transporturilor și Telecomunicațiilor, D. A. C. suprafața totală de 428.549 mp. cuprinsă încolile de carte funciară, printre care și suprafața de 6889 mp. din imobilul nr.top. 4. în suprafață totală de 23398 mp., înscris în C.F. nr. 282 T. de Jos (f.142-144).

Ulterior, Prin Decizia nr. 443/1966 emisă de C. executiv al S. P. al R. M., dată în aplicarea D.ui nr.409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului, s-a transferat din administrarea S. popular al com. T. M., din pășunea comunală o suprafață de teren de 45.282 mp în mod definitiv și 19.877 mp teren în mod temporar pentru perioada executării lucrărilor din etapa a II-a a A. B. mare.

Prin D. nr. 621/(...) emis de C. de S. al RSR, privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor terenuri situate în Regiunea M., în vederea sistematizării și modernizării A. B. M. s-au expropriat și s-au trecut în proprietatea statului, în administrarea M.ui Transporturilor suprafețele totale de 20.053 mp., din care 11.012 mp. de la CAP „30 D. și 9.041 mp. de la CAP „. S., proprietatea cooperativelor agricole de producție prevăzute în tabelul anexă (f. 66 din dosar nr. (...), f.49 din dosar nr.(...)).

Prin H.C.M., depusă în extras (f. 97 din dosar nr.(...), f.50 din dosar nr.(...)), s-au scos din circuitul agricol terenurile proprietate de stat, în suprafață totală de 83.334 mp. din comuna T. M., printre care și suprafețele de teren care au făcut obiectul exproprierii de la CAP, dispunându-se trecerea acestor terenuri din proprietatea statului în administrarea M.ui Transporturilor Auto Navale și Aeriene, prin decizia nr. 443 a C. E. al S. P. al R. M. (f. 100 dosar nr. (...)).

Ulterior, prin D. prezidențial nr. 86/(...), s-au expropriat 11.950 mp. de la CAP T. M. și 2.000 mp. de la CAP B. (f. 76 dosar nr. (...), f.45-47 din dosar nr.(...)).).

Prin amendamentul nr. 1 vizat pentru conformitate de C. A. B. M., P. A. D., s-a atestat faptul că în perioada anilor 1977-1979 s-au expropriat și trecut în proprietatea Direcției A. C. - A. B. M., prin D. de expropriere nr. 6. și nr. 86/(...), mai multe suprafețe de teren, menționate în anexele la aceste decrete, în vederea realizării A. B. M., a prelungirii pistei betonate de la 1400 mp., cât a fost inițial, la 1800 mp., a radiofarului îndepărtat, a centrului de emisie, etc., existând în acest sens și avizul O.ui de C. și O. a T. nr.

2526/(...), prin adresa nr. 1162/(...) a O.ui de C. A. și O. T. A. M., evidențiindu-se faptul că terenul pe care este situat A. B. M., amplasat administrativ în comuna T. M., nu poate fi folosit în agricultură, întrucât potrivit L. nr. 1., face parte din domeniul public.

Inițial, prin HGR nr. 3. s-a atestat inventarul bunurilor care constituiau domeniul public al județului M. însușit prin H. nr. 57/(...) a C. J. M. , la poziția 25 figurând 70 ha teren, iar ulterior, prin HGR nr. 9. s-a reinventariat domeniul public al județului M., în sensul că în inventarul bunurilor ce alcătuiau acest domeniu public, pe lângă suprafața de 70 ha teren a aeroportului, în acest domeniu public a fost inclus și terenul reprezentând pista de decolare/aterizare, căi de rulare, platformă îmbarcare, debarcare pasageri și parcare aeronave, acest inventar fiind însușit și prin H. M. nr. 51/(...) (f. 58-61 dosar nr. (...), f. 80 dosar nr. (...)).

Ulterior emiterii HGR nr. 3., printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în contencios administrativ, respectiv prin sentința civilă nr.

86/(...) pronunțată în dosar nr. 6402/2001 al T. M. (f. 155 dosar nr. (...)), ca urmare a admiterii plângerii formulate de P. municipiului M. în contradictoriu cu C. J. M., s-a anulat în parte H. nr. 57/(...) a C. J. M. - prin care a fost însușit inventarul bunurilor ce constituie domeniul public al județului M., punctele 1.3.8, art. 3 - pista de decolare/aterizare, căi derulare, platformă îmbarcare, debarcare pasageri și parcare aeronave -, plus alte două poziții, care însă nu vizează litigiul de față, motivat pe faptul că acestea nu constituie domeniul public al județului M., ci aparțin domeniului public al statului, conform poziției 25 din anexa la L. nr. 2. (f. 158-167 dosar nr. (...)). Mai apoi însă, s-a revenit, în sensul că suprafața de 11,02 ha reprezentând pista de decolare/aterizare, căi de rulare, platformă îmbarcare, debarcare pasageri și parcare aeronave să fie reinclusă în domeniul public al județului M., conform celor statuate prin HGR nr. 9..

Prin urmare, prin HGR nr. 9. s-a atestat domeniul public al județului M., printre bunurile ce fac parte din acest domeniu fiind inclusă și suprafața totală de 81 ha teren, constituind incinta A. B. M., din care 70 ha înscrise inițial în HGR nr. 3., iar 11,02 ha reprezentând pista de decolare/aterizare, căi de rulare, platformă îmbarcare, debarcare pasageri și parcare aeronave (f.

25 dosar (...)).

Prin contractul de administrare încheiat la (...) între J. M., în calitate de proprietar și A. B. M., în calitate de administrator, acesta din urmă a dobândit dreptul de administrare asupra imobilelor (clădiri și terenuri) situate în com. T. M., jud. M., în care își desfășoară activitatea RA A. B. M. conform anexei 1 la HCJ nr.34/(...), iar ulterior prin actul adițional nr.116/2006 s-a modificat art.1 din contract în sensul că obiectul contractului îl constituie bunurile cuprinse în anexa 2 la HCJ nr.34/2003 și cele din anexa 1 la HCJ nr.6/2006. (f.183-189, f.187 din dosarul ICCJ).

Prin încheierea de admitere nr.12926/(...), în baza HCJ nr.53/2009, nr.4/2006, nr.51/2003, nr.5., a contractului de administrare încheiat la (...), a actelor adiționale la acesta, a HCJ nr.6/(...) și nr.34/(...), a certificatului de atestare a construcțiilor nr.4281/(...), precum și a documentației cadastrale avizate sub nr. 12926/2006, s-a dispus întabularea în CF nr.1780 T. M., sub nr. cadastral 5514 a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 789.917 mp și construcțiilor aferente în favoarea J.ui M., domeniul public, precum și a dreptului de administrare în favoarea A. B. M. (f.155, f.169-170 din dosarul ÎCCJ).

Având în vedere îndrumările date de Î.C.C.J. prin decizia de casare mai sus arătată și în conformitate cu dispozițiile art. 315 alin.1 teza II 1 C.pr.civ., Curtea a dispus efectuarea unui raport de expertiză topografică judiciară întocmit de exp. ing. Ș. Ovidiu (f.101-112, vol. I).

E. a procedat la identificarea întregii suprafețe împrejmuite cu gard a

A. I. B. M., conform situației existente pe teren și a constatat că acesta este teren de natură curți+construcții, teren cu destinație specială si este situat în extravilanul localității T. M. din judetul M..

A. I. B. M. are o suprafață, rezultată din măsurătorile topografice efectuate, în limitele împrejmuite si materializate de 809.368 mp. si este materializată pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul de culoare roșie delimitat de punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,

13,14,15,16,17,18,19,20,21,22,23,24,25,26,27,28,29,30,31,1 - hasuri de culoare roșie.

Procedând la identificarea topografica sub aspectul nr. topo. ocupate si cărțile funciare în care sunt înscrise aceste nr. topo., s-a constatat ca A. I. B. M., cu suprafața totala îngrădită de 809.368 mp, ocupă suprafețe din cuprinsul următoarelor localități care aveau organizate cărți funciare:

- suprafața de 200.312 mp. din cărți funciare de pe teritoriul localității

- suprafața de 19.468 mp. din cărți funciare de pe teritoriul localității

T. de J.

B. M. S.

- suprafața de 516.667 mp. din cărți funciare de pe teritoriul localității

- suprafața de 72.921 mp. din cărți funciare de pe teritoriul localității

In tabelul nr. 1, atașat lucrării de expertiza, s-au prezentat detaliat din ce nr. topo. este constituita suprafața îngrădită de 809.368 mp., ocupata de

A. I. B. M.

In legătură cu identificarea sub aspect topografic, în regim de carte funciară, a terenului îngrădit al A. I. B. M. s-au precizat următoarele:

- terenul în suprafață totală de 6.884 mp., aferent nr. topo. 223, 224,

225 din CF nr. 745 M., materializat în planul de situație din anexa nr. 1 prin hașuri de culoare neagră, a fost in litigiu cu C.J. M., din care o suprafață de

4.004 mp. a fost trecută în proprietatea C. J. M. prin sentința civila nr. 6.

- terenul în suprafață totală de 2.349 mp., parte din nr. topo. 1297/1 din CF nr. 2227 S. si din nr. topo. 1297/2 din CF nr. 2262 S., materializat în planul de situație din anexa nr. 1 prin hașuri de culoare verde, este in litigiu cu C.J. M.;

- terenul în suprafață totală de 8.836 mp., parte din nr. topo. 4. si 4. din CF nr. 282 T. de Jos, materializat în planul de situație din anexa nr. 1 prin hașuri de culoare albastra, constituie prezentul litigiu cu C.J. M..

La solicitarea C. J. M. a fost realizata documentația cadastrală, avizată de O. M. cu nr. 1., prin care pentru terenul ocupat de A. I. B. M., care nu făcea obiectul unor litigii, în suprafață totală de 789.917 mp. a fost acordat numărul cadastral nou 5514 si prin încheierea CF nr. 1. terenul cu nr. cad. atribuit 5514 a fost intabulat în CF nr. 51021 T. M. (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. 1780) dreptul de proprietate în favoarea J.ui M. - domeniu public cu titlu de drept aplicare L. 2., in administrare la RA A. B. M., conform H. nr. 6/2006 si 34/2003.

Prin H. nr. 398 din (...), privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea M.ui Transporturilor sub autoritatea consiliilor județene, se stipulează la art. 1 că "regiile autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes național, de sub autoritatea M.ui Transporturilor, trec sub autoritatea consiliilor județene, ca regii autonome cu specific deosebit, de interes local, conform anexei nr. 1 ". In anexa nr. 1 la pozitia 3 este înscris A. B. M. din comuna T. M., jud. M. care trece sub autoritatea C. J. M..

Prin H. C. J. M. nr. 57/(...), privind însușirea inventarului de interes județean care alcătuiesc domeniul public al județului M., la art. 1 se însușește inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului M. conform anexei care face parte din aceasta hotărâre.

In anexa la aceasta hotărâre, referitor la A. B. M., sunt următoarele înscrisuri:

- la nr. crt. 3, se stipulează ca suprafața de teren aferentă RA "A." B. M. este de 80 ha;

- la nr. crt. 3, cod de clasificare 1.3.8., se stipulează ca suprafața construită, aferentă "Pistei de decolare aterizare + căi de rulare si platforma îmbarcare, debarcare pasageri si parcare aeronave" este de 11.36 ha. Deci o suprafața totală de 91.36 ha.

Prin Sentința civila nr. 86/(...) dată în dosarul nr. 6402/2001 al T. M., se anulează în parte HCJ nr. 57/(...) în sensul că imobilul cu codul de clasificare 1.3.8. - art. 3 - "Pista de decolare, căi de rulare, platforma îmbarcare, debarcare pasageri si parcare aeronave", se înlătură din inventarul bunurilor imobile care constituie domeniul public la județului M..

Prin H. C. J. M. nr. 14/(...), referitoare la însușirea inventarului de interes județean care alcătuiesc domeniul public al județului M., la art. 1 se modifică anexa la H. nr. 5., respectiv de la nr. crt. 3 pag. 3 se scoate din inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la județului M., obiectivul "Pista de decolare, aterizare, căi de rulare, platforma îmbarcare- debarcare pasageri si parcare aeronave" aparținând A. B. M.

După emiterea Hotărârii C. J. M. nr. 14/(...) suprafața de teren aferenta RA "A." B. M. rămâne de 80 ha.

Prin H. C. J. M. nr. 33/(...), privind completarea bunurilor care alcătuiesc domeniul public județean atestat prin HG. 9., se completează inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public județean, conform anexei, parte integranta a acestei hotărâri, unde la nr. crt. 3 - RA "A." B. M., terenul aferent este în suprafață de 70 ha.

Prin H. C. J. M. nr. 51/(...), privind reinventarierea bunurilor care alcătuiesc domeniul public județean atestat prin HG. 9., în art. 1. se aprobă modificările intervenite la domeniul public al județului atestat prin HG nr.

9., anexa nr. 1, după cum urmează:

- la poziția 2. - Modificări ale elementelor de identificare ca urmare a măsurătorilor exacte în teren, a valorii de inventar prin executarea de lucrări de investiții, reevaluare, donații sau inadvertente", la nr. crt. 3 - RA A. B. M., la poziția "teren aferent" suprafața este de 70 ha.

- la poziția 3. - Intrări - la nr. crt. 3 - RA A. B. M. - poz. "Pista decolare aterizare + căi rulare si platforma îmbarcare, debarcare pasageri si parcare aeronave" cu suprafața construită de 11.01 ha. Deci o suprafață totală de

81.01 ha.

Prin Protocolul încheiat în data de (...) între M. Apărării Naționale si C.

J. M., în temeiul H. nr. 1194/2005 se transmite din domeniul public al statului si administrarea M.ui Apărării Naționale în domeniul public la județului M. în administrarea C. J. M. pentru R. A. B. M., imobilul teren, inclusiv construcțiile, în suprafață totală de 1.216 mp.

Prin H. C. J. M. nr. 4/(...), privind însușirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public la judetului M., în art.1 se însușește inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului M., conform anexei nr. 1. Modificările intervenite în domeniul public al județului M. față de H. nr. 9., constau în intrări, ieșiri si evaluări de bunuri cuprinse în anexele 2,3,4 la această hotărâre.

In anexa nr. 2 - Intrări de bunuri în domeniul public al județului M., sunt înscrise următoarele bunuri care interesează prezenta cauza:

- nr. crt. 3.27 - cod clasificare 1.3.8.- "Pista decolare aterizare" - suprafața construită de 8.4 ha;

- nr. crt. 3.28 - cod clasificare 1.3.8.- "căi rulare si platformă îmbarcare, debarcare pasageri si parcare aeronave" - suprafața construită de

2.61 ha;

- nr. crt. 3.29 - cod clasificare 1.6.4. - teren - suprafața 1216 mp;

- cod clasificare 1.3.7.2. - Platouri cu macadam - suprafața 136 mp; drumuri pavate cu macadam - suprafața de 200 mp.

Având în vedere aceste modificări suprafața totala a terenurilor domeniul public al județului M. aferent R. A. B. M. devine de 81.1652 ha

(811.652 mp.).

Dacă se raportează suprafața împrejmuită a A. I. B. M. de 809.368 mp. la suprafața totala a terenurilor din domeniul public al județului M. aferent R. A. B. M., de 811.652 mp., se deduce ideea că toată suprafața împrejmuită a A. I. B. M. face parte din domeniul public al județului M., diferența dintrecele două suprafețe fiind dată de localizarea efectivă în teren a împrejmuirii, având în vedere lungimea mare pe care se întinde aceasta împrejmuire.

In sprijinul acestei concluzii vine si următorul argument:

In anul 1980 a fost realizat cadastrul general agricol al comunei T. M. care a inventariat toate terenurile din intravilan si extravilan sub aspectul suprafeței, categoriei de folosință, configurației si proprietarilor de la acea dată. In R. cadastral al extravilanului acestei localități terenul care ocupa nr. cad. 464, de natura pășune, în suprafața de 626.216 mp., care ocupa partea vestica a incintei împrejmuite a A. I. B. M. (fără pista de rulare) este înscris ca si proprietar C. C. T. M. si nu alte persoane fizice (vezi Anexa nr. 2 - copie parțială după planul cadastral agricol).

De asemenea după cum se poate urmări în tabelul nr. 1, si alte nr. topo., în afara celor care fac obiectul prezentului litigiu, au înscris în CF ca si proprietari persoane fizice, ceea ce înseamnă că exproprierile făcute în anii

1966 - 1989 pentru construcția si extinderea A. I. B. M. nu au fost operate în CF. De altfel, nici nu puteau fi operate în CF din moment ce decretele de expropriere nu au făcut identificarea terenurilor cu date de carte funciară, iar CAP-urile din zonă nu si-au înscris in CF dreptul de proprietate.

Deoarece odată cu construirea A. B. M. configurația terenului din zona imobilului cu nr. topo. 4. si cu nr. topo. 4. s-a modificat, inclusiv cursul râului Băița, care delimita în partea sudică parcelele in litigiu, a fost deviat în anul 1976, astfel că limitele acestor parcele de teren nu se mai regăsesc astăzi în realitate pe teren, situație în care determinarea suprafeței de teren din aceste nr. topo. ocupate de către suprafața împrejmuită a A. B. M. s-a realizat prin suprapunerea hărților cu nr. topo. peste situația rezultata în urma măsurătorilor efectuate asupra întregii suprafețe împrejmuite a A. B. M.

In urma realizării suprapunerii menționate a rezultat că în cadrul suprafeței împrejmuite a A. I. B. M. este cuprinsa:

- o suprafață de 8.771 mp. din parcela de teren cu nr. topo. 4. înscrisă în CF nr. 282 T. de Jos cu suprafața totală de 23.398 mp. în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastră simple înclinate stânga;

- o suprafață de 65 mp. din parcela de teren cu nr. topo. 4. înscrisă în CF nr. 282 T. de Jos cu suprafața totală de 1.079 în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastra duble.

Pârâții intimați M. M. și M. A. au formulat obiecțiuni la acest raport de expertiză care au fost încuviințate în parte, astfel încât prin completarea 1 la raportul de expertiză tehnico judiciară exp. ing. Ș. Ovidiu a arătat că o suprafață de 8.771 mp. din parcela de teren cu nr. topo. 4. înscrisă în CF nr.

282 T. de Jos cu suprafața totală de 23.398 în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastra - simple înclinate stânga si o suprafață de 65 mp. din parcela de teren cu nr. topo. 4. înscrisă în CF nr. 282 T. de Jos cu suprafață totală de 1.079 în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastra - duble, sunt cuprinse in nr. cadastral 464 si au fost cuprinse în acest număr cadastral odată cu realizarea cadastrului agricol si confirmau faptul că se aflau în incinta A. I. B. M. (f.162-164, vol. I).

După cum s-a arătat si în raportul inițial de expertiza, exproprierile făcute în anii 1966 - 1989 pentru construcția si extinderea A. I. B. M. nu au fost operate în CF si nu puteau fi operate deoarece în aceste decrete de expropriere nu s-a făcut identificarea terenurilor după date de carte funciară, iar CAP-urile din zonă nu aveau înscris în CF dreptul de proprietate asupra terenurilor avute în patrimoniu.

Diferența de 21.735 mp. care rezulta scăzând suprafața de 789.917 mp., care a fost dată spre administrare la R. A. I. B. M., din suprafața de teren de 811.652 mp., care a rezultat din coroborarea hotărârilor C. J. M., indicate de instanța, apare datorită faptului că la încheierea "A. adițional la

C. de administrare" s-a avut în vedere doar suprafața de teren înscrisă in

CF, iar cu ocazia realizării documentației cadastrale pentru înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra terenului ocupat de A. internațional B. M. au fost excluse suprafețele de teren care erau în litigiu.

Conform declarației reprezentanților A. I. B. M. si a actelor legale prezentate (Dispozitiile Autorității Aeronautice C. R.e: RACR-PETA si RACR-

SACZ) terenul în litigiu este situat în zona de siguranță a A. I. B. M.

Ulterior, prin completarea 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară, expertul a arătat că o suprafață de 8771 mp din parcela de teren cu nr. topo.

4. înscrisă în CF nr. 282 T. de Jos cu suprafața totală de 23.398 în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastra - simple înclinate stânga si o suprafață de 65 mp. din parcela de teren cu nr. topo. 4. înscrisă în CF nr. 282 T. de Jos cu suprafața totală de 1.079 în proprietatea lui M. M., căsătorit cu M. A., materializata pe planul de situație din anexa nr. 1 prin conturul reprezentat cu hașuri de culoare albastra - duble, au fost cuprinse în nr. cadastral 464 odată cu realizarea cadastrului agricol din anul 1980, dar în raportul inițial s-a strecurat o eroare regretabilă, în sensul că în Registru cadastral al extravilanului localității T. M., nr. cad. 464 are înscris ca posesor C. C. T. M. si nu ca proprietar cum eronat a fost înscris în raportul inițial. Aceasta înseamnă că la data realizării cadastrului agricol terenul cu nr. cad. 464 era în posesia C. C. T. M. și nu ca proprietar cum eronat a fost înscris în raportul inițial. Aceasta înseamnă că la data realizării cadastrului agricol terenul cu nr.cad. 464 era în posesia C. C. T. M. și nu al altor persoane fizice sau juridice. E. arată că nu trebuie să se facă confuzii intre: nr. topo., nr. cad. noi atribuite (începând cu anul

2005) si nr. cad. ale cadastrului agricol.

Singura construcție care există pe terenul cu nr. topo. 4. si 4. este gardul împrejmuitor al incintei A. I. B. M., materializat în planul de situație din anexa nr. 1 prin linie roșie, dar conform declarației reprezentanților A. I. B. M. si a actelor legale prezentate (Dipozitiile Autorității Aeronautice C. R.e: RACR-PETA si RACR-SACZ) terenul în litigiu este situat în zona de siguranță a A. I. B. M. (f. 282 - 283, vol. I).

Nulitatea a fost definită în literatura juridică ca fiind sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă (G.Boroi, Drept civil, T. generală, 1997, pg.172-173). În alte cuvinte, nulitatea este sancțiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate ale actului juridic.

Regimul juridic al nulității absolute se caracterizează, printre altele, prin regula potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, inclusiv de persoane care nu au participat la încheierea actuluijuridic, justificat pe faptul că este menită să ocrotească interese generale, obștești sau de instanța de judecată din oficiu.

Sub aspect procedural, calitatea procesuală activă reprezintă o condiție esențială de exercițiu a acțiunii civile care, deși nu este în mod expres reglementată de legea procesual civilă, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana titulară a dreptului material sau a interesului legitim în raportul juridic de drept material dedus judecății.

Totodată, interesul reprezintă la rândul lui o condiție de exercițiu a acțiunii civile prin care se înțelege folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare. A. trebuie să fie legitim, personal, născut și actual.

Având în vedere că terenul în litigiu se află în incinta îngrădită a A. I.

B. M. și reprezintă zona de siguranță, Curtea constată că reclamantul justifică un interes legitim și are calitate procesuală activă în prezenta cauză motiv pentru care va respinge excepțiile invocate de pârâți.

Art. 948 C. civ. reglementează condițiile esențiale de validitate ale unei convenții, precizând că pentru încheierea valabilă a unui contract este absolut necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.

Art. 963 C. civ. prevede categoric că pot face obiectul unui contract numai lucrurile ce sunt în comerț, art. 1310 C. civ. reglementând o aplicare particulară a regulii consacrate de art. 963 C. civ., în materia contractului de vânzare-cumpărare, stabilind că numai lucrurile care sunt în comerț pot fi vândute, afară numai dacă vreo lege a oprit aceasta.

Potrivit art.4 din L. nr.1., în forma aflată în vigoare la data încheierii primului contract de vânzare cumpărare, terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparține domeniului public sau domeniului privat. Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparține statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor. Administrarea domeniului de interes public național se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi. Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei unități publice.

Art. 5 din același act normativ, statuează că „Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, cai de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, țărmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public";.

Prin urmare, în anul 1992 când A. M., născută P., a vândut la SC M. C. SRL terenul în litigiu, aceasta nu putea dispune de teren întrucât pe de-oparte, inițial terenul a fost cooperativizat și a intrat în patrimoniul CAP - aspect cunoscut foarte bine de A. M., pentru că altminteri aceasta nu ar fi uzat de prevederile L. nr. 1. -, chiar dacă CAP nu și-a întabulat în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit prin cooperativizare și chiar dacă în cartea funciară figura ca proprietar P. M., căsătorită A. aspect care rezultă inclusiv din adresa nr.1623/(...), care atestă faptul că, în urma verificărilor efectuate la O. M. și în toate registrele de evidență din perioada 1954-2000, rezultă că defuncta A. M. (născută P.) nu a fost membru CAP, însă terenul înscris în CF nr.282, nr. top. 473/1-c, 473/1-a, 472/2/b/14, a fost cooperativizat parțial fără acordul proprietarului din momentul respectiv și nu se poate preciza suprafața care a fost cooperativizată pentru că de-a lungul anilor în registrele agricole apar suprafețe diferite (maxim 1,56 ha).

În anul 1980 a fost realizat cadastrul general agricol al comunei T. M. care a inventariat toate terenurile din intravilan si extravilan sub aspectul suprafeței, categoriei de folosință, configurației si proprietarilor de la acea dată. În R. cadastral al extravilanului acestei localități terenul care ocupa nr. cad. 464, de natura pășune, în suprafața de 626.216 mp., care ocupa partea vestica a incintei împrejmuite a A. I. B. M. (fără pista de rulare) este înscris ca si posesor C. C. T. M. si nu alte persoane fizice.

Aceeași concluzie se desprinde și din copiile registrelor agricole aferente perioadei (...)-(...), mai sus arătate.

Pe de altă parte, ulterior cooperativizării, terenul în litigiu a fost expropriat aspect ce rezultă din decizia nr.988/1964, Decizia nr.443/1966, date în baza prevederilor art.1 lit. b din D. nr.409/1964, D. de expropriere nr.6., D. de expropriere nr.8. și HCM al RSR semnată de G. M.

Mai mult, adresa DDDACC/37/(...) emisă de I. de P. pentru

Transporturi Auto, Navale și Aeriene SC IPANA SA și anexele acesteia relevă faptul că proiectarea și construcția obiectivelor A. B. M. s-a finalizat anterior încheierii primului contract de vânzare cumpărare, lucrările efectuate ulterior fiind doar de modernizare și consolidare.

De asemenea, expertul a menționat în cuprinsul raportului de expertiză că exproprierile făcute în anii 1966 - 1989 pentru construcția si extinderea A. I. B. M. nu au fost operate în CF. De altfel, nici nu puteau fi operate în CF din moment ce decretele de expropriere nu au făcut identificarea terenurilor cu date de carte funciară, iar CAP-urile din zonă nu si-au înscris in CF dreptul de proprietate, iar odată cu construirea A. B. M. configurația terenului din zona imobilului cu nr. topo. 4. si cu nr. topo. 4. s- a modificat, inclusiv cursul râului Băița, care delimita în partea sudică parcelele in litigiu, a fost deviat în anul 1976, astfel că limitele acestor parcele de teren nu se mai regăsesc astăzi în realitate pe teren.

Având în vedere dispozițiile imperative ale art. 963 C. civ. coroborat cu faptul că A. M., născută P., a vândut un teren pe care nu îl avea efectiv în proprietate, nefiind în circuitul civil întrucât fusese cooperativizat, apoi expropriat și în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din L. nr.1., aflat în domeniul public, deci inalienabil, Curtea constată că primul contract de vânzare cumpărare încheiat în anul 1992 este lovit de nulitate absolută, în temeiul art. 948 pct. 3 și 4 C.civ. coroborat cu art. 968 C. civ.

Apărarea pârâților M. M. și A. referitoare la faptul că terenul litigios nu s-a aflat în proprietatea statului conform art.35 alin.1 din L. nr.1. nu poate fi luată în considerare deoarece așa cum s-a arătat, terenul a fost cooperativizat iar ulterior expropriat prin actele de autoritate mai sus menționate, iar potrivit art.26 din D. Lege nr.115/1938 statul putea sădobândească dreptul de proprietate asupra terenului fără înscriere în cartea funciară.

Critica apelanților referitoare la eludarea prevederilor art.43 din D.

Lege nr.115/1938 este neîntemeiată deoarece acest text legal reglementează faptul că actul juridic în temeiul căruia se cere înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expeditiile actelor notariale, ori în speță dreptul de proprietate al vânzătoarei A. M. a fost înscris în cartea funciară în temeiul contractului de donație încheiat în formă autentică încă din anul 1939.

În legătură cu cel de-al doilea contract de vânzare cumpărare, acesta, în opinia Curții, este lovit de nulitate absolută, nu numai în virtutea principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accippientis, dar și datorită faptului că, în primul rând, una dintre părțile contractante nu mai avea capacitate de folosință astfel încât nemaiexistând ca persoană juridică, aceasta nu mai putea încheia niciun fel de act juridic.

În al doilea rând, este vorba despre un act încheiat cu sine-însuși, atât cumpărător, cât și vânzător fiind pârâtul M. M., deși aparent, acesta figura la poziția vânzător ca reprezentant al SC M. C. S. În al treilea rând, terenul nu putea face obiectul vânzării, întrucât făcea parte din domeniul public, conform L. nr. 2., fiind astfel oprit de la vânzare, conform art. 1310 teza finală C.pr.civ., în sprijinul aceste opinii stând următoarele argumente :

Prin sentința civilă nr. 744/(...), dosar nr. 754/1994 al T. M., s-a admis cererea asociatului M. M. și, în consecință, s-a dizolvat SC M. C. S. În baza acestei sentințe, prin încheierea nr. 2154/(...) a judecătorului delegat la O. R. C. de pe lângă T. M., s-a radiat din R. C. această societate, fapt atestat de certificatul de radiere emis la (...) (f. 57, 58 dosar nr.(...)).

Pe cale de consecință, SC M. C. SRL, fiind dizolvată și radiată din R.

C., nu mai avea calitatea de persoană juridică, știut fiind că personalitatea juridică încetează în momentul dizolvării societății sau a încetării existenței acesteia în orice alt mod dintre cele prevăzute de legislația în vigoare, astfel încât, nu mai avea capacitate de folosință și, implicit, nici capacitate de exercițiu, de a încheia indiferent ce fel de acte juridice civile.

Este bine știut faptul că, întocmai ca și persoana fizică, și persoana juridică dispune de capacitate de folosință - constând în aptitudinea acesteia de a avea drepturi și obligații civile - și de capacitate de exercițiu - constând în aptitudinea de a dobândi și de a exercita drepturi subiective civile și de a-și asuma și îndeplini obligații civile prin încheierea de acte juridice civile, de către organele sale de conducere.

Capacitatea de folosință a persoanei juridice se dobândește, potrivit art. 32 și art. 33 din D. nr. 31/1954, de la momentul „. persoanei juridice";, adică de la momentul la care dobândește personalitate juridică. A., art. 32 prevede că „persoanele juridice sunt supuse înregistrării sau înscrierii, dacă legile care le sunt aplicabile reglementează această înregistrare sau înscriere";, în timp ce art. 33 dispune în sensul că „ persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor";.

În cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată - cum este situația SC M. C. SRL - în conformitate cu L. nr. 31/1990, în redactarea în vigoare la acea dată, capacitatea de folosință a acesteia se dobândește din momentul înmatriculării acesteia în R. C..

Simetric invers, capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează odată cu încetarea ființei persoanei juridice, în momentul radierii acesteia din R. C..

Privit din acest punct de vedere, al existenței sau inexistenței capacității de folosință, și implicit de exercițiu, a SC M. C. SRL, contractul este lovit de nulitate absolută prin prisma art. 948 pct. 1 și 2 C. pr.civ., vânzătorul neavând capacitatea de a contracta și fiind și în imposibilitatea absolută de a-și manifesta consimțământul valabil la încheierea vânzării.

De altfel, chiar pârâta SC M. C. SRL, prin întâmpinarea depusă la f. 27 dosar fond, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale active, pe motiv că a fost dizolvată.

În literatura de specialitate, capacitatea de a contracta a fost definită ca fiind o „. componentă a capacității juridice civile (de folosință sau de exercițiu) constând în aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a încheia, personal sau prin reprezentare, contracte civile"; (a se vede în acest sens M.M., Capacitatea de a contracta, în M. N. C., M.M., V. Ursa, DICȚIONAR DE DREPT CIVIL, Edit. Științifică și Enciclopedică B., 1980, pg. 65 ).

Așadar, regula - indiferent că este vorba de capacitatea de folosință sau de exercițiu - este aceea a capacității , art. 1306 C. Civ., prevăzând că

„pot cumpăra și vinde toți cărora nu le este oprit de lege";.

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art.228 ale L. nr.31/1990, dizolvarea societății comerciale are drept efect deschiderea procedurii lichidării și interdicția efectuării unor operațiuni comerciale noi, iar dizolvarea nu are nicio consecință asupra personalității juridice a societății.

În acest sens, art.228 alin.4 din L. nr.31/1990 a statuat că societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Din interpretarea textului legal mai sus arătat rezultă că dizolvarea societății comerciale are drept efect deschiderea procedurii lichidării ceea ce înseamnă că lichidarea este obligatorie și nu este facultativă. Scopul operațiunilor de lichidare a activului și pasivului societății este transformarea bunurilor societății în bani și achitarea datoriilor societății, iar eventualul activ net se repartizează asociațiilor.

Este real că prin H. din 07 iunie 1994 emisă de SC M. C. SRL s-a dispus ca procedura de lichidare a societății va fi efectuară de M. M. în calitate de lichidator (f.59 din dosarul nr.(...)) însă transformarea imobilelor SC M. C. SRL în bani se putea realiza doar prin vânzarea la licitație publică a acestora și numai anterior radierii societății din registrul comerțului, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.

Potrivit art.254 alin.2 din L. nr.31/1990, după terminarea lichidării lichidatorii trebuie să ceară radierea societății din registrul comerțului. Îndeplinirea acestei formalități este obligatorie deoarece art.1 din L. nr.26/1990 prevede obligația comerciantului ca la încetarea comerțului să ceară oficiului registrului comerțului radierea înmatriculării din registrul comerțului.

De la data radierii încetează personalitatea juridică a societății comerciale cu toate consecințele ce decurg din acest fapt.

În speță, SC M. C. SRL a fost radiată din registrul comerțului la data de (...) astfel încât la data de (...) nu mai avea capacitatea de folosință și de exercițiu pentru încheierea valabilă a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.866/(...) de notarul public C. C. R..

În ipoteza în care SC M. C. SRL nu ar fi fost radiată și dizolvată din R. C., pentru a fi valabilă, vânzarea-cumpărarea în nici un caz nu putea fi încheiată de una și aceeași persoană într-o dublă calitate, atât de vânzător cât și de cumpărător. A., întrucât această societate comercială avea un unic asociat, pe M. M., care afirmativ era cumpărătorul imobilului vândut,vânzător nu putea să fie același M. M., în calitatea sa de reprezentant al SC M. C. SRL, pentru facerea valabilă a vânzării fiind necesar ca societatea comercială să desemneze un administrator care să o reprezinte la încheierea unui contract de vânzare cumpărare, altul decât M. M..

În acest sens s-a pronunțat doctrina juridică de specialitate, precizând că, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, care este și singurul administrator - cum este și cazul SC M. C. SRL - deoarece el nu poate semna contractul de vânzare - cumpărare în ambele calități, atât ca vânzător, cât și în calitate de cumpărător, situația este rezolvabilă numai prin numirea unui administrator neasociat (art. 145 al L. nr. 31/1990 în redactarea inițială ), care va reprezenta societatea în această vânzare ( a se vedea în acest sens I. T., Dreptul Afacerilor, Ed. Fundația „Chemarea"; Iași,

1992, pag. 87 ).

În sfârșit, vânzarea-cumpărarea este lovită de nulitate absolută pentru simplul, dar esențialul motiv, că terenul, obiect al contractului de vânzare cumpărare face parte din domeniul public, contractul intrând astfel sub incidența art. 963 C.civ. , art. 1310 C.civ., art. 136 din Constituția României și art. 11 din L. nr. 2., texte legale care consacră inalienabilitatea bunurilor ce fac parte din domeniul public.

Art. 11 din L. nr. 2., republicată, prevede imperativ că:

„(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează: a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii; b) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale; c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credință asupra bunurilor mobile.

(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. 1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută"; iar potrivit art. I pct. 25 din Anexa la L. nr. 2., domeniul public al statului este alcătuit și din următoarele bunuri: pistele de decolare, aterizare, căile de rulare si platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea și terenurile pe care sunt amplasate.

Pentru toate aceste considerente mai sus expuse, Curtea constată că cele două contracte de vânzare-cumpărare sunt lovite de nulitate absolută, iar ca o consecință a constatării acestei nulități în temeiul art. 34 alin. 1 pct.

1 din L. nr. 7/1996 este întemeiat și petitul în rectificare de CF - actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nefiind valabil - în sensul pretins de reclamantă prin petitul cererii introductive de instanță, respectiv, pentru acea parte din cele două numere topografice care constituie domeniu public.

Referitor la petitul din acțiunea principală având ca obiect constatarea apartenenței la domeniul public al J.ui M. a parcelelor de teren cu nr.top. 4. și nr.top. 4. Curtea constată că în speță sunt incidente dispozițiile art.111

C.pr.civ. potrivit cărora, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Prin urmare, acest capăt de cerere este inadmisibil, în virtutea textului legal mai sus arătat, întrucât reclamantul nu a învestit prima instanță cu o cerere în realizarea dreptului pretins de reclamant.

În ceea ce privește petitul din cererea principală, referitor la deschiderea unei noi coli funciare pentru intervenienta accesorie R. A. A. I.

B. M., pentru înscrierea dreptului de proprietate al acesteia în CF asupra imobilelor aparținând domeniului public, Curtea constată că reclamantul arenunțat la judecata acestuia prin cererea înregistrată la data de (...) (f.140, vol.I)

În sfârșit, în ceea ce privește motivul din apelul reclamantului referitor la revenirea asupra cererii sale de renunțare la judecată față de pârâta SC M. C. SRL, Curtea constată că acesta este lipsit de obiect, întrucât, cererea de renunțare la judecată a fost formulată de reclamant la data de (...), după închiderea dezbaterilor și acordarea cuvântului pe fondul cauzei, la (...), neputând deci să fie luată în considerare de către prima instanță (f. 190 dosar fond).

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, în temeiul art.295, art. 296 C.pr.civ., Curtea urmează să admită în parte prezentele apeluri, conform dispozitivului prezentei decizii, soluția de admitere în parte fiind justificată, pe de o parte, prin aceea că nu s-a dat curs favorabil solicitării apelanților, de trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe - în cauză nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 297 alin. 1 C.pr.civ. , iar pe de altă parte, de neadmiterea în întregime a cererii introductive de instanță.

În temeiul art. 298 coroborat cu art. 274 alin.1 C.pr.civ. Curtea va oblig pârâții intimați M. M., M. A. să plătească reclamantului apelant suma de 11.155 lei și intervenientei apelante suma de 963,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariul expertului în sumă de

11.000 lei ( f.115, vol.I), 155 lei și 963,9 lei cheltuieli de transport (f.79, f.59-

66, vol.II) .

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L.

D E C I D E:

Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului.

Admite în parte apelurile declarate de reclamantul J. M., reprezentat prin P. C. J. și de intervenienta R. A. „. I. B. M., împotriva sentinței civile nr.

1697 din 15 decembrie 2008 a T. M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o schimbă în tot, după cum urmează:

Admite în parte cererea principală precizată și extinsă formulată de reclamantul J. M., reprezentat prin P. C. J., în contradictoriu cu pârâții SC „. C. SRL, M. M., M. A., ION M., S. ANA, P. A., N. D., P. G. V., P. P. V. și P. V.

Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta R. A. „. I. B. M., în favoarea reclamantului.

Constată nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1066/(...) de N. de S. B. M., încheiat între vânzătoarea A. M. și cumpărătoarea SC „. C. SRL, reprezentată prin M. M., cu privire la suprafața de 8.771 mp. din nr. top. 4. și cu privire la suprafața de 65 mp. din nr. top. 4., din CF nr. 282 T. de J.

Constată nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 866/(...) de BNP C. C. R., încheiat între vânzătoarea SC „. C. SRL, reprezentată prin M. M., asociat unic și cumpărătorul M. M., cu privire la suprafața de 8771 mp. din nr. top. 4. și cu privire la suprafața de 65 mp. din nr. top. 4., din CF nr. 282 T. de J.

Dispune rectificarea parțială a înscrierilor operate în CF nr. 282 T. de

Jos, în baza încheierilor de CF nr. 589/(...), sub B. 8 și nr. 6999 - 7000/(...),sub B. 17, în sensul radierii dreptului de proprietate a SC „. C. SRL (de sub B. 8) și a pârâților M. M., M. A. (de sub B. 17) asupra suprafeței de 8.771 mp. teren din parcela cu nr. top. 4. și asupra suprafeței de 65 mp. teren din parcela cu nr. top. 4..

Respinge petitul privind constatarea apartenenței la domeniul public al J.ui M. a parcelelor de teren cu nr. top. 4., în suprafața de 9045 mp. și nr. top. 4., în suprafață de 88 mp., din CF nr. 282 T. de Jos (T. M.).

Constată renunțarea reclamantului la judecata petitului referitor la deschiderea unei noi coli funciare pentru intervenienta R. A. „. I. B. M., pentru înscrierea dreptului său de proprietate asupra parcelelor mai sus menționate.

Înlătură din sentință dispoziția referitoare la constatarea renunțării reclamantului la judecată față de pârâta SC „. C. S.

Obligă pârâții M. M., M. A. să plătească reclamantului apelant suma de 11.155 lei și intervenientei apelante suma de 963,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 22 decembrie 2011.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

G.,

A.-A. P. ANA I.

A.-A. M.

Red.A.A.P. Dact.H.C./14 ex./(...). Jud.fond: D M H.

← Decizia civilă nr. 78/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia civilă nr. 5383/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia civilă nr. 324/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 324/2011, Curtea de Apel Cluj