Decizia civilă nr. 88/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 88/R/2011
Ședința publică din 13 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C.
J.ECĂTOR: ANA I. J.ECĂTOR: A. C. G. : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâții G. V. și G. F., împotriva deciziei civile nr. 1. din 30 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe intimații P. I. și P. F. C., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pârâții recurenți G. V. și
G. F., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, pârâții recurenți depun la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 8 lei și 0,3 lei timbru judiciar, aspect față de care la termenul de azi, recursul este legal timbrat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului având în vedere că acesta nu se încadrează în prevederile art. 304 C.proc. civ.
Pârâții recurenți arată că nu pot pune concluzii pe excepția invocată de către instanță întrucât nu au cunoștințe juridice.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr.2756/(...), pronunțată de J. V. de Sus în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea promovată de reclamanții P. I. și P. F. C. în contradictoriu cu pârâții G. V. și G. F. și în consecință, au fost obligați pârâții să-și zidească ușa aflată la etajul imobilului proprietatea lor și care are ieșire prin camera proprietatea reclamanților, precum și să-și repare sistemul de scurgere a apei menajere care trece prin beciul de sub casă, în caz contrar, au fost autorizați reclamanții să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala proprie.
Pentru a pronunța această sentință, J. V. de Sus a reținut că, potrivit sentinței civile nr.1814/(...) pronunțată în dosarul nr.(...) al J. V. de Sus, reclamanții sunt proprietarii imobilului casă de locuit compusă din hol, două băi, bucătărie, 2 camere la etaj, 2 camere edificate deasupra casei pârâților și acoperișul de pe întreaga clădire, situată pe terenul pârâtei G. F.
Imobilul reclamanților este alipit de casa pârâților, construcția fiind proiectată inițial în acest mod, date fiind relațiile dintre părți (reclamanta este fiica adoptivă a pârâților). Întrucât imobilul a fost construit practic în continuarea casei vechi a pârâților, accesul la beciul pârâților se face din imobilul proprietatea reclamanților, iar la etaj, există o ușă prin care pârâțiipot pătrunde direct în una dintre camerele casei reclamanților. În beciul pârâților, se află instalația de scurgere a apei, respectiv o țeavă secționată.
Folosirea ușii de către pârâți este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate al reclamanților precum și vieții lor private, din moment ce pârâții ar putea oricând să intre în casa reclamanților, fără acordul acestora. Pârâții au susținut cu ocazia cercetării la fața locului, că le este necesar accesul în camera reclamanților pentru a putea curăța hornul comun, însă nu s-a făcut nici o dovadă cu privire la faptul că este singura posibilitate pe care o au în acest sens, și oricum încălcarea dreptului de proprietate al reclamanților nu este proporțională cu scopul urmărit de pârâți.
Fiind schimbată configurația imobilului și având în vedere starea conflictuală existentă între părți, pârâții nu mai pot folosi acea ușă discreționar și să pătrundă în casa reclamanților, deși aceștia se opun, pe cale de consecință au fost obligați să-și zidească ușa aflată la etajul imobilului proprietatea lor și care are ieșire în camera proprietatea reclamanților.
În ceea ce privește scurgerea apei menajere în beciul proprietatea pârâților este adevărat faptul că, chiuveta de la care provine țeava de scurgere a apei nu mai este funcțională (nu curge apă la chiuvetă), însă apa aruncată de pârâți în acea chiuvetă se scurge direct în beci și de acolo pătrunde în imobilul reclamanților. S. pârâților în sensul că reclamanții au tăiat țeava, ceea ce a determinat scurgerea apei direct în beci astfel că nu ar putea fi răspunzători pentru inundarea imobilului reclamanților, nu au fost dovedite și au obligația de a repara instalația de scurgere a apei, astfel încât să nu afecteze proprietatea reclamanților.
În temeiul art.1077 Cod civil, în situația în care pârâții nu își vor îndeplini obligațiile, reclamanții vor fi autorizați să le aducă la îndeplinire pe cheltuiala lor, având în vedere acordul pe care și l-au manifestat în acest sens.
Prin decizia civilă nr. 165 din (...) a T. M. a fost respins ca nefondat apelul declarat de către apelanții G. V. și G. F., împotriva sentinței civile nr.
2756/(...), pronunțată de J. V. de Sus în dosarul nr.(...).
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, criticile formulate prin memoriul de apel, referitoare la faptul că nu s-au administrat probe de către judecătorie sunt neîntemeiate. J. V. de Sus a administrat proba cu înscrisuri, au fost acvirate dosarele (...) (1001/2006) al J. V. de Sus, nr.(...) al T. M., dosarul nr. 3468/2005 al J. V. de Sus, (...) al J. V. de Sus și al T. M..
Instanța cu respectarea cerințelor art.215-217 Cod procedură civilă, a administrat și proba cu cercetarea la fața locului, procesul verbal aflat la fila
27 din dosarul primei instanțe, conținând descrierea operațiilor efectuate la fața locului. Părțile au avut posibilitatea discutării acestuia, iar apelanții au avut posibilitatea de a propune probe în combaterea concluziilor acolo exprimate, însă apelanții nu au solicitat în fața primei instanțe niciun fel de probe.
Apelanții nu au solicitat niciun fel de probe nici în fața instanței de apel, deși au fost asistați de avocat iar tribunalul, exercitându-și rolul activ, în conformitate cu dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă a pus în discuție împrejurarea dacă apelanții nu înțeleg să propună probe.
În urma cercetării la fața locului, prima instanță a concluzionat că ușa în cauză nu mai prezintă pentru pârâți niciun fel de utilitate ci dimpotrivă, folosirea ei este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate alreclamanților, precum și intimatei-pârâte, din moment ce pârâții ar putea oricând să intre în casa reclamanților, fără acordul acestora.
Apelanții nu au făcut dovada faptului că le este necesar accesul în camera proprietatea reclamanților pentru a putea curăța hornul comun, nu au făcut nicio dovadă cu privire la faptul că singura posibilitate de a fi curățat acel horn ar însemna pătrunderea apelanților prin acea ușă în camera proprietatea intimaților, oricând.
T. a apreciat că, în mod corect prima instanță a reținut, în contextul schimbării configurației imobilului și al stării conflictuale existente între părți și dovedite prin dosarele atașate, că apelanții nu mai pot folosi acea ușă în mod discreționar, pentru a pătrunde oricând în camera proprietatea intimaților,conform sentinței civile irevocabile nr.1814/2008.
A decide altfel, ar însemna o încălcare a Protocolului adițional nr.1 la
C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, articolul 1, care arată că: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Critica expusă în motivele de apel referitoare la rezolvarea problemei vizând instalația de scurgere a apei a fost apreciată ca neîntemeiată. Prima instanță a constatat cu ocazia deplasării la fața locului, verificând instalația de sub chiuvetă, că țeava din plastic ce asigură scurgerea apei este secționată și poate fi mutată ușor cu mâna, astfel încât apa să se scurgă fie sub chiuvetă, fie în beci. Prima instanță a menționat, în procesul verbal de cercetare la fața locului, că apelanții-pârâți au oricând posibilitatea să dirijeze scurgerea apei aruncate în chiuvetă, prin mutarea țevii secționate, fie deasupra gurii țevii care duce la beci, fie înafara acesteia-fila 27 din dosarul primei instanțe.
Apelanții-pârâți nu au dovedit în niciun fel susținerile potrivit cărora intimații au tăiat țeava, determinând scurgerea apei direct din beci.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal pârâții G.
V. și G. F., solicitând, în principal, modificarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probațiunii, iar în subsidiar, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului.
În motivarea recursului recurenții au arătat că prin sentința civilă nr.
2756/(...) pronunțată de J. V. de Sus a fost admisă acțiunea reclamanților și, în consecință, ei au fost obligați să-și zidească ușa aflată la etajul imobilului proprietatea lor și care are ieșire prin camera proprietatea reclamanților și să-și repare sistemul de scurgere a apei menajere care trece prin beciul de sub casa lor, fără ca aceasta să fie dovedită. Singura probă administrată în cauză fiind procesul verbal de cercetare la fața locului, ocazie cu care instanța nu a verificat susținerile lor referitoare la faptul că le este necesar accesul în camera reclamanților pentru a putea curăța hornul comun, că aceasta constituie singura posibilitate de acces la horn.
Recurenții au mai arătat că nu lor le revenea obligația producerii de probe în acest sens, ci reclamanților, care trebuiau să dovedească faptul că au și alte posibilități de acces la hornul comun al casei pentru a nu le îngrădi dreptul lor de proprietate. C. pe care o folosesc ei este proprietatea lor, iar reclamanții au fost cei care au realizat o construcție nouă, lipită de casa lor, însă hornul casei s-a păstrat din construcția veche și constituie proprietatea lor.
În ce privește obligarea lor la a repara instalația de scurgere a apei, recurenții au arătat că aceasta este nedovedită, întrucât chiuveta este nefuncțională și din nicio probă nu a rezultat că pârâții ar fi folosit-o.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Examinând recursul declarat, prin prisma excepției invocate din oficiu, curtea reține următoarele:
A motiva recursul înseamnă pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prev. de art. 304
Cod proc.civ., dar și dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
În speță, recurenții nu s-au conformat dispozițiilor înscrise în art. 3021
Cod proc.civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, alături de alte motive și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor și art. 304 Cod proc.civ., întrucât în declarația de recurs nu a indicat vreun motiv din cele prevăzute la art. 304
Cod proc.civ., iar criticile formulate nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.
Curtea apreciază că, în speță, nu este posibilă o încadrare în motivele de recurs a art. 304 Cod proc.civ., fapt ce echivalează cu o nemotivare a căii de atac, iar consecința care se impune conform dispozițiile art. 306 alin. 1
Cod proc.civ., este aceea a nulității recursului declarat de pârâți.
Motivele invocate de recurenți se referă la netemeinicia hotărârii și nu la aspecte de nelegalitate a acesteia și se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 11 Cod proc.civ., care nu mai poate fi analizat, fiind abrogat la data promovării recursului.
Având în vedere că dispozițiile imperative ale legii mai sus reținute nu au fost îndeplinite, că în cauză nu sunt motive de ordine publică susceptibile de a fi puse în discuția părților din oficiu, în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamanții G. V. și G. F. împotriva deciziei civile nr. 165 din 30 septembrie 2010 a T. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de pârâții G. V. și G. F. împotriva deciziei civile nr. 165 din 30 septembrie 2010 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. A. A. C. ANA I. A. C. C. B.
Red. I.A. dact. GC
2 ex/(...)
J..apel: D.Țiplea, D.M.Haidu
| ← Decizia civilă nr. 4834/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 5156/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
