Decizia civilă nr. 5156/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5156/R/2011
Ședința 8 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâții S. E. F., S. S. M., S. Z. și S. A. împotriva deciziei civile nr. 148 din 22 iunie 2011 a T. M. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații B. L., V. V., B. A. , B. M. și S. V., având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantului intimat B. L., avocat Ș. A. M., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
R. a fost declarat și motivat în termen și a fost comunicat intimaților.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 17 noiembrie 2011, pârâții recurenți au formulat o cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în cuantum de 3237,8 lei, aferentă recursului.
Prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 24 noiembrie
2011, s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către recurenți și au fost scutiți de obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3237,8 lei, aferentă cererii de recurs.
La data de 8 decembrie 2011, s-au depus la dosar, prin fax și registratura instanței, din partea reclamantului intimat B. L., concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în tot a deciziei civile nr. 1. din (...), pronunțată de T. M., ca legală.
În opinia sa, nu poate opera puterea de lucru judecat întrucât acțiunea principală a fost respinsă, fără a se analiza fondul cauzei deoarece reclamantul nu a creat cadrul procesual adecvat. De asemenea, trebuie reținut că în prezenta pricină nu s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, așa cum în mod eronat se arată în motivarea recursului.
Apreciază că în speță sunt incidente și prevederile cu privire la nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare raportat la faptul că această convenție are o cauză ilicită.
În mod corect instanțele de fond au soluționat cererea, statuând nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, reținând căpărțile au fost de rea-credință la momentul încheierii contractului, intenția lor de fraudă fiind evidentă și dovedită.
Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul B. L. a chemat în judecată pe pârâții Ș. M., V. V., B. A., Ș. E. F., Ș. S. M., Ș. Z., Ș. A. și Ș. V., solicitând instanței ca, prin sentința pe care o va pronunța să se constate că la data de 5 ian. 1962 între P. M. și V. V. și A. a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în suprafață de
1121 mp., situat în B. M. str. F. nr. 3 identificat în C. 21263 B. M. parte din nr. cadastral 8564; pârâta 1 să fie obligată în calitate de moștenitoare a defunctelor P. M. și P. M. și pe pârâții 2 și 3 în calitate de moștenitori ai defuncților V. V. și A. să se prezinte la un notar public în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, în caz contrar prezenta hotărâre să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare; să se constate că la data de 17 III 1984 între V. V. și A. pe de o parte și reclamant a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la casa de locuit și terenul în suprafață de 1121 mp., situat în B. M. str. F. nr. 3 identificat în C. 21263 B. M. parte din nr. cadastral 8564; pârâții 2 și 3 să fie obligați să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractului în formă autentică sau prezenta hotărâre să țină loc de act autentic; să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6. încheiat de N. P. I. D. între pârâtul 1 și pârâții 4-7 cu privire la terenul în suprafață de 1121 mp din C. 21263 B. M. parte din nr. cadastral 8564; să se dispună dezmembrarea terenului, să se dispună întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1. septembrie 2009 a J. B. M. s-a admisacțiunea civilă formulată de reclamantul B. L. împotriva pârâților Ș. M.decedată în cursul procesului, având ca moștenitori pe Ș. V. (soț supraviețuitor) și Ș. E. F. și Ș. Z., V. V., B. A. ns. V., Ș. E. F., Ș. S. M., Ș. Z., Ș. A., admițându-se în parte și cererea reconvențională formulată de pârâții 4-7 împotriva reclamantului și a soției B. M., și în consecință:
S-a constatat că la data de 5 ianuarie 1962 între P. M. în calitate devânzător, pe de o parte, și numiții V. V. și V. A. în calitate de cumpărători, pe de altă parte, a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în suprafață de 1121 mp., situat în B. M. str. F. nr. 3 înscris în C.
21263 B. M. nr. cadastral 8564/1.
Au fost obligați moștenitorii pârâtei Ș. M. și pe pârâții 2 și 3 să seprezinte la un notar public în vederea încheierii contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică cu privire la terenul în suprafață de 1121 mp., situat în B. M. str. F. nr. 3, înscris în C. 21263 B. M. nr. cadastral nou
8564/1, în caz contrar hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
S-a constatat că la data de 17 III 1984 între V. V. și V. A. în calitate de vânzători, pe de o parte, și reclamant în calitate de cumpărător, pe de altă parte, a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la casa de locuit cu 2 camere și bucătărie, bucătărie de vară și magazie de lemne, precum și suprafața de 1120 mp teren situat în B. M. str. F. nr. 3, identificat în C. 21263 B. M. nr. cadastral nou 8564/1.
Au fost obligați pârâții 2 și 3 să se prezinte la un notar public în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare în formă autentică cu privire la construcțiile arătate mai sus și teren în suprafață de 1121 mp., identificat în C. 21263 B. M. nr. cadastral 8564/1, în caz contrar hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare nr. 6. încheiat de N. P. I. D. între pârâta 1 Ș. M. și pârâții 4 și 6 cu privire la terenul în suprafață de 1121 mp. și construcția de pe teren, identificat în C. 21263 B. M. parte din nr. cadastral 8564, cu nr. cadastral nou 8564/1.
S-a dispus dezmembrarea terenului înscris în C. 21263 B. M. nr. cadastra 8564 în nr. cadastrale noi 8564/1 și 8564/2, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expertul Ș. O. care face parte integrată din sentință.
S-a dispus înscrierea pe parcela cu nr. cadastral nou 8564/1 din C.
21263 B. M. și a următoarelor anexe gospodărești: bucătărie de vară, magazie și lemnărie.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate dobândit de reclamantîn C. conform celor de mai sus.
S-au respins cererile formulate de pârâții-reclamanți în cerereareconvențională cu privire la : revendicare, constatarea dreptului de proprietate al pârâților asupra construcțiilor și întabularea dreptului de proprietate în C. al pârâților cu privire la construcții.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului 3720 lei cheltuieli dejudecată.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că proprietar al terenului a fost P. M. care a fost mama numitei P. M.
(decedată), la rândul ei mama pârâtei 1. P. M. vinde soților V. V. și A. terenul de 1121 mp. C. edifică pe teren construcțiile (casă cu 2 camere și bucătărie, bucătărie de vară, magazie de lemne). În 17 III 1984 reclamantul cumpără de la soții V. terenul și construcțiile, de la data cumpărării folosind întregul imobil, pentru care a plătit impozit. După obținerea titlului de proprietate pârâta 1 refuză să încheie contractul în formă autentică.
De la data vânzării terenului și până în prezent nici un membru al familiei S. nu a folosit nici terenul și nici construcțiile din litigiu.
În consecință, prima instanță a reținut că în cauză sunt întrunite cerințele art. 966, (...) cod civil și ale dispozițiilor Legii 7/1996.
Contra sentinței au declarat recurs pârâții solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterii cererii reconvenționale.
R. a fost soluționat prin decizia civilă nr. 1046/R/(...) a T. M. în sensulrespingerii acestuia.
Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Maramureș au declarat recurs pârâții Ș. Z., Ș. A., Ș. F. E. și Ș. S. M. R. pârâților a fost admis de
Curtea de A. C. iar prin decizia civilă nr. 1. mai 2010 s-a casat în întregimedecizia tribunalului și s-a trimis cauza spre rejudecare ca apel aceleași instanțe.
S-a reținut că intimații au dovedit faptul că valoarea obiectului litigiului, respectiv a terenului în suprafață de 1200 m.p., situat în B. M., str. Frumușaua, nr. 3, județul M., înscris în CF nr. 21263 B. M., nr. cadastral
8564 este de 144.000 lei (1200 mp X 120 lei) depășind plafonul de 100.000 lei prevăzut de art. 2821 Cod procedură civilă. T. în mod greșit, cu încălcarea prevederilor art. 298 raportat la art. 129 alin. 4 și 5, art. 282 alin. 1 și art. 2821 Cod procedură civilă, a calificat calea de atac exercitată de pârâți ca fiindrecurs și a soluționat-o ca atare în complet format din 3 judecători, calea de atac la care sunt îndreptățite părțile fiind reglementată de lege și nu lăsată la aprecierea instanței de judecată sau a părților. În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. (...). Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosarul nr. (...) s-a respins apelul declarat de către pârâții Ș. Z., Ș. A., Ș. F. E. și Ș. S. M. împotriva sentinței civile nr. 1854/(...) a Judecătoriei B. M.. Au fost obligați apelanții Ș. Z., Ș. A., Ș. F. E. și Ș. S. M. la plata către intimatul B. L. a sumei de 8178,19 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: Susținerea apelanților potrivit căreia în cauză operează excepția puterii de lucru judecat este neîntemeiată și aceasta deoarece în dosarul nr. (...) instanțele nu au tranșat fondul cauzei lămurind raportul litigios dintre părți și oferind o soluție acestuia, ci au constatat că reclamantul nu a creat cadrul procesual adecvat tranșării chestiunii litigioase, omițând și chemarea în judecată a persoanelor care era necesar a fi introduse în cauză. În considerentele deciziei civile nr. 401/R/(...) a T. M. s-au reținut următoarele: „Prima instanță a respins acțiunea precizată a reclamantului din dosarul nr. (...) cât și cererea privind nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate înregistrat sub dosarul conexat nr. 6669/182/207 sub toate petitele, arătând în mod corect că reclamantele nu au chemat în judecată promitenții vânzători, deci litigiul s-a purtat într-un cadru procesual neadecvat, care a făcut imposibilă cercetarea pe fond a tuturor capetelor de cerere, inclusiv cel privind nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei Ș. M. De altfel, reclamantul a și promovat o acțiune intitulată în prestație tabulară și constatarea nulității absolute, cu același obiect, sub dosar nr. (...) a J. B. M. chemând în judecată și alte persoane, după cum rezultă din copia acțiunii depuse astăzi la dosar."; Este evident așadar că ceea ce au reținut instanțele în dosar nr. (...) a fost inadmisibilitatea acțiunii astfel cum a fost ea formulată, ceea ce presupune soluționarea litigiului pe excepție și nu pe fond. În aceste circumstanțe, dat fiind faptul că neajunsurile reținute anterior de instanțe sub aspect procedural au fost corectate în acțiunea supusă acum judecății tribunalul apreciază că nu poate opera excepția puterii de lucru judecat, care ar paraliza soluționarea litigiului pe fond. Cât privește restul aspectelor hotărârii atacate, criticate de apelanți instanța constată că prima instanță, printr-o judicioasă analiză a probelor administrate, a stabilit o stare de fapt corectă aplicând acestora starea de drept incidentă. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică este lovit de nulitate absolută parțială, probele administrate conducând spre concluzia că părțile acestui contract au fost de rea-credință. Raporturile de rudenie și de afinitate dintre vânzători și cumpărători, identitatea de domiciliu dintre părțile contractante, raporturile de imediată vecinătate cu reclamantul și terenul în litigiu conduc spre prezumția potrivit căreia inclusiv cumpărătorii au cunoscut faptul că bunul este litigios, că vânzătoarea a purtat un proces în cadrul căruia reclamantul s-a prevalat de antecontractele de vânzare- cumpărare. Pe de altă parte, după cum rezultă inclusiv din interogatoriile pârâților Ș., familia Ș. nu s-a aflat niciodată în posesia terenului în litigiu, cumpărătorii achiziționând un teren aflat în posesia vecinului lor (reclamantul), pe care se află construită casa în care acesta locuiește. Oricecumpărător diligent se preocupă să afle care este situația juridică a bunului imobil pe care intenționează să-l achiziționeze, iar aparenta totală lipsă de interes în acest sens a cumpărătorilor nu maschează altceva decât reaua- credință a acestora la momentul încheierii contractului atacat de către reclamant, care, întâlnindu-se cu reaua-credință a vânzătorului, face ca acest contract să fie afectat de nulitate absolută în condițiile în care cauza contractului a fost ilicită (art. 966 Cod civil). Contractul de vânzare-cumpărare fiind afectat de nulitate absolută parțială el nu își poate produce efectul translativ de proprietate pentru partea de teren în litigiu. În aceste condiții reclamantul este în măsură să își valorifice antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate anterior. Faptul că terenul ce face obiectul celor două antecontracte figura ca fiind înscris în CAP în perioada încheierii convențiilor sub semnătură privată, nu afectează valabilitatea contractelor, și odată obținut titlul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar de către fostul proprietar sau succesorii acestuia se poate proceda la valorificarea antecontractelor, în situația în care sunt întrunite și celelalte condiții de validitate, pe lângă condiția ca bunul vândut să se afle în patrimoniul celui obligat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Practica în materie a fost constantă în sensul că pe terenurile ce fac obiectul legilor fondului funciar vocația la reconstituire o are fostul proprietar sau moștenitorii lui, urmând ca după obținerea titlului de proprietate de către acesta (aceștia), promitentul-cumpărător să-și valorifice pretențiile pe calea dreptului comun. Pentru aceste considerente instanța, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, a respins apelul și, în temeiul art. 298 raportat la art. 274 Cod procedură civilă, a obligat apelanții la plata către intimat a sumei de 8178,19 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial achitat în dosarul nr. (...) al T. M. (fila 72 din dosarul de recurs), onorariu avocațial achitat în dosar nr. (...) al Curții de A. C. (fila 100 din dosarul curții), taxa judiciară de timbru datorată de reclamant, stabilită de Curtea de A. C. pentru judecata la fond, al cărui cuantum a fost redus la nivelul sumei de 5178,19 lei prin procedura de acordare a ajutorului public judiciar. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții S. E. F., S. S. M., S. Z. și S. A. solicitând modificarea în totalitate a deciziei civile nr. 1. a T. M.în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată. În motivare s-a arătat că instanța de apel a apreciat în mod greșit că nu există putere de lucru judecat raportat la soluția pronunțată în dosarul nr. (...) a J. B.-M., existând identitate de obiect chiar dacă în cel de -al doilea proces nu există id entitate de părți . Nu corespunde realității faptul că în dosarul menționat instanța s-a pronunțat pe excepție și nu pe fond, existând o justificare motivată a instanței în privința tuturor capetelor de acțiune, finalizată cu respingerea ca netemeinică a acțiunii. Pe fondul cauzei s-a arătat că pentru admisibilitatea unei acțiuni care să consfințească un drept de proprietate pe promisiune de vânzare- cumpărare bilaterală, condiția esențială este ca promitentul vânzător să fie proprietarul de drept al bunului vândut. Acesta trebuie să fie înscris în CF și numai față de o astfel de persoană se poate promova acțiunea. Din extrasul de CF rezultă calitatea de proprietar tabular a recurenților față de care actele bilaterale de înstrăinare nu-și produc efectele, nefiind părți în acele promisiuni de vânzare-cumpărare. Pentru a fi admisibilă o asemenea cerere trebuia ca inițial reclamantul să solicite și să obțină anularea titlului de proprietate și anularea contractului autentic, bineînțeles cu anularea încheierilor de CF. În regim de CF actul care dobândește dată certă devine în exclusivitate act translativ de proprietate. Nu poate fi admisibil nici petitul având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a contractului autentic prin care proprietara tabulară S. M. înstrăinează imobilul în favoarea recurenților, nefiind vorba despre o nulitate absolută, acest contract putând fi eventual anulat dacă s-ar fi anulat titlul de proprietate. Promitenta vânzătoare nu a fost proprietara bunului la data vânzării, imobilul fiind scos din circuitul civil ca urmare a cooperativizării. S-a mai arătat că solicitarea reclamantului de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu a fost respinsă prin invalidare, soluția nefiind atacată. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., art. 3124 alin. 2 C.pr.civ. și art. 274 C.pr.civ. Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, depunând latermenul de judecată stabilit în cauză concluzii scrise în sensul respingerii ca nefondat a recursului, concluzii susținute oral în fața instanței de către reprezentantul acestuia. Analizând recursul declarat de pârâții S. E. F., S. S. M., S. Z. și S. A. împotriva deciziei civile nr. 148 din 22 iunie 2011 a T. M., Curtea rețineurmătoarele: În ceea ce privește critica referitoare la modul de soluționare a excepției autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.5909/2007 a J. B. M. se apreciază de către Curte că aceasta este neîntemeiată. Chiar recurenții precizează în motivele de recurs că nu există identitate de părți în cele două dosare, ci numai de obiect și cauză, cu toate acestea în cauză fiind vorba despre o putere de lucru judecat. Această susținere este contrazisă de textul de lege care reglementează autoritatea de lucru judecat, art.1201 C.civ., acesta stipulând expres că este nevoie să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză pentru a se putea pune în discuție o autoritate de lucru judecat. De asemenea, se constată că obiectul celor două acțiuni este numai parțial identic, în ceea ce privește perfectarea contractelor de vânzare cumpărarea sub semnătură privată încheiate în anul 1962, respectiv anul 1984. Numai raportat la acestea se poate pune problema unei autorități de lucru judecat. Se constată însă din ansamblul considerentelor deciziei civile nr.401/2008 a T. M., prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr.5909/2007 a J. B. M. că acțiunea a fost respinsă motivat de faptul că reclamantul nu a chemat în judecată promitenții cumpărători, litigiul purtându-se într-un cadru procesual neadecvat care a făcut imposibilă cercetarea pe fond a acțiunii. S-a mai reținut promovarea acțiunii care face obiectul acestui dosar, în acesta cadrul procesual fiind altul, fiind lipsită de utilitate o eventuală casare cu trimitere spre rejudecare. Rezultă deci că prin decizia civilă nr.401/2008 s-a tranșat irevocabil faptul că litigiul care a făcut obiectul dosarului nr.(...) nu a fost soluționatpe fond, în prezentul dosar nemaiputându-se pune în discuție această chestiune stabilită anterior prin hotărâre judecătorească irevocabilă. În ceea ce privește fondul cauzei se constată de asemenea netemeinicia criticilor formulate. Primordial se impune a se analiza modul de soluționarea a petitului având ca obiect constarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat între Ș. M. și recurenți, contract constat nul de către instanța de fond, soluția fiind corect menținută în apel. Pornind de la probele administrate în cauză, instanța de apel a apreciat că acesta este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită, iar nu pentru reaua credință a părților contractante, rea credință într-adevăr reținută de instanță pentru a concluziona în sensul unei cauze ilicite. Ori, în mod cert, conform art.948 C.civ., o condiție esențială de validitate a contractului este existența unei cauze licite, sancțiunea neîndeplinirii acestei condiții fiind nulitatea absolută. Nu se pune problema necesității anulare prealabile a titlului de proprietate eliberat defunctei Ș. M., reclamantul formulând cererea tocmai ca urmare a aprecierii ca valabile a acestui titlu de proprietate. Calitate procesuală pasivă în ceea ce privește petitul de perfectare a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat în anul 1962 a avut-o Ș. M., proprietara tabulară a terenului, în calitate de moștenitoare după P. M., promitenta vânzătoare din contract, ulterior, în urma decesului pârâtei Ș. M. în timpul procesului, acțiunea fiind continuată împotriva moștenitorilor acesteia din urmă, respectiv pârâții recurenți. Cadrul procesual a fost deci corect stabilit în ceea ce privește petitul de constare a nulității contractului autentic de vânzare cumpărare și în ceea ce privește petitul de perfectare a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat în anul 1962. Constatându-se nulitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat între Ș. M. și recurenți, cu consecința restabilirii situației anterioare, în mod corect au fost obligați aceștia în calitate de moștenitori ai pârâtei Ș. M. să încheie contract de vânzare cumpărare în formă autentică cu reclamantul, nedovedindu-se că acesta nu ar fi valabil. Faptul că terenul care face obiectul antecontractului încheiat în anul 1962 ar fi fost deja cooperativizat în momentul încheierii contractului nu a fost dovedit prin probele administrate în cauză, din copia registrului agricol depusă la fila 37 dosar (...) a T. M. rezultând că situația numitei C. M. este neschimbată până în anul 1963, cererea de înscriere în C. de care se prevalează pârâți recurenți fiind de altfel datată cu 2 zile anterior încheierii antecontractului de vânzare cumpărare. Chiar dacă s-ar admite că terenul era deja cooperativizat în momentul încheierii primului antecontract, doctrina și practica judiciară au statuat că acest gen de contracte încheiate anterior anului 1989 sunt valabile ca antecontracte de vânzare cumpărare, subzistând obligația promitentului vânzător de a îndeplini formalitățile prevăzute de lege pentru transferarea dreptului de proprietate când este posibil, respectiv după reintrarea acestor terenuri în circuitul civil. P. reclamantului și a antecesorilor săi fiind una neviciată încă din anul 1962, anul încheierii contractului în discuție, fiind edificate construcții pe teren și achitate impozite pentru imobile, nu există nici un impediment pentru admiterea pretenției având ca obiect perfectarea antecontractelor. Soluția referitoare la perfectarea antecontractului încheiat în anul 1984 nu a fost contestată, neimpunându-se deci analizarea sa raportat la cele reținuteanterior referitor la valabilitatea primului antecontract, cel încheiat în anul 1962. Lipsită de relevanță este și o eventuală formulare a unei cereri de constituire a dreptului de proprietate asupra acestui teren de către reclamant și soluția dată acesteia, în prezentul dosar reclamantul pornind de la premisa valabilității reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea defunctei Ș. M., pretinzând numai valorificarea unui antecontract valabil încheiat de antecesoarea acesteia, P. M. Deși s-a invocat și pct.7 al art.304 C.pr.civ. ca motiv de recurs, nu se arată care ar fi motivele contradictorii sau străine de natura pricinii din decizia atacată, o eventuală nemotivare a acesteia neputându-se pune în discuție. Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art.304 pct.9, art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții S. E. F., S. S. M., S. Z. și S. A. împotriva deciziei civile nr. 148 din 22 iunie 2011 a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține ca legală. În temeiul art.274 C.pr.civ. instanța va obliga recurenții să plătească intimatului B. L. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții S. E. F., S. S. M., S. Z. și S. A. împotriva deciziei civile nr. 148 din 22 iunie 2011 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului B. L. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, ANA I. A. C. A. A. C. G., C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.apel: P. V., A. M. Jud.fond: G. P.
← Decizia civilă nr. 88/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2449/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|