Decizia civilă nr. 2033/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2033/R/2011
Ședința publică din data de 3 iunie 2011
Instanța constituită din: Președinte : A. C.
Judecători : V. M. - președintele C. de A. C.
D.-L. B.- vicepreședinte al C. de A.
Grefier : S.-D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta K. I. împotriva sentinței civile nr. 205/(...), precum și recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C., împotriva aceleiași sentințe, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), având ca obiect D. L. nr.
2..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul recurent a depus la dosar întâmpinare, raportat la recursul formulată de reclamanta recurentă.
De asemenea reclamanta recurentă a depus la dosar întâmpinare raportat la recursul pârâtului recurent, solicitând respingerea lui.
Instanța procedează la comunicarea unui exemplar din întâmpinările depuse în cauză cu reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul cu privire la recursurile formulate.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului reclamantei recurente și admiterea recursului formulat de pârâtul
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivăînregistrată în data de (...), reclamanta K. I. a chemat în judecată pe pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța sa se constate caracterul politic al măsurii administrative de stabilire a domiciliului obligatoriu în C. C. G., ulterior nașterii sale în P. V. la data de (...); să fie obligat pârâtul la plata despăgubirilor pentru prejudicial moral suferit, în cuantum de 10.000 euro.
În motivele cererii, reclamanta a arătat că prin sentința penală nr.
128/(...) pronunțata de T. M. C., mama sa, K. Iozefa, a fost condamnată la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale prev de art. 209 pct.2. lit. a. C.pen și confiscarea totala aaverii personale. Prin aceeași sentința si tatăl său, K. Ludovic, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani si confiscarea totala a averii personale pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinei sociale si
7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de răspândire de publicațiuni interzise, urmând sa execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
La data arestării preventive, mama sa era însărcinata în luna a 2-a, fiind deținută la Penitenciarul Cluj, de unde, la data de (...) a fost transferata la P. V. pentru spitalizare.
Reclamanta s-a născut la data de (...), nașterea sa fiind notata în
Registrul stării civile a mun. București, Raionul N. Bălcescu sub nr. 1798 din (...), iar certificatul său de naștere a fost eliberat sub nr. 429 din (...) de către R. N. B.
Până la data de (...), a fost la P. V., după care a fost transferata la C. C.
G., fapt despre care mama sa nu a fost informata, pana la data eliberării ei ea neștiind unde este. Doar după eliberarea ei la data de (...), si urmare a demersurilor făcute, a găsit-o pe reclamantă la C. C. G., de unde a fost luată la data de (...).
Urmare a afectării grave a situației familiale, atât mama sa, cat si tatăl său fiind condamnați nedrept si ținuți in închisoare in condiții mizere, iar in contextul regimului comunist in care a crescut si a trăit, datorita acestor condamnări si datorita faptului ca, atât in acte, cat si in opinia publica figura ca fiind născuta in închisoare si apoi data la casa de copii, nu a avut parte de o copilărie si viata sociala normala.
Atât condamnările suferite de părinții săi, cat si faptul ca a fost la casa de copii i-au marcat profund viata, fiind supusa disprețului public si alienării de societate, neputându-se manifesta liber si fără constrângeri si neputându-se bucura de o viață normala.
Viata sa afectiva, chiar ca si adult, a fost profund marcata de faptul ca s-a născut la închisoare si a fost data la casa de copii ca urmare a condamnării ilegale a părinților săi.
2. Întâmpinarea. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul S. R. prin M. F.a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
In susținerea excepției arătă ca, in speța, nu sunt incidente prevederile art. 3 alin 1 din L. nr. 2., întrucât așa zisa măsura administrativa (de stabilire a domiciliului obligatoriu) cu caracter politic nu a fost luată de organele fostei miliții sau securități împotriva reclamantei, ci se datorează unei conjuncturi nefericite. Raportat la situația părinților reclamantei, apreciază ca transferul acesteia la C. C. era unica soluție la momentul respectiv.
In subsidiar, solicita respingerea acțiunii, având in vedere că prin D. nr. 1358/(...), C. Constituționala a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. 1 lit. a), teza I din L. nr. 2..
3. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 205/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârât.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta K. I., împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. C. și, în consecință, s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative de stabilire a domiciliului obligatoriu al reclamantei la C. C. G. în perioada (...) - (...).
S-a respins capătul de cerere din acțiune având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârât, instanța a constatat că aceasta a solicitat să se constate caracterului politic al măsurii administrative de stabilire a domiciliului său obligatoriu in C. C. G., ulterior nașterii sale in P. V. la data de (...).
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.
În speță, instanța a considerat că această identitate este pe deplin dovedită, în condițiile în care cererea reclamantei se referă la o măsură administrativă care a fost luată împotriva sa. De altfel, argumentele expuse de pârât în susținerea acestei excepții se referă la fondul cererii și nu la calitatea procesuală a reclamantei.
Pentru aceste motive, excepția invocată de pârât a fost respinsă, fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative de stabilire a domiciliului obligatoriu al reclamantei la C. C. G., din actele depuse la dosar rezultă că prin sentința nr.128/1961 a T. M. C., părinții acesteia, K. Ludovic și K. Iozefa au fost condamnați la 10 ani închisoare corecțională, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.209 pct.2 lit. a și art.325 alin. III lit. c C.pen. (uneltire contra ordinii sociale și răspândire de publicații interzise), respectiv la 3 ani închisoare corecțională, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.209 pct.2 lit. a C.pen. (uneltire contra ordinii sociale).
Din copia certificatului de naștere al reclamantei rezultă că aceasta s- a născut la data de (...), dată la care mama sa se afla în P. V. (a fost eliberată la data de (...)).
Din copia foii de ieșire din (...), eliberată de C. C. G., rezultă că reclamanta a fost internată în această casă în perioada (...) - (...).
Raportat la stare de fapt descrisă mai sus și ținând cont de dispozițiile art.4 alin.2 din L. nr.2., instanța a considerat întemeiată cererea reclamantei privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative de stabilire a domiciliului obligatoriu al reclamantei la C. C. G. în perioada (...) - (...), fiind evident că reclamanta a fost internată în această casă ca urmare a condamnării cu caracter politic al părinților săi. Mai mult, reclamanta a rămas internată la C. C. și după eliberarea mamei sale, la data de (...), până la data de (...).
Referitor la capătul de cerere din acțiune având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de despăgubiri, instanța a constatat că reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile L. nr.
2..
Prin D. nr. 1. a C. C., publicată în Monitorul Oficial nr. 761/(...), s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. R., prin Ministerul
Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C. și s-a constatat că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din L. nr. privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Legislatie\temp\00068397.htm" |Constituție}, dispozițiile din legile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea D. C. C. dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durataacestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În consecință, instanța a constatat că, în condițiile în care de la data publicării deciziei menționate au trecut 45 de zile, fără să intervină nicio modificare a dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. a din L. nr. 2., aceste dispoziții și- au încetat efectele juridice, motiv pentru care se impune respingerea cererii reclamantei.
4. Declarațiile de recurs. Î. acestei sentințe au declarat recurs atâtreclamanta K. I., cât și pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.
G. a F. P. C.
A.. Prin recursul declarat, reclamanta K. I. a solicitat admiterearecursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii introductive de instanță.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta arată că i-a fost încălcat dreptul de acces liber la justiție prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care nu i-a fost recunoscut caracterul politic al măsurii administrative luate față de aceasta și nici nu a beneficiat de prevederile D.-lege nr. 1..
Atâta timp cât nu a avut beneficiul D.-lege nr. 1., în aprecierea recurentei, prin aplicarea D. nr. 1. a C. C. ar fi privată de orice măsură reparatorie.
În toate cauzele în care C. Europeană a verificat încălcările aduse dispozițiilor art. 6 din C. a avut în vedere dacă limitările aplicate au restrâns accesul persoanei într-o manieră în care dreptul este atins în substanța sa, adică dacă restrângerea dreptului de acces urmărea un scop legitim și era proporțională cu acesta.
B. Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. C., asolicitat admiterea recursului formulat și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei în totalitate.
În motivarea recursului, se arată că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât măsura administrativă cu caracter politic nu a fost dispusă împotriva acesteia, ci ca urmare a unei „conjuncturi nefericite";.
În consecință, nu sunt incidente în cauză prevederile art. 3 alin. 1 din
L. nr. 2., măsura administrativă invocată de reclamantă nefiind luată de organele fostei miliții sau securități, ci ca o consecință a faptului că s-a născut în închisoare, împrejurare care impune și astăzi luarea unei astfel de măsuri.
Totodată, reclamanta avea posibilitatea să formuleze acțiune în numele părinților săi, ei fiind titularii unei condamnări cu caracter politic.
5. Întâmpinările
Prin întâmpinarea formulată (f.7), pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor
Publice prin D. G. a F. P. C. a solicitat respingerea recursului reclamantei,arătând că dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 2. au fost declarate neconstituționale prin D. nr. 1358/(...) a C. C., în consecință, ele nu mai pot fi aplicate.
Totodată, jurisprudența C. Europene nu poate constitui prin ea însăși temei de drept al unei acțiuni în justiție, fiind necesar a se invoca care anume drepturi prevăzute de C. au fost încălcate și în constă această încălcare.
În data de (...), recurenta reclamantă K. I. a depus la dosarul cauzeiîntâmpinare la recursul pârâtului, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat (f. 9-11), apreciind că situația sa se încadrează în prevederile art. 4 alin. 2 din L. nr. 2., potrivit cărora „persoanele care au făcut obiectulunor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora";.
Întrucât reclamanta a fost plasată într-un centru de copii de către S. R., prin organele sale, în mod cert împotriva sa a fost luată măsura administrativă a stabilirii domiciliului forțat la C. de C. G.
Se apreciază că excepția invocată de pârât este pur formală în raport cu dispozițiile art. 4 alin. 2 din L. nr. 2..
Scopul L. nr. 2. este de a recunoaște nedreptățile și abuzurile sistemului totalitar, relevantă fiind și împrejurarea că prin H. nr. 7. pentru aplicarea prevederilor D.-lege nr. 1., petentei Jecan M. i s-a recunoscut faptul că o detenție efectivă fiind născută în timpul detenției mamei, iar după naștere a fost preluată de familie iar nu trimisă la C. C. Cu atât mai gravă este situația în care copilul născut în Penitenciar a fost trimis ulterior într-o instituție, ca măsură administrativă a stabilirii domiciliului forțat.
6. Judecata în recurs. Verificând hotărârea atacată, din perspectivamotivelor de recurs formulate și dezvoltate de părțile în litigiu, C. apreciază că este în parte fondat recursul S. R. și este nefondat recursul reclamantei.
Sub aspectul stării de fapt, a fost stabilită cu certitudine în cauză împrejurarea că reclamanta s-a născut în data de 1 august 1961, în P. V., părinții săi, K. Ludovic și K. Jozefa, fiind condamnați la pedeapsa de 10 ani închisoare corecțională, pentru săvârșirea infracțiunilor de uneltire contra ordinii sociale și răspândire de publicații interzise, respectiv la pedeapsa de
3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, prin sentința penală nr. 128/1961 a T. M. C.
În intervalul de timp cuprins între (...) și (...) reclamanta a fost internată la C. C. din G.
Cu privire la măsura internării la C. C. din G., reclamanta solicită a se constata caracterul politic al acesteia și a fi obligat pârâtul la plata unor despăgubiri cu titlul de daune morale în cuantum de 10.00 Euro.
Reclamanta nu a beneficiat de măsuri reparatorii în baza D.-lege nr.
1., beneficiarul dispozițiilor acestui act normativ fiind tatăl reclamantei, conform Hotărârii nr. 49 din (...), emisă de C. pentru aplicarea prevederilor
D.-lege nr. 1. (pag. 33 dosar fond).
Conform prevederilor art. 3 din L. nr. 2., privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative menționate expres și limitativ la lit. a) - f).
Potrivit prevederilor art. 4 alin. 2 din L. nr. 2., persoanelor care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora, prevederile art. 1 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 3 din L. nr. 2., la care trimite textul de lege mai sus evocat, constituie condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 214/1999, toate circumscrise exprimării protestului împotriva regimului comunist și abuzului de putere politică.
Din analiza normelor menționate rezultă, așadar, că se conferă ex lege caracter politic anumitor măsuri administrative, luate de organele fostei miliții sau securități și întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative menționate în cuprinsul art. 3 din L. nr. 2..
Totodată, instanțele de judecată pot să constate caracterul politic al altor măsuri administrative decât cele menționate în cuprinsul art. 3, respectiv: dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, sub condiția ca aceste măsuri să fi fost luate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru săvârșirea unor fapte prin care s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute în cuprinsul art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr.
214/1999.
În cauză, internarea reclamantei la C. C. din G., pentru un timp de aproximativ 4 luni, între (...) și (...), are caracterul unei măsuri de protecție specială, luată în considerarea faptului că reclamanta s-a născut în penitenciar și ambii părinți se aflau în executarea unei pedepse privative de libertate.
Această măsură de protecție a avut ca temei juridic H. G. nr. 8., respectiv dispozițiile art. 104 și urm. din Codul familiei.
Măsura de protecție a plasamentului copilului ai căror părinți execută o pedeapsă privativă de libertate și cărora li s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor părintești este și astăzi reglementată prin dispozițiile art. 58 și urm. din L. nr. 272/2004.
Rezultă cu puterea evidenței că măsura luată față de reclamantă în perioada minorității nu are ex lege caracter politic întrucât ea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 3 din L. nr. 2. și nici nu ar putea fi apreciată de instanță ca având caracter politic întrucât nu este consecința săvârșirii de către reclamantă a unor fapte prin care s-a urmărit exprimarea protestului împotriva dictaturii comuniste și abuzului de putere politic.
Măsura internării la C. C. din G. rămâne una de protecție, iar nu o măsură administrativă cu caracter politic, de natură să atragă incidența dispozițiilor L. nr. 2. în favoarea reclamantei, care a acționat în prezentul dosar în nume propriu și nu în calitate de moștenitor al părinților săi, condamnați politic.
Pe cale de consecință, în mod greșit prima instanță a constatat caracterul politic al măsurii internării reclamantei la C. C. G.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, soluția pe care prima instanță a dat-o acestei excepții și considerentele ce o susțin sunt corecte, temeinicia pretențiilor reclamantei nefiind de natură să afecteze legitimarea procesuală activă a acesteia, ca parte a raportului juridic substanțial dedus judecății. Reclamanta a fost supusă unei anumite măsuri, luată de organele S. R. în perioada regimului comunist, iar în considerarea acestui fapt, este îndreptățită a se adresa instanței judecătorești pentru ca aceasta să aprecieze cu privire la caracterul măsurii luate.
Nu pot fi acceptate argumentele reclamantei recurente referitoare la încălcarea dreptului de acces liber la justiție, atâta timp cât s-au asigurat părții condițiile sesizării instanței judecătorești și exercitării căilor legale de atac, în considerarea unui act normativ cu caracter special a cărui aplicabilitate în speța concretă rămâne la aprecierea instanței de judecată. Respingerea unei acțiuni în justiție ca netemeinică nu este de natură să afecteze accesul liber la justiție al părții, în sensul celor afirmate de aceasta prin declarația de recurs.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ., C. va admite în parte recursul pârâtului, și pe cale de consecință, va modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, în tot, ca neîntemeiată.
În considerarea acelorași dispoziții, recursul reclamantei se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. (prin MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE) împotriva sentinței civile nr. 205 din 03 martie 2011 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în sensul respingerii în totul, ca neîntemeiată, a acțiunii reclamantei K. I.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta K. I. împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. C. V. M. D.-L. B.
Plecat în C.O., semnează vicepreședintele instanței
S.-D. G.
GREFIER
Red.DB/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: D.I.T.
| ← Decizia civilă nr. 310/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 250/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
