Decizia civilă nr. 2189/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 2189/R/2011

Ședința publică din 17 iunie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A.-A. P.

JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ

I.-D. C. GREFIER : A. A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. ROMÂN, PRIN BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI R. PRIN B. S. R. C., împotriva deciziei civile nr. 1. din 23 martie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), precum și împotriva sentinței civile nr. 1. a J. C.-N., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. O., având ca obiect restituire metale prețioase.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent, consilier juridic D. F. cu delegație de reprezentare la f. 6 din dosarul Curții de A. C. și reprezentanta reclamantei intimate, avocat K. M. K., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 12 din dosarul Curții de A. C., lipsă fiind reclamanta intimată personal.

P.edura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de pârâtul S. Român, prin Banca Națională a României reprezentată prin B. S. R. C. a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...), reclamanta intimată, prin intermediul doamnei avocat K. M. K. a depus la dosar copii legalizate de pe actele solicitate de către instanță la termenul de judecată din (...), respectiv copii legalizate de pe certificatul de naștere al mamei sale, B. A., născută S., certificatul de căsătorie și certificatul de deces privind pe numita, B. A., aceste acte fiind legalizate la data de (...) de către B. A. G. P., precum și o copie legalizată de pe certificatul de moștenitor nr.

116/(...), acesta fiind legalizat la data de (...) de către C. N. P. C.

De asemenea, Curtea constată că actele mai sus menționate au fost anexate la un înscris prin care reclamanta intimată, prin intermediul doamnei avocat K. M. K., a menționat că mama acesteia, numita B. A., născută S., la data confiscării metalelor prețioase, (...) și la data decesului, (...) a avut domiciliul în C., str. Gh. Doja nr. 16.

Curtea din oficiu, în temeiul art. 299 alin. 1 C.pr.civ raportat la art. 282 alin. 1 C.pr.civ. invocă excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...), sentință care a fost atacată cu apel.

Reprezentantele părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei pârâtului recurent în susținerea recursului, iar reprezentantei reclamantei intimate îi acordă cuvântul pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar, cu precizarea ca acestea să se refere și la excepția invocată din oficiu de către instanță.

Reprezentanta pârâtului recurent solicită respingerea excepției invocate din oficiu de către instanță și admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii instanței de fond, precum și a hotă- rârii instanței de apel, în sensul de a anula dispoziția referitoare la obligarea pârâtului S. Român, prin Banca Națională a României să restituie reclamantei bunurile din metale prețioase ce se regăsesc în natură în tezaurul băncii, respectiv un număr de 37 diamante, un număr de 39 de smaralde evidențiate în expertiza tehnică efectuată în cauză și să plătească contravaloarea a 2280,26 grame aur fin, 107,84 grame argint fin, 22,25 grame platină fină, calculată la data efectuării plății, precum și suma de

18.669,09 lei reprezentând valoarea reactualizată a pietrelor prețioase, sumă actualizată la data plății, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1190 lei la fond și în sumă de 1240 lei în apel și anularea dispoziției referitoare la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1190 lei la fond și în cuantum de 1240 lei în apel, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs și de asemenea solicită instanței să aibă în vedere aplicarea prevederilor art. 39 din Normele de aplicare a O. nr. 1., modificată prin L. nr. 5..

Reprezentanta pârâtului recurent arată că întrucât dispozițiile C. penal în vigoare în anul 1947, nu se regăsesc printre actele enumerate în L. nr. 5. ca fiind abuzive, acțiunea reclamantei se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

Reprezentanta reclamantei intimate lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate din oficiu de către instanță și solicită respingerea recursului declarat de pârâtul S. Român, prin Banca Națională a României, ca fiind nefondat și menținerea deciziei pronunțate de către instanța de apel prin care s-a menținut hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar și obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1000 lei + TVA 240 lei, conform facturii nr. 31/(...) și a chitanței nr. 13/(...), pe care le depune la dosar.

Reprezentanta reclamantei intimate arată că în speță este vorba de dispoziții legale corelative și totodată arată că D. nr. 2. este indicat în mod expres în art. 26 lit. e din O. nr. 1., ca fiind temeiul unor preluări abuzive.

De asemenea, reprezentanta reclamantei intimate arată că a invocat prin întâmpinare și reiterează faptul că preluarea bunurilor care fac obiectul acțiunii reclamantei s-a făcut de către un organ al fostei miliții, lipsind o hotărâre judecătorească, or nimeni nu poate fi lipsit de astfel de bunuri fără să existe o hotărâre judecătorească în acest sens.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin Sentința civilă nr.11.897/21 septembrie 2010, pronunțată în dosarul civil nr.31.(...) al J. C.-N., a fost admisă acțiunea civilă formulata de reclamanta C. O., în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin Banca

Națională a României, fiind obligat pârâtul S. Român, prin Banca Națională a României să restituie reclamantei C. O. bunurile din metale prețioase evidențiate la pozițiile nr. 55, 69, 96, 166, 233, 240, 243, precum și un număr de 37 diamante și un număr de 39 de smaralde de la poziția nr. 62 din expertiza tehnică nr.12303 și să plătească contravaloarea a 2280.26 grame aur fin, 107,84 grame argint fin, 22, 25 grame platină fină, calculată la data efectuării plății, precum și suma de 18669, 09 lei, reprezentând valoarea reactualizată a pietrelor prețioase, sumă actualizată la data plății. Totodată, a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Reclamanta C. O. este fiica defunctei B. Ana, decedată la data de (...) și moștenitoarea acceptantă a succesiunii acesteia astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 1. septembrie 1998 eliberat de B. C. F.

Prin Ordonanța de încetare a procesului penal nr. 3633/1962 din 28

Iunie 1963 emisă de D. M. R. C.-S. C. P. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva defunctei B. Ana pornit pentru infracțiunea de nerespectare a obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea metalelor prețioase, în temeiul art. 268/28 alin. ultim c.pen., aceasta fiind apărată de pedeapsă.

Totodată, în temeiul art. 80 Cod penal și art. 261 alin. 12 Cod procedură penală s-a dispus ca obiectele din aur ridicate de la învinuită, pe baza procesului-verbal de ridicare din data de 08 M. 1963, reprezentând bijuteriile personale ale acesteia, respectiv cele notate la pozițiile nr. 49, 45,

146, 140, 125, 61, 113, 123 și 222, în cantitate de 38,62 gr să fie restituite învinuitei, iar cantitatea de 3614,69 gr aur să fie confiscată și predată la B. de S.

Prin adresa nr. 2. februarie 2010 B. - S. M. B. referitor la situația bunurilor din metale prețioase depuse la bancă pe numele B. Ana s-au comunicat următoarele: bunurile arătate la pozițiile nr.30, 34, 56, 107, 126,

153, 159, 164, 194 din expertiza tehnică nr.12303 au fost restituite defunctei, astfel cum rezultă din procesul-verbal nr.130/21 August 1964, iar bunurile aflate la poziția nr. 55, 69, 96, 166, 233, 240, 243, precum și un nr. de 37 diamante și 39 de smaralde de la poziția nr. 62 din expertiza tehnică nr. 12303 se regăsesc depozitate în gestiunea de specialitate a B. R. bunurilor din metale prețioase din expertiza tehnică nr.12303, nu se mai regăsesc fizic în tezaurul B. - S.M.B., acestea având un conținut total de

2280,26 gr aur fin, 107,84 gr argint fin, 22, 25 grame platină fină, iar valoarea reactualizată a pietrelor prețioase montate pe bijuteriile care nu mai există fizic, în cuantum de 18669,09 lei, valoare calculată pe baza prețului de evidență practicat de B. pentru anul 2010. În susținerea datelor comunicate au fost depuse la dosar înscrisurilor deținute în evidența BNR.

În drept, instanța a reținut dispozițiile art. 26 alin. 1 din O. nr. 1. potrivit cărora persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale

prețioase și pietre prețioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau își au sediul, până la data de 31 D. 2009. De asemenea, prin art. 26^{2 din același act normativ introdus prin L. 5. preluarea abuzivă a fost definită ca reprezentând orice preluare făcută în baza D. nr. 210/1060 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase. De aceste dispoziții beneficiază atât persoanele cărora le-au fostpreluate asemenea obiecte, cât și moștenitorii acestora, potrivit art. 26 al.1¹ din OUG nr. 1..}

Prin L. 5., OUG 1. a suferit modificări de substanță, fiind introdusă o definiție legală a termenului preluare abuzivă , fiind prevăzută, în termeni lipsiți de echivoc că "în sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin preluare abuzivă se înțelege preluarea efectuată în baza următoarelor acte normative:

L. nr.638/1946, L. nr. 284/1947, D. nr.83/1949, D. nr.111/1951, D. nr. 2.,

D. nr. 302/1965, D. nr.244/1978";.

Prin dispozițiile acestui articol a fost instituită astfel o prezumție legală "juris et de jure"; că preluarea unor bunuri în baza unor acte normative enumerate în mod limitativ de textul legal se prezumă preluare abuzivă, fără a fi necesară administrarea vreunui probatoriu pentru dovedirea acestui caracter al preluării.

În speță, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanței de încetare a procesului penal nr. 3633/1962 din (...) emisă de D. M. R. C.-S. C. P., confiscarea bunurilor din metale prețioase de la defuncta B. Ana s-a realizat în temeiul art. 80 c.pen. raportat la art. 261 c.pr.pen, defuncta fiind învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 ind. 28 a din codul penal (în vigoare din 1960), ale cărui dispoziții prevedeau următoarele:" nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea mijloacelor de plată străine, a metalelor prețioase sau a pietrelor prețioase ori efectuarea de operații cu acestea în alte condiții decât cele prevăzute de lege, se pedepsește cu închisoare corecțională de la 1-6 ani (alin.1); când operațiunile constau în cumpărarea în vederea revânzării sau în mijlocirea, ca îndeletinicire, a vânzării cumpărării de valori din cele arătate la alin 1, pecum și în cazul trecerii sau al încercării de trecere ilegală, peste graniță a unor asemenea valori, pedeapsa este închisoarea corecțională de la 3-10 ani (alin.2); tentativa se pedepsește (alin.3); sunt apărați de pedeapsă, în ceea ce privește fapta de nerespectare a obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea valorilor arătate la alin 1, autorii complicii, instigatorii, tăinuitorii sau favorizatorii care, înainte de a se porni procesul penal împotriva lor, încunoștințează organele de urmărire penală sau B. de S. a RPR despre fapta comisă, aducându-și totodată la îndeplinire, când e cazul, și obligațiile nerespectate (alin.4); persoanele arătate în aliniatul precedent sunt, de asemenea, apărate de pedeapsă în ceea ce privește faptele prevăzute în prezentul articol, dacă, chiar după pornirea procesului penal contra lor,înlesnesc descoperirea altor vinovați (alin.5). Art. 268 ind 28 a din codulpenal a fost introdus prin D. nr. 212 publicat în B.Of. nr. 8 din (...)

Analizând dispozițiile legale invocate prin raportare la dispozițiile art. 26 din O. nr. 1., modificată prin L. nr. 5., sub aspectul înțelesului dat de legiuitor termenului de preluare abuzivă, instanța a reținut că, este preluare abuzivă cea efectuată în temeiul D. nr. 2..

Totodată, instanța a reținut că la data emiterii ordonanței de încetare a urmăririi penale, D. nr. 2. era singurul act normativ care reglementa regimul juridic al mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase.

Prin urmare, din modul de reglementare a dispozițiilor art. 268^{28 a alin}

1 din codul penal, rezultă că infracțiunea prevăzută de acest articol era o infracțiune corelativă dispozițiilor care priveau regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, prevăzute de D. nr. 2., reglementând anumite aspecte particulare care priveau predarea, cedarea și declararea acestor valori, precum și operațiunile având ca obiect acest valori.

Or, în condițiile în care, întreaga reglementare privitoare la regimul juridic al mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase prevăzută de D. nr. 2. a fost catalogată în mod vădit neconstituțională (art. 12 din Constituția R. din 1952) și neconformă cu Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 17), la care R. era parte în acea epocă, apreciindu-se că legiuitorul român din acea perioada a negat dreptul de proprietate al persoanelor, sub aspectul dreptului unei persoane de a deține monede din aur, rezultă că și dispozițiile corelative celor prevăzute de D. nr. 2. erau neconstituționale și contrare dispozițiilor internaționale, indiferent că acestea erau prevăzute în codul penal și independent de lipsa unei declarații exprese de neconstituționalitate.

A admite interpretarea contrară, ar însemna să se aprecieze că măsurile dispuse în temeiul art. 268^{28 a alin. 1 din codul penal care incrimina nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea metalelor prețioase sau a pietrelor prețioase, al căror regim era reglementat de D. nr. 2., act normativ prevăzut în mod expres de legiuitor prin legea nr. 5. ca fiind abuziv, să fie catalogate legale, doar prin simplul fapt că dispozițiile codului penal în vigoare la acea dată nu au fost incluse în enumerarea prevăzută de L. nr. 5.. Or, în succesiunea în timp a O. nr. 1., se observă că anterior modificărilor aduse prin L. nr. 5., revenea instanțelor judecătorești să aprecieze asupra caracterului abuziv sau nu al preluării de către stat a unor asemenea valori, dispozițiile Legii nr. 5. venind să statueze expres asupra caracterului abuziv al anumitor acte normative, fără și instituie însă o enumerare limitativă.}

Prin urmare, prima instanță a apreciat că apărarea pârâtei întemeiată pe argumentul lipsei unei prevederi exprese în ceea ce privește dispozițiile codului penal în enumerarea din art. 26 din O. nr. 1. este neîntemeiată, motiv pentru care a înlăturat-o ca nefondată.

Ca atare, catalogând măsura confiscării cantității de 3614,69 gr aur de la defuncta B. Ana ca fiind abuzivă, pentru considerentele mai sus arătate și, față de datele comunicate de B. S. M. B. în cuprinsul adresei nr.216/(...) privind situația bunurilor din metale prețioase depuse la bancă pe numele acesteia, instanța a apreciat întemeiată cererea reclamantei, motiv pentru care a admis-o, dispunând obligarea pârâtului S. R. prin B. să restituie reclamantei bunurile din metale prețioase evidențiate la pozițiile nr. 55, 69,

96, 166, 233, 240, 243, precum și un număr de 37 diamante și un număr de 39 de smaralde de la poziția nr. 62 din expertiza tehnică nr. 12303 și să plătească contravaloarea a 2280.26 grame aur fin, 107,84 grame argint fin,

22, 25 grame platină fină, calculată la data efectuării plății, precum și suma de 18669, 09 lei, reprezentând valoarea reactualizată a pietrelor prețioase, sumă actualizată la data plății.

Față de dispozițiile art.274 Cod procedură civilă a dispus obligarea pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar de avocat achitat cf. chitanței nr. 57/(...).

Împotriva Sentinței civile nr.11.897/21 Septembrie 2010, pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca, a declarat apel pârâtul S. Român prin Banca

Națională a României,

Prin decizia civilă nr.1. din 23 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a respins apelul declarat de pârâtul S. Român prin Banca Națională a României, împotriva Sentinței civile nr.11.897/24 Septembrie 2010, pronunțată în dosarul civil nr.31.(...) al J. C.-N., care a fost menținută în întregime.

S. Român prin Banca Națională a României, a fost obligat să plătească intimatei C. O. cheltuieli de judecată în sumă de1240 lei.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a arătat că prima instanță corect a reținut că prin OUG nr.1. așa cum a fost modificată și completată au fost enumerate în art.26 actele normative de preluare a materialelor prețioase, acte în baza cărora legea consideră de drept preluarea abuzivă.

Potrivit art.26 alin.1^{2 , lit.e din OUG nr.1. este considerată preluare abuzivă orice preluare a metalelor prețioase întemeiată pe dispozițiile D. nr.2.. Prin Ordonanța de încetare a procesului penal din 28 iunie 1963 dată de D. M. R. C. în dosar nr. 3633/1962, s-a dispus încetarea procesului penal pornit pentru nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea metalelor prețioase pornit contra învinuitei B. Ana pentru că, potrivit dispozițiilor art. 268^{28 aliniatul ultim Cod penal este apărată de pedeapsă. Cu privire la obiectele delict ridicate în baza dispozițiilor art. 80 Cod penal și art.261/12 Cod de procedură penală s-a dispus confiscarea cantității de 3.614,69 gr.aur, restul bunurilor fiind restituite.}}

Cu privire la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor D. nr.2. tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță a apreciat că acestea sunt incidente în cauză fiind obligatorie coroborarea lor cu dispozițiile art. 268 alin. 28 Cod penal.

Potrivit dispozițiilor art. 268^{28 Cod penal: "nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea mijloacelor de plată străine, a metalelor prețioase sau a pietrelor prețioase ori efectuarea de operații cu acestea în alte condiții decât cele prevăzute de lege, se pedepsește cu închisoare corecțională de la 1-6 ani (alin.1); sunt apărați de pedeapsă, în ceea ce privește fapta de nerespectare a obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea valorilor arătate la alin 1, autorii complicii, instigatorii, tăinuitorii sau favorizatorii care, înainte de a se porni procesul penal împotriva lor, încunoștințează organele de urmărire penală sau B. de S. a RPR despre fapta comisă, aducându-si totodată la îndeplinire, când e cazul, și obligațiile nerespectate.}

Conform dispozițiilor art. 37 din D. nr. 2. fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de plată străine și metalele prețioase, în cazurile și termenele prevăzute de lege, ori de a efectua operații interzise cu aceste valori, inclusiv cu obiectele confecționate din argint, precum și cu pietre prețioase, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani …

Este apărată de pedeapsă, în ce privește fapta de a nu fi predat, cedat sau declarat valorile arătate la alin. 1, persoana care, după începerea urmăririi penale contra sa, recunoaște fapta ori dă informațiile necesare organului judiciar în fața căruia se află cauza, despre fapta comisă, îndeplinindu-și obligațiile nerespectate.

Prin urmare, singurul act normativ în vigoare, care reglementa regimul juridic al mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase la momentul confiscării bunurilor în litigiu era D. nr.2., dispoziții a căror încălcare se sancționau potrivit dispozițiilor art.268 Cod penal.

Din modul de reglementare a dispozițiilor art.268^{28 a alin 1 din codul penal, rezultă că infracțiunea prevăzută de acest articol era o infracțiune corelativă dispozițiilor care priveau regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, prevăzute de D. nr.2., reglementând anumite aspecte particulare care priveau predarea, cedarea și declararea acestor valori, precum și operațiunile având ca obiect acest valori.}

Întreaga reglementare privitoare la regimul juridic al mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase prevăzută de D. nr.2. a fost catalogată în mod vădit neconstituțională (art.12 din Constituția R. din 1952) și neconformă cu Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.

17), la care R. era parte în acea epocă, apreciindu-se că legiuitorul român din acea perioada a negat dreptul de proprietate al persoanelor, sub aspectul dreptului unei persoane de a deține monede din aur, rezultă că și dispozițiile corelative celor prevăzute de D. nr.2. erau neconstituționale și contrare dispozițiilor internaționale, indiferent că acestea erau prevăzute în codul penal și independent de lipsa unei declarații exprese de neconstituționalitate.

Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul a apreciat că analiza primei instanțe cu privire la caracterul abuziv al preluării, necesitarea coroborării dispozițiilor D. nr. 2. cu dispozițiile art. 268^{28 Cod penal, precum și catalogarea ca neconstituțională și contrară dreptului de proprietate asupra metalelor prețioase a întregii reglementări anterioare anului 1989 este corectă și însușită în întregime de instanța de control, astfel că în baza dispozițiilor art. 296 Cod de procedură civilă a respins apelul.}

Împotriva acestei decizii a declarat recurs S. ROMÂN prin BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI reprezentată prin BNR S. R. C. solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii instanței de fond precum și a instanței de apel motivat de faptul că instanța de apel avea obligația doar să constate și să aplice dispozițiile exprese ale legii speciale O. 1. așa cum a fost modificată și completată prin L. 59112004 și nu să dea acestui text de lege special o altă interpretare și aplicare peste voința legiuitorului. Modificarea se impune în întregime pentru a se asigura o judecată unitara, în sensul de a anula obligarea Băncii Naționale a R. în reprezentarea S.ui Român, să restituie acesteia bunurile din metale prețioase evidențiate la pozițiile nr. 55, 69, 96, 166, 233. 240, 243 ce se regăsesc în natură în tezaurul băncii, un număr de 37 diamante. un număr de 39 de smaralde de la poziția nr.62 din expertiza tehnică nr.12303 și să plătească contravaloarea a 2280,26 grame aur fin, 107,84 gr.argint fin. 22,25 grame platină fină, calculată la data efectuării plății, precum și suma de

18.669,091ei reprezentând valoarea reactualizată a pietrelor prețioase, sumă actualizată la data plății, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1. la fond și a sumei de 1240 lei în apel.

În motivele recursului a arătat că prin acțiunea introductivă, reclamanta moștenitoare a defunctei B. Ana (mama), a solicitat obligarea pârâtei Banca Națională a României în reprezentarea S.ui român la restituirea ori plata contravalorii cantității de 3614,69 gr. aur confiscate potrivit înscrisurilor doveditoare anexate acțiunii.

În urma solicitării identificării acestor metale prețioase, S. Municipiului B. răspunde instanței prin scrisoarea nr. 216/(...) despre situația actuală a bunurilor solicitate. Potrivit poziției procesuale a arătat că acțiunea este neîntemeiată deoarece prin actele normative enumerate în art. 26 alin. 1 ind. 2 din O. nr. 1., așa cum a fost modificată prin L. nr. 5., se instituie o prezumție absolută în sensul că preluarea bunurilor din metale prețioase este abuzivă, însă nu se poate susține că au fost aplicate în prezenta cauză dispozițiile vreunui act normativ din această listă anexa la lege, cât timp în ordonanța de încetare a procesului penal dispusă în anul

1963/28.06. în dosarul nr. 33633/1962 se face mențiune expresă asupra faptului că au fost aplicate dispozițiile art.268^{28a C.pen. Or, codul penal învigoare la data confiscării în anul 1947 nu se regăsește menționat în L. 5. ca fiind un act abuziv.}

Art.268^{28a C.penal din 1947 a fost introdus în legea penală prin D. 2.}

și prevedea că „nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea mijloacelor de plată străine, a metalelor prețioase sau a pietrelor prețioase, ori efectuarea de operații cu acestea în alte condiții decât cele prevăzute prin lege, se pedepsește cu închisoare corecțională …";. Față de antecesoarea reclamantei s-a dispus în temeiul art.80 C.p. și art.261

C.proc.pen. măsura încetării procesului penal cu dispunerea restituirii bijuteriilor personale astfel cum au fost menționate și a confiscării cantității de 3.614,69 grame aur.

Prin urmare, fiind vorba despre o confiscare efectuată în temeiul dispozițiilor codului penal al vremii și nu ale unuia dintre actele normative enumerate în anexă la L. nr. 5., consideră că preluarea bunurilor solicitate prin acțiune nu poate fi calificată drept abuzivă, mai precis nu se încadrează în temeiul de drept special indicat prin acțiune și în baza căreia a fost investită instanța a se pronunța în cauză.

Examinând apelul și actele dosarului, instanța de apel a dat o nouă interpretare textului de lege special, adăugând la lege, nerespectând aplicabilitatea față de voința legiuitorului și depășindu-și atribuțiile, motivând într-un mod surprinzător de personal această decizie, fără a ține cont de principiul "ca unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distingă. Potrivit art.44 alin.1 teza finală din Constituție conținutul și limitele acestor tipuri de drepturi asupra statului sunt stabilite de lege. A., modalitatea de reparare a abuzurilor din regimul trecut reprezintă o atribuție și în același timp o opțiune a legiuitorului, iar contravaloarea despăgubirilor este stabilită în concret prin norme metodologice de aplicare a legilor speciale.

Astfel că având în vedere că instanța de apel nu a respectat intenția legiuitorului așa cum a fost exprimată potrivit legii speciale, atât instanța de apel cât și cea de fond a catalogat măsura confiscării cantității de 3614,69 gr.aur ca fiind abuzivă, apreciind ca întemeiată cererea reclamantei, iar apărarea pârâtei ca nefondată, cu toate că a fost întemeiată pe argumentul lipsei unei prevederi exprese, în ceea ce privește dispozițiile codului penal al vremii în anexa la L. nr. 5.

Atât instanța de apel cât și cea de fond a înțeles greșit că prevederea expresă a dispozițiilor codului penal ar trebui a se regăsi în art.26 din

O.nr.1., fără să rețină ca de fapt este tocmai noutatea pe care legiuitorul a instituit-o prin L. 5. de modificare a O.

Având în vedere că dispozițiile codului penal nu se regăsesc printre actele enumerate prin L. nr. 5., acțiunea se impunea a fi respinsă ca neîntemeiată.

Reclamanta C. O. prin întâmpinare (f.10-11) a solicitat respingerea recursului ca nefundat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

În motivele de recurs se arată că acțiunea este neîntemeiată deoarece prin actele normative enumerate în art. 26 alin. 1 ind. 2 din O. nr. 1., așa cum a fost modificată prin L. nr. 5., se instituie o prezumție absolută în sensul că preluarea bunurilor din metale prețioase este abuzivă, însă nu se poate susține că au fost aplicate în prezenta cauză dispozițiile vreunui actnormativ din această listă anexa la lege, cât timp în ordonanța de încetare a procesului penal dispusă în anul 1963/28.06. în dosarul nr. 33633/1962 se face mențiune expresă asupra faptului că au fost aplicate dispozițiile art. 268^{28a C.pen. Or, codul penal în vigoare la data confiscării în anul 1947 nu se regăsește menționat în L. nr. 5. ca fiind un act abuziv.}

Art. 268^{28a C.penal din 1947 a fost introdus în legea penală prin D. 2.}

C.proc.pen. măsura încetării procesului penal cu dispunerea restituirii bijuteriilor personale astfel cum au fost menționate și a confiscării cantității de 3.614,69 grame aur.

Curtea reține că acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece chiar dacă în actul de preluare nu se menționează actul normativ în temeiul căruia se face preluarea, se indică un act normativ, altul decât cel prevăzut de L. nr. 5. ca fiind un act abuziv, sau preluarea se face fără a se întocmi un act de preluare, aceasta nu înseamnă că instanța nu poate analiza modul de preluarea, dacă preluarea se încadrează în dispozițiile actului normativ invocat de către parte, aceasta având în vedere și finalitatea actului normativ, anume de reparație, de restituire a bunurilor din metale sau pietre prețioase sau a contravalorii acestora, bunuri preluate în mod abuziv, după cum menționează chiar textul legal.

Nu se poate admite că în ipoteza în care se încheie un act de preluare conform cu dispozițiile legale de la acea vreme să se poată dispune restituirea, iar în ipoteza în care nu se încheie un astfel de act sau acesta se încheie în mod defectuos, dar în temeiul unor acte normative abuzive, a căror reparație se tinde azi, restituirea nu s-ar mai putea dispune, deoarece s-ar impune părții, persoană fizică, o sarcină disproporționată, în raport cu actele întocmite de regimul abuziv de la acea vreme.

Acesta argument este susținut și de tehnica legislativă folosită de legiuitor la acea vreme, cât timp potrivit art. 38 din D. nr. 2., „Nerespectarea dispozițiilor prezentului decret, în cazul în care aceasta constituie infracțiune, se pedepsește în conformitate cu legea penală."

Or, cât timp chiar actul normativ face trimitere, ca și incriminare, la dispozițiile C. penal, nu se poate susține că o preluare făcută în temeiul C. penal, în temeiul art. 268^{28 Cod penal care reglementa nerespectarea obligațiilor legale privind predarea, cedarea sau declararea mijloacelor de plată străine, a metalelor prețioase sau a pietrelor prețioase ori efectuarea de operații cu acestea în alte condiții decât cele prevăzute de lege, nu ar fi o preluare abuzivă, ce vizează tocmai nerespectarea D. nr. 2. care reglementa chiar regimul metalelor și pietrelor prețioase la acea vreme, chestiune menționată și incriminată de art. 268^{28 Cod penal.}}

Omisiunea organului penal de la acea vreme a menționării și a D. nr.

2. nu poate fi imputată reclamantei, cât timp preluarea s-a făcut tocmai pentru nerespectarea acestui decret, care era singurul care reglementa regimul metalelor și pietrelor prețioase la acea vreme.

În temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304

Cod procedură civilă.

În temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurentul S. ROMÂN prin BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - S. R. C., aflat în culpă procesuală față de respingerea recursului, să plătească intimatei C. O. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanței de la fila 22.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. ROMÂN prin

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - S. R. C. împotriva deciziei civile nr. 1. din

(...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei C. O. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. P. C. M. CONȚ I. D. C.

GREFIER A. A. M.

Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)

Judecători apel - Seleșiu A.S., Bolchiș F.S. - Tribunalul Cluj

Judecător fond - Ioniță A.G. - Judecătoria Cluj-Napoca

← Decizia civilă nr. 5023/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia civilă nr. 4839/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia civilă nr. 2189/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2189/2011, Curtea de Apel Cluj