Decizia civilă nr. 5023/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA 1 CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D.ZIA CIVILĂ NR. 5023/R/2011
Ședința publică din 02 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P. GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Z. ANA împotriva deciziei civile nr. 37 din 17 mai 2011 a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. N., Z. D., Z. F., Z. I. L. și Z. D.
R., având ca obiect succesiune, partaj judiciar, intabulare C.F.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat S. C., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 16 din dosar și pârâta intimată
P. N. asistată de avocat C. V., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 28 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta Z. Ana a fost formulat și motivat în termen legal și a fost comunicat părților adverse, însă nu a fost legal timbrat la data înregistrării recursului.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar chitanța care atestă plata diferenței de taxă judiciară de timbru pentru recurs în cuantum de 2.151,31 lei și timbre judiciare mobile pentru recurs în valoare de 5 lei.
Reprezentanta pârâtei intimate P. N., depune la dosar chitanța care atestă plata diferenței de taxă judiciară de timbru pentru apel în cuantum de
2.596,38 lei și timbre judiciare mobile pentru apel în valoare de 3,5 lei.
Curtea constată că recursul declarat de reclamanta Z. Ana este legal timbrat și, de asemenea, constată că pârâta P. N. a achitat integral timbrajul aferent apelului.
Reprezentantul reclamantei recurente și reprezentanta pârâtei intimate P. N. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ. invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității parțiale a motivelor de recurs, respectiv a acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, prin care se tinde la reanalizarea stării de fapt și implicit la reanalizarea probelor administrate în cauză, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și 11
C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei recurente pentru susținerea recursului și reprezentantei pârâtei intimate P. N. pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar, cu mențiunea ca aceștia să se refere și la excepția invocată din oficiu de către instanță. Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul menținerii dispozițiilor prevăzute în sentința Judecătoriei J., în temeiul art. 304, pct. 7, 9 C.pr.civ., pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxa judiciară de timbru și timbru judiciar achitate de reclamantă în recurs. Reprezentantul reclamantei recurente arată că prin întâmpinare, pârâta intimată P. N. a invocat două excepții, respectiv excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea recursului și excepția inadmisibilității motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 281/1/2/a C.pr.civ. Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea recursului, reprezentantul reclamantei recurente solicită respingerea acestei excepții, având în vedere că reclamantei i se cuvine o cotă de ¼ parte din întreaga masă succesorală rămasă după defunctul Z. Valer, iar pârâtei P. N. i se cuvine o cotă de ¾ parte din această masă succesorală, altfel s-ar încălca normele procedurale. De asemenea, reprezentantul reclamantei recurente arată că obiectul recursului este un bun fără valoare, însă în opinia sa, nu se poate susține acest aspect. Cu privire la excepția inadmisibilității motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 281/1/2/a C.pr.civ., reprezentantul reclamantei recurente solicită respingerea acestei excepții, având în vedere că prin recurs nu a făcut referire la împrejurarea că sumele calculate nu sunt corecte, ci la faptul că nu se respectă cotitatea de ¼ și respectiv de ¾, având în vedere că în urma împărțirii masei succesorale rămasă după defunctul Z. Valer, reclamanta ajunge la un minus de moștenire și nici măcar la zero. De asemenea, reprezentantul reclamantei recurente arată că prin memoriul de recurs a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul menținerii dispozițiilor prevăzute în sentința Judecătoriei J., în temeiul art. 304, pct. 6, 7, 9 C.pr.civ., însă renunță la pct. 6. Curtea pune în vedere reprezentantului reclamantei recurente să precizeze dacă are vreun mandat de renunțare din partea reclamantei recurente. Reprezentantul reclamantei recurente arată că nu are nici un mandat de renunțare din partea reclamantei recurente. În aceste condiții, Curtea aduce la cunoștința reprezentantului reclamantei recurente că nu poate să renunțe la ceea ce s-a solicitat prin memoriul de recurs. Reprezentanta pârâtei intimate P. N., solicită respingerea recursului, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar. Reprezentanta pârâtei intimate P. N. arată că reclamanta a solicitat includerea în masa succesorală rămasă după defunctul Z. Valer și a terenurilor, respectiv a solicitat formarea a două loturi și în lotul reclamantei să intre și terenurile, fără atribuirea de sultă, iar pârâta P. N. a fost de acord cu această solicitare a reclamantei, însă în recurs, reclamanta recurentă solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se avea în vedere și valoarea acestor terenuri, care deja au fost atribuite reclamantei, fără nici un fel de sultă. De asemenea, reprezentanta pârâtei intimate, arată că nici prin cererea de chemare în judecată și nici prin cererea de apel, reclamanta nu a făcut referire la plata chiriei pentru spațiul pe care aceasta l-a închiriat, iar această chestiune nu s-a discutat în termenul legal, ci s-a explicitat întermenul de apel și, totodată, arată că în masa succesorală rămasă după defunctul Z. Valer intră și un apartament, care a fost cumpărat de către reclamantă și soțul acesteia, iar acest apartament a fost grevat și în acest spațiu, fiica, respectiv pârâta P. N. și-a amenajat un coafor, însă fructele, respectiv chiria pentru acest spațiu, nu au fost evaluate. Reprezentanta pârâtei intimate P. N. arată că în cauză s-a solicitat efectuarea unui raport de expertiză, iar instanța a constatat care este prețul unui 1 mp dintr-un asemenea spațiu în zona în care acesta este amplasat. De asemenea, reprezentanta pârâtei intimate, arată că apartamentul despre care a făcut vorbire a fost cumpărat cu credit din bancă, iar din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta și soțul acesteia nu aveau bani suficienți pentru a cumpăra un asemenea apartament, motiv pentru care, aceștia au contractat un credit bancar, iar valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare a fost mai mare cu 30% decât valoarea reală a apartamentului, aspect ce rezultă chiar și din contractul de vânzare - . autentic depus la dosarul cauzei. Reprezentanta pârâtei intimate P. N. învederează instanței faptul că reclamanta a afirmat că a cumpărat apartamentul mai sus arătat, pentru a- și ajuta copii, însă reclamanta și soțul acesteia neavând bani suficienți, au contractat un credit bancar, care este mult mai mare decât valoarea apartamentului cumpărat, iar fructele obținute prin închirierea apartamentului nu au fost evaluate, motiv pentru care, invocă prevederile art. 6739 și art. 741 C.pr.civ. și învederează instanței că fiica, respectiv pârâta P. N., din toată masa succesorală rămasă după tatăl său, a rămas doar cu o garsonieră și este legal ca aceasta să primească cel puțin acea garsonieră. În concluzie, reprezentanta pârâtei intimate P. N. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă și obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 2000 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 7. octombrie 2010 Judecătoriei J. a admis în parte cererea reclamantei Z. ANA, formulată în contradictoriu cu pârâții P. N., Z. D., Z. F., Z. I. L., C. (Z.) D.-R.. S-a admis în parte cererea reconvențională a pârâtei P. N. S-a constatat că masa succesorală după defunctul Z. Valer, decedat în data de (...) cuprinde activ succesoral următoarele: cota de 7. din imobilul teren 1500 mp (TP nr. 4./1993) și construcții, extratabular, situat în localitatea V. L., nr. 32, S., cota de ½ din terenurile în suprafață de 1000 mp, poziția 1, extravilan arabil, 4500 mp, poziția 1 fânețe, 5600 mp, poziția 2, extravilan, neproductive, înscrise în TP nr. 4./1993, cota de ½ din apartament situat administrativ în J., str. A. I., nr. 19, bl. G 18, ap. 1, întabulat în CF nr. 65 N, individual, J., nr.cad 276/1 și CF colectiv nr. 1046 J., cota de 1/1 din imobilul garsonieră situată administrativ în J., str. A I., nr. 17, bl. G 10, ap. 13, întabulat în CF nr. 79 N, individual, J., nr.cad 219/13 și CF colectiva, nr. 1683. Pasivul masei succesorale este format din cota de ½ din sold credit ipotecar, în valoare de 58880 euro ( 251.418 lei la cursul de referință a BNR din data pronunțării), cota de ½ din sold credit nevoi personale, în valoarede 5850 euro ( 25.155 lei la același curs) și cheltuieli de înmormântare, 3493 lei. S-a constatat că moștenitorii legali ai defunctului Z. Valer sunt reclamanta Z. Ana, soție supraviețuitoare, cu ¼ din masă succesorală și pârâta P. N., fiica, cu ¾ din masa succesorală. S-a dispus ieșirea din indiviziune prin formarea a două loturi : 1. teren extravilan în suprafață de 4500 mp, poziția nr.1 din TP nr. 4./1993 și imobil teren în suprafață de 1500 mp, casă de locuit și anexe, extratabular, situate în localitatea V. L., nr. 32, în valoare de 98.900 lei. 2. apartament situat în J., str. A. I., nr. 19, bl. G 18, ap. 1, întabulat în CF nr. 65 N, individual, J., nr.cad 276/1 și CF colectiv nr. 1046 J., garsoniera situată în J., str. A. I., nr. 17, bl. G 10, ap. 13, întabulat în CF nr. 79 N, individual, J., nr.cad 219/13 și CF colectivă, nr. 1683, și teren extravilan înscris în TP nr. 4./1993, poziția 1. S-a atribuit lotul nr. 1 pârâtei P. N. în indiviziune cu pârâții Z. D., Z. F., Z. I. L. și C. ( Z.) D. iar lotul nr. 2 reclamantei Z. A. S-a constatat că reclamanta nu a solicitat sultă. S-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamantei Z. Ana asupra imobilelor apartament și garsoniera, cu date de carte funciară de mai sus, cu titlu sistare comunitate de bunuri și moștenire legală. S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților. În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că, cu privire la proprietatea asupra terenului pe care este construită casa, curtea și grădina, în suprafață totală de 1500 mp, se constată că defunctului îi revine ½ în baza unui contract de întreținere cu tatăl său Z. V., cealaltă jumătate fiind a reclamantei. A. bunuri sunt înscrise în TP nr. 4./1993, titular Z. V., alături de altele extravilane, toate făcând obiectul înstrăinării către defunct și soția sa, reclamanta din prezenta, prin contractul de întreținere. Astfel ½ din terenurile agricole înscrise în titlu, intră în masa succesorală după def. Z. Valer: - cota de ½ din apartamentul situat în J., str. A. I., nr. 19, bl. G8, parter întabulat în CF 65 individual J., nr.cad. 276/1 și CF colectivă nr. 1046 J., dobândit în timpul căsătoriei prin cumpărare de reclamantă și defunct. Cu privire la acest imobil în cartea funciară este notată în favoarea BCR SA - agenția J. ipoteca pentru suma de 60.000 E., precum și interdicția de înstrăinare, grevare, dezmembrare și locațiune. - cota de 1/1 din imobil garsonieră, situat în J., str. A. I., nr. 17 , bl. G10, ap. 13 întabulat în CF 79 N individual J., nr.cad. 219/13 și CF colectivă nr. 1683. Cu privire la acest bun, component al masei succesorale trebuie menționat că în conformitate cu înscrisurile de la dosarul cauzei este bun propriu fiind dobândit de defunct anterior încheierii căsătoriei cu reclamanta. R. a susținut că a avut și ea o contribuție, de aproximativ 50% la dobândirea garsonierei, cu toate că la data cumpărării nu era soția defunctului. În acest sens au fost audiați martorii propuși. Astfel martorii propuși de reclamantă susțin că relația reclamantei cu defunctul a început cu circa 2 ani înainte de încheierea căsătoriei, dar s-au ferit să o facă publică. Una din martore arată că a împrumutat celor doi, reclamantei și defunctului suma de 700 lei având nevoie de ea pentru a cumpăra garsoniera. Același martor arată că suma împrumutată i-a fost restituită tot de cei doi împreună. Chiar și presupunând că reclamanta a avut o relație cu defunctul în perioada cumpărării de acesta din urmă a garsonierei și că cei doi împreunăau luat bani împrumut pentru a completa prețul , aceasta nu este dovada că reclamanta din efort financiar propriu a restituit cei 700 lei, care ar reprezenta aproximativ 50% din prețul cumpărării. Simpla prezență a reclamantei alături de defunct în momentul contractării împrumutului cu martora P. S. și a restituirii nu este dovada contribuției la cumpărare. D. garsoniera intră în masa succesorală în cotă de 1/1, bun propriu al defunctului, contrar susținerilor reclamantei care nu a făcut dovada contribuției sale. Cu privire la garsonieră se reține însă foarte clar că reclamanta a contribuit la îmbunătățirile efectuate în timpul căsătoriei. Pârâta P. N. a solicitat ca în activul succesoral să fie inclus și un autoturism în valoare de 3500 E. R. a contestat faptul că acest bun s-ar afla în activul succesoral pentru motivul că a fost înstrăinat înainte de decesul soțului ei. A. aspect este confirmat de martora Rus L., aceasta arătând că a cumpărat autoturismul de la soții Z., plătind prețul. Legat de această vânzare-cumpărare trebuie menționat că de fapt reclamanta a cerut împrumut de la martoră 2000 de euro pentru rezolvarea problemelor de sănătate ale defunctului. Deoarece la scadență suma nu a putut fi restituită, martora a fost de acord ca în schimbul sumei să i se transmită dreptul de proprietate asupra autoturismului Volkwagen Golf. Referitor la pasivul succesoral din probele administrate s-a constatat că acesta este compus din: - cota de ½ din soldul creditului ipotecar în valoare de 58.880 E. - cota de ½ din soldul creditului pentru nevoi personale, în valoare de 5850 E. - cheltuielile de înmormântare, 3493 lei suportate integral dereclamantă. Valoarea bunurilor care o compun a fost stabilită în baza unor expertize de valoare, care nu au fost contestate de niciuna din părți, acestea acceptând valorile stabilite. Astfel, imobilul casă de locuit și teren situat în V. L. a fost evaluat la 98.900 lei. Apartamentul din J. a fost evaluat la 194.700 lei, iar cu privire la garsonieră s-a stabilit o valoare de circulație de 66.500 lei din care, îmbunătățirile care au sporit valoarea garsonierei sunt evaluate la 21.100 lei. Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat apel pârâta P. N. Prin decizia civilă nr. 37 din 17 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj s-a admis apelul declarat de pârâta P. N. contra SC nr. 700/(...) pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr. (...) care a fost schimbată în parte și judecând cauza în fond: I. S-a constatat că în masa succesorală rămasă după defunctul Z. Valer, decedat la data de (...), se includ următoarele bunuri imobile: 1) cota de 1/2-a parte din cota de 5/8-a parte din casa de locuit situată în satul V. L., nr. 32, com Losna, jud S. și din terenul aferent în suprafață de 1500 mp în valoare de 30.906 lei; 2) cota de 1/1 din suprafața de 1,78 ha teren extravilan reconstituit prin TP nr. 4. din (...); 3) cota de 1/2-a parte din apartamentul situat în orașul J. str. A I., nr. 19, identificat în CF 65 N ind. J. nr. cad. 276/1 și CF col. nr. 1046 J. în valoare de 97.350 lei. 4) o garsonieră situată administrativ în orașul J., str. A I., nr. 17, identificată în CF 79 N ind. J., nr. cad. 2/9/13 și CF 1683 col. J. în valoare de 45.400 lei; 5) cota de 1/2-a parte din îmbunătățirile aduse la garsonieră în valoare de 10.550 lei; 6) fructe civile(chirie) în valoare de 31.959 lei pe o perioadă de 24 luni, cu o chirie de 8 E. la o suprafață de 40,5 mp. II. S-a constatat că, în pasivul succesoral se includ următoarele sume de bani: cota de 1/2-a parte din valoarea creditului neachitat, respectiv 120.998 lei, cota de 1/2-a parte din valoarea creditului pentru nevoi personale, neachitat, respectiv 12.021 lei și 3493 lei cheltuieli de înmormântare, total 136.512 lei; III. S-a constatat că moștenitoarele defunctului sunt reclamanta- intimată în cotă de 1/4-a parte în calitate de soție supraviețuitoare și apelanta-pârâtă în cotă de 3/4-a parte în calitate de fiică. IV. S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile care fac parte din masa succesorală (activ și pasiv) prin constituirea a două loturi: Lotul 1 compus din casa de locuit situată în satul V. L., nr. 32, apartamentul situat în J., str. A. I., nr. 19 și cota de 1/4-a parte din fructele civile s-a atribuit în favoarea reclamantei-. Z. Ana împreună cu terenul extravilan în suprafață de 1,78 ha. Lotul nr. 2 compus din garsoniera situată în J., str. A. I., nr. 17 împreună cu valoarea totală a îmbunătățirilor (21.100 lei) și cota de 3/4-a parte din valoarea totală a fructelor civile, respectiv, 23.969 lei și s-a atribuit în favoarea apelantei pârâte P. N. Întreg pasivul succesoral a fost inclus în lotul reclamantei-intimate Z. A. V. S-a compensat diferența valorică a loturilor obligând pârâta P. N. la 24.285 lei sultă în favoarea reclamantei Z. A. S-a constatat că, pârâții de rândul 2-5, sunt proprietari asupra casei de locuit situată în V. L., nr. 32 în cotă de 3/8-a parte prin moștenire după defuncta Z. Terezia. R. Z. Ana a fost obligată să escontenteze pârâții cu suma de 37.088 lei reprezentând cota lor parte din casa de mai sus. S-a dispus intabularea în CF 65/N ind. J. nr. cad. 276 și CF 683 col. J. a dreptului de proprietate al reclamantei Z. Ana cu titlu de moștenire și în CF 7. ind. J. nr. cad 2/9/13 și CF 1683 col. J., a dreptului de proprietate al pârâtei-apelante P. N. cu titlu de moștenire. Au fost compensate cheltuielile de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Z. ANA solicitând în principal admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate, iar în subsidiar modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul menținerii dispozițiilor prevăzute în sentința Judecătoriei J. În motivarea recursului a arătat că în masa succesorală s-a inclus și un imobil format din mai multe loturi de teren având o suprafață totală de 1,78 ha, reconstituit prin T. nr. 4. din data de (...). Terenul nu a fost expertizat, raportul de expertiză tehnică depus la dosarul cauzei în data de 06 noiembrie 2010 nefăcând referire la imobilul mai sus menționat. Având în vedere aceste aspecte coroborat cu prevederile art. 673 Cod proc. civ. și următoarele cu referire specială la art. 6735 și art. 6736 consideră că pentru a se putea pronunța o hotărâre temeinică și legală și pentru a se putea efectua o partajare a bunurilor în concordanță cu dispozițiile legale este necesar administrarea de noi probe, respectiv dispunerea efectuării unei noi expertize care să evalueze toate bunurile care compun masa succesorală. Prin urmare consideră că ne aflăm sub incidența art. 312 Cod procedură civilă, cu referire specială la alin. 3, care prevede că unul dintre motivele decasare intervine atunci când "modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi". Prin urmare pentru a pronunța o hotărâre temeinică și legală, instanța are obligația să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, astfel consideră că efectuarea unei noi expertize în cauză, care să cuprindă evaluarea întregii mase succesorale a defunctului este absolut necesară pentru o justă soluționare a cauzei. A) Instanța de apel, ignorând obiectul cererii de chemare în judecată și a cererii reconvenționale s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv acordarea fructelor civile în cotă de 1/4 reclamantei-intimată și în cotă de 3/4 - din valoarea totală a fructelor în favoarea apelantei pârâte P. N. C. principiului disponibilității părților, consacrat de art. 129, alin. 6, Cod procedură civilă, instanțele sunt obligate să se pronunțe în limitele în care au fost investire prin cererea de chemare în judecată și prin eventualele cereri reconvenționale sau de intervenție. C. procesual, atât sub aspectul obiectului cât și al părților între care se derulează litigiul, este cel fixat de părți, nefiind permis instanței ca, din oficiu, să se pronunțe în afara limitelor în care a fost investită. Prin apelul declarat, apelanta critică hotărârea instanței de fond numai cu privire la ieșirea din indiviziune. Precizarea, prin care se solicită acordarea fructelor civile, la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 700/(...), nu poate fi luată în considerare deoarece a fost depusă în afara termenului de apel care, conform dispozițiilor art. 284 Cod proc. civ. este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Mai mult prin precizarea depusă la apelul declarat sunt încălcate și dispozițiile art. 294, alin. 1, Cod proc. civ. care menționează că "în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi". Astfel solicitarea pârâtei de a-i fi achitate 3/4 din fructele civile rezultate din închirierea apartamentului situat în orașul J., str. Avram I., nr. 19, nu poate fi admisă deoarece prin apel nu se poate lărgi cadrul procesual stabilit la instanța de fond. Prin urmare consideră că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 304 pct.6 Cod procedură civilă care prevede faptul că modificarea unei hotărâri se poate cere "dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut", totodată sunt aplicabile și dispozițiile art. 304, pct. 9, prin care se specifică faptul că modificarea unei hotărâri se poate cere "când hotărâre a pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii." Instanța motivează formarea celor două loturi doar menționând că reclamanta a locuit în casa situată în V. L. împreună cu defunctul având cotă de 1/2 din acest imobil dobândit printr-un contract de întreținere și afirmând faptul că include garsoniera în lotul apelantei pârâte deoarece aceasta deține o cotă mare din acest bun, respectiv 3/4. Trebuie avut în vedere faptul că imobilul garsonieră a fost locuința reclamantei și a defunctului timp de 14 ani, pârâta neavând niciodată posesia acestei garsoniere și așa cum a reținut și instanța de fond "în afara dreptului de moștenire consacrat de lege, nimic nu o îndreptățește să intre în posesia acestei locuințe". Mai mult, soluția instanței de apel este criticabilă având în vedere faptul că pârâta apelantă nu are nevoie de această garsonieră pentru a locui, deoarece împreună cu soțul ei, dețin o casă construită în orașul J. Prin urmare, mărimea cotei părți este numai unul din criteriile stabilite de art. 6739, C. proc. civ., existând multe alte criterii care trebuiau luate în considerare în partajarea bunurilor. În stabilirea unei soluții, ar fi trebuit avute în vedere și dispozițiile art. 6736, alin. 1, Cod proc. civ. care prevede cădacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurare, evaluare și alte asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, judecătorul va dispune efectuarea unui raport de expertiză care "va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează să fie atribuite". Consideră că această cauză nu putea fi soluționată în mod legal, fără o evaluare corectă a masei succesorale, pentru a se putea stabili cu exactitate valoarea loturilor care revin fiecărui moștenitor. Astfel prin neevaluarea imobilului format din mai multe loturi de teren în suprafață totală 1,78 ha, reconstituit prin T. nr. 4. din (...), se reduce valoare moștenirii, fiind prejudiciați toți moștenitorii. De altfel imobilul mai sus amintit și casa de locuit aflată în V. L. împreună cu terenul aferent în suprafață de 1500 mp nu au fost solicitat de niciunul dintre moștenitori, în temeiul art. 67311, instanța trebuia, prin încheiere să dispună vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin buna învoială ori de către executorul judecătoresc. Mai mult prin împărțeală făcută nu, s-au respectat cotele ce se cuvin fiecăreia, respectiv ¼ pentru soția supraviețuitoare și ¾ pentru fiica defunctului. Astfel activul moștenirii așa cum apare în decizia pronunțată de Tribunalul Sălaj este format din: cotă de 1/2 din casa de locuit aflată în V. L. și teren aferent în suprafață de 1500 mp, în valoare de 30.906 lei; cotă de 1/2 din apartamentul situat în orașul J., str. Avram I., nr. 19, în valoare de 97.350; o garsonieră situată în orașul J., str. Avram I., nr. 17, în valoare de 44500 lei; cotă de 1/2 din îmbunătățirile aduse la garsonieră în valoare de 10550 lei; teren extravilan în suprafață de 1,78 ha, neevaluat; fructe civile (chirie) în valoare de 31.959 lei. Astfel rezultă un activ al moștenirii în sumă de 216.959 lei. Pasivul moștenirii, conform hotărârii T.ui S. este format din: cotă de 1/2 din valoarea creditului neachitat, în valoare de 120.998 lei; cotă de 1/2 din valoarea creditului de nevoi personale în valoare de 12.021 lei; cheltuieli de înmormântare în cuantum de 3493 lei. Rezultă un pasiv al moștenirii în valoare totală de 136.512 lei. Diferența dintre activul și pasivul moștenirii este în valoare de 79.603 lei. Reclamata trebuia sa primească în patrimoniu suma de 193.500,75 lei, din care se scădea pasivul moștenirii în valoare de 136.512 lei și sulta care trebuie achitată către pârâții 3- 5, rămânând astfel o sumă de 19.900,75 lei care ar reprezenta 1/4 din moștenire. Instanța de apel acordă reclamantei lotul 1 care este compus din casa de locuit din V. L., nr. 32, apartamentul situat în J., str. A. I., nr. 19 și cotă de 1/4 din fructele civile. T. include tot pasivul reclamantei în patrimoniul intimate Z. A. Prin urmare valoare imobilelor aflate în lotul 1 este în cuantum de 136.245 lei, iar valoarea pasivului atribuit reclamantei este în valoare de 136.512 lei, rezultând astfel în patrimoniul reclamantei un deficit de -245 lei. Precizează faptul că în pasivul moștenirii calculate de către instanță nu au fost incluse îmbunătățirile aduse garsonierei, în valoare de 10.550 lei. Intimata P. A. N. prin întâmpinare (f.25-27) a solicitat respingerea recursului. Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de A. urmează să admită în parte recursul pentru următoarele considerente: În ce privește includerea în masa succesorală a unui imobil format din mai multe loturi de teren având o suprafață totală de 1,26 ha, reconstituit prin T. nr. 4. din data de (...), Curtea constată că reclamanta a cerut includerea în masa succesorală, în cotă de ½ a suprafețelor de teren extravilan de 1000 mp, 4500 mp și 5600 mp și a suprafețelor de teren intravilan 1000 mp și 500 mp iar pârâta reclamantă reconvențională a cerut la rândul ei prin cererea reconvențională (fila 23 și urm. dosar fond) includerea în masa succesorală a ½ din terenurile din titlul de proprietate indicat mai sus, fără să indice în concret terenurile, în T. nr. 4. din data de (...) emis pe numele defunctului Z. V. figurând terenuri în suprafață de 1,93 ha. În recurs recurenta reclamantă se referă la suprafață totală 1,78 ha, prin urmare rămâne ca instanța în rejudecare să lămurească obiectul cererii cu privire la terenul extravilan. Se pare că părțile nu au înțeles să includă în masa succesorală terenurile din titlul de proprietate din parcelele de 2500, 3000 și 1200 mp, acest aspect urmând a fi lămurit în rejudecare. Apoi, tot părțile au indicat ca făcând parte din masa succesorală și cota de ½ din restul terenurilor din titlul de proprietate deși pârâții de rând 2-5 ar avea dreptul la o parte din aceste terenuri, potrivit certificatului de moștenitor nr. 4. de la fila 12 dosar fond, dar pârâții nu s-au opus acțiunii așa cum a fost formulată ci au cerut doar plata sultei pentru construcția din V. L. și terenul aferent în suprafață de 1500 mp, solicitând să nu li se atribuie acest imobil, fiind de acord cu includerea restului de teren din titlul de proprietate în masa succesorală (fila 191-192 dosar fond), pare că toate părțile au înțeles să dea eficiență contractului de întreținere autentificat sub nr. 2267/1998 (fila 184 dosar fond), care se referă la imobilele din V. L. indicate în acțiunea introductivă, anume teren extravilan de 1000 mp, 4500 mp și 5600 mp și teren intravilan 1000 mp și 500 mp cu 5/8 din construcție, oricum reclamanta îl menționează în acțiune. Instanța de apel a reținut că ar face parte din masa succesorală 1/1 din terenurile extravilane, dar părțile au cerut oricum doar ½ din acest terenuri, rămânând a se lămuri dacă ½ din 1,98 ha cum a cerut reclamanta reconvențională, din 1,78 ha cum indică recurenta sau din 1,26 ha din care 1,11 ha în extravilan, cum reiese din însumarea suprafețelor indicate în acțiunea introductivă. R. prin acțiune a solicitat două variante de partaj, prima prin care să se facă partajul terenurilor agricole în natură și atribuirea întregii mase succesorale către pârâta de rând 1, aceasta urmând a plăti reclamantei și pârâților 2-5 sultă, iar în a doua variantă să se atribuie reclamantei pasivul succesoral, garsoniera, apartamentul și terenurile agricole în limita a 5/8 parte, atribuirea casei și terenului din V. L. nr. 32 către pârâta de rând 1, cu obligarea acesteia la plata de sultă reclamantei și pârâților 2-5. Pârâta reclamantă reconvențională a solicitat ca și variantă de partaj împărțirea în natură dar în ce privește imobilele din Lozna solicită să nu îi fie atribuite (fila 24 dosar fond). Nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a dispus evaluarea terenurilor situate în extravilan din titlul de proprietate. Chiar dacă reclamanta a solicitat să îi fie atribuite în natură din aceste terenuri în limita cotei sale de 5/8 parte iar pârâta a solicitat să nu îi fie atribuite aceste terenuri evaluarea lor era necesară. Pe de o parte fiecare parte, atât reclamanta cât și pârâta reclamantă reconvențională, trebuiau să indice fiecare în acțiunea sa evaluarea bunurilor, obligație stabilită de art. 6732 Cod procedură civilă. Apoi, potrivit art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța trebuia să facă împărțeala în natură și să procedeze la formarea loturilor și la atribuirea lor iar în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o suma de bani. Prin prisma acestui text legal instanța trebuia să stabilească valoarea fiecărui imobil, pentru că și dacă s-a cerut atribuirea în natură este evident că fiecărei părți i se atribuie bunuri în natură în limita cotei sale valorice de proprietate și diferența în plus sau în minus trebuie compensată în bani cu ceilalți coproprietari, având în vedere că fiecare imobil are o valoare distinctă dată de caracteristicile individuale, cum ar fi suprafață amplasament, dotări, distanța față de căile de acces sau utilități, și altele asemenea. Prin urmare nu se poate atribui o suprafață în abstract aferentă cotei de 5/8 parte pentru că și la suprafețe egale valoarea poate fi diferită, prin urmare terenul extravilan trebuia la rândul lui evaluat și nu se poate stabili că reclamanta nu a solicitat sultă, dat fiind că a solicitat aceasta. Oricum, în ce privește construcția și terenul aferent din V. L. nr. 32 trebuie constatat că nici o parte nu a cerut atribuirea, prin urmare trebuia să propună părților o vânzare prin bună învoială, sau, dacă aceasta nu era posibilă, să dispună vânzarea de către executorul judecătoresc a construcției și a terenul aferent din V. L. nr. 32 cât și a cotei de 3/8 parte ce ar reveni reclamantei reconvenționale din terenul extravilan din T. nr. 4. din data de (...), sau a părții din acest teren extravilan, care nu se atribuie reclamantei și i s-ar cuveni reclamantei reconvenționale, și cu privire la care părțile sunt de acord că face parte din masa succesorală. Evaluarea tuturor bunurilor obiect al acțiunii și partajul acestora se impune dat fiind că instanța trebuie să se pronunțe asupra obiectului cererii, din punct de vedere al normei de procedură, iar din punct de vedere al dreptului material fiecare parte trebuie să primească bunuri sau contravaloarea acestora în limita cotei sale de proprietate. Motivul de recurs că instanța de apel, ignorând obiectul cererii de chemare în judecată și a cererii reconvenționale s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv acordarea fructelor civile în cotă de 1/4 reclamantei-intimată și în cotă de 3/4 - din valoarea totală a fructelor în favoarea apelantei pârâte P. N., nu poate fi primit deoarece pârâta P. N., prin acțiunea reconvențională (fila 23 dosar fond) a solicitat ca la calcularea valorii cotei de ½ din apartament să se cuprindă și fructul acestui bun. R. prin întâmpinarea la cererea reconvențională (fila 40 dosar fond) a fost de acord cu includerea în masa succesorală a fructelor civile ale apartamentului, indicând și valoarea acestor fructe ca fiind de cca. 4% din rata bancară lunară. În ce privește includerea garsonierei în lotul apelantei pârâte urmează a se avea în vedere în rejudecarea apelului criticile formulate în recurs cu privire la acest aspect, critici care nu au putut fi analizate dat fiind că se impunea casarea pentru neevaluarea terenului extravilan și pentru a se asigura o soluție unitară cu privire la întreaga masă a bunurilor de împărțit și cu privire la modalitatea de partaj. Tot în rejudecare rămâne să se verifice și motivul de recurs privind respectarea cotele ce se cuvin fiecăreia, respectiv ¼ pentru soția supraviețuitoare și ¾ pentru fiica defunctului din activul ca și din pasivul moștenirii și acordarea efectivă a unor bunuri care să respecte atribuireavalorică efectivă după scăderea pasivului, pasiv ce trebuie suportat de fiecare. Tot referitor la pasivul succesoral, motivul de recurs referitor la includerea în pasivul succesoral a cotei de ½ din valoarea îmbunătățirilor în valoare de 20.000 lei, nu poate fi primit deoarece prin acțiune s-a solicitat includerea în acest pasiv doar a creditelor și a cheltuielilor de înmormântare, și chiar reclamanta a indicat ca parte din activ a cotei de ½ din valoarea înainte de îmbunătățiri cât și valoarea investiției după cumpărare (fila 3 dosar fond). Față de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de reclamanta Z. ANA împotriva deciziei civile nr. 37 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Sălaj. În rejudecare, instanța de apel trebuie: să lămurească obiectul acțiunii introductive și a acțiunii reconvenționale cu privire la terenul extravilan, dar oricum doar ½ din acest terenuri, iar nu 1/1 cum a stabilit instanța de apel; să stabilească valoarea activului, a fiecărui bun în parte din acest activ, inclusiv a fructelor civile solicitate, valoarea pasivului, apoi valoarea activului net ce rămâne după ce se scade valoarea pasivului; după aceasta se va stabili, potrivit cotelor de proprietate, ce valoare din activul net i se cuvine fiecărui moștenitor, cine preia pasivul, cine trebuie să plătească sulte, inclusiv pârâților 2-5; va dispune vânzare prin bună învoială, sau, dacă aceasta nu era posibilă, vânzarea de către executorul judecătoresc cu privire la bunurile pe care nu le dorește nici unul dintre coindivizari; va analiza dacă este posibilă includerea garsonierei în lotul apelantei pârâte, prin prisma criticilor din recurs și din apel, ce vizează printre altele și principiul atribuirii în natură a unui dintre cele două imobile din J.; va analiza celelalte critici din recurs care nu au putut fi analizate de această instanță, după cum s-a reținut mai sus, în cuprinsul prezentei motivări. PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D.DE Admite în parte recursul declarat de reclamanta Z. ANA împotriva deciziei civile nr. 37 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Sălaj. D.zia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P. A.-A. M. GREFIER Redactat de I., dactilografiat de S. În 3 ex., la data de (...) Judecător fond - M. G. - Judecătoria Jibou Judecători apel - Năsăudean P., Drăgan G. - Tribunalul Sălaj
| ← Decizia civilă nr. 526/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2189/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
