Decizia civilă nr. 230/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 230/A/2011
Ședința publică din 28 aprilie 2011
PREȘEDINTE: A.-A. POP
JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER : A. A. M.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, în rejudecare după casare, apelul declarat de reclamantul K. K. și apelul declarat de pârâții M. B. PRIN P., P. M. B., P. M. B., PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 1. din 29 februarie 2008 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), având ca obiect plângere la L. nr. 1..
În prezenta cauză se păstrează aceeași componență a completului de judecată ca în ședințele publice din (...), (...) și (...), pentru a se respecta principiul continuității în ceea ce privește soluționarea cauzelor.
Se constată că la data de (...), reclamantul apelant, prin intermediul mandatarei sale, doamna M. Sigarteu, a expediat prin fax un înscris întitulat
„Concluzii scrise";, care a fost înregistrat la dosar în data de (...).
De asemenea, se constată că la data de (...), pârâtul apelant P. M. B., prin intermediul doamnei consilier juridic G. M., a expediat prin fax un înscris întitulat „Concluzii scrise";, care a fost înregistrat la dosar în aceeași dată, iar la data de (...), a înregistrat la dosar exemplarul original din înscrisul întitulat „Concluzii scrise";.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de (...), care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1. din 29 februarie 2008 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul K. K. și, în consecință a fost modificat art.1 din Dispoziția nr.2852 din (...) emisă de P. M. B. în sensul că, s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a petentului asupra cotei de 1/1 părți din imobilele construcții în C. B., nr.top.(...)/1 și imobilele terenuri din C.F.81 B. nr.top. 2238 în suprafață de 533 mp și top.2234 în suprafață de 1152 mp.
Au fost menținute restul dispozițiilor din dispoziția atacată.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea privind constatarea caducității Hotărârii nr.108/2001 a C. J. pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B.-N..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, Dispoziția nr.2852 din (...), copiile extraselor C. B. și C.F.81 B., Certificatul de moștenitor după defunctul O. K., H.9., H. nr.108/2001 a C. J. pentru Stabilirea dreptului de P. privată asupra terenurilor B.-N., cererile petentului formulate în baza L. 1. și actele anexă, Raportul C. interne privind soluționarea notificărilor, notificări petent, extrase C.F. cu privire la imobile proprietatea altor persoane, acte de stare civilă ale petentului și antecesorilor săi, actele de preluare a bunurilor proprietatea antecesorilor petentului de către C. de A. și S. a B. I. - C., expertizele topografice și de evaluare extrajudiciare, declarația petentului că nici el și nici antecesorii săi nu au primit despăgubiri din partea S.ui Român, declarația lui G. K. de renunțare la moștenire după defunctul său tată O. K. (f.183-184 dosar fond), certificatul privind starea de fapt a imobilului și raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul P. Ion, suplimentul nr.5 și suplimentul nr.6, a reținut următoarea stare de fapt:
Prin notificările înaintate în baza L. 1., înregistrate sub nr. 318 și 319 din data de (...) ale Executorului Judecătoresc Andronesi V.n, petentul K. K., în calitate de moștenitor al proprietarilor tabulari O. K. și L. Ida, a solicitat restituirea prin echivalent a imobilelor înscrise în C. B. nr.top.(...), (...), (...),
2226, respectiv C. nr.top.2226, imobilele preluate de către S. Român fără titlu valabil.
Urmare analizei situației imobilelor, a actelor depuse de petent, unitatea deținătoare municipiul B. - prin primar a emis Dispoziția nr.2852 din (...) prin care a admis în parte cererea de restituire formulată de petent pentru cota de ¾ din imobilele construcții înscrise în C. B., nr.top.(...)/1 și imobilele teren din C.F.81 B. nr.top.2238 în suprafață de 533 mp și top.2234 în suprafață de 1152 mp pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând din despăgubiri acordate potrivit legii speciale și care vor fi stabilite de C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor.
S-a respins cererea de restituire în natură a imobilelor, deoarece construcțiile sunt demolate în întregime, iar terenul este ocupat în întregime după cum urmează: de S. ";. S. - corpul B de clădire - în suprafață de 113 mp nr. top.2234/1; 1035 mp de sub top. 2234/2 face parte din domeniul public potrivit HCL 8. și HCL 6. și H.9. cu destinația de ștrand municipal;
533 mp cu nr. top. 2238 este alee de acces și parcare auto, de asemenea înscrise în domeniul public.
S-a respins cererea pentru restituirea imobilelor terenuri din C. nr.top.2225, (...)/1, 2231/(...), 2235, și 2236, deoarece prin H. nr.108/2001 cu privire la acestea a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentului în baza L. 1. de către C. J., fiind înscris în anexa 39 B., astfel că acestea nu mai cad sub incidența L. 1..
Decizia atacată este legală și temeinică în partea referitoare la admiterea cererii de restituire și propunerea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele construcții din C.f. 573 nr. top. (...)/1 și terenurile din C.F.81 nr.top.2234, 2238 cu suprafețele respective, deoarece din actele dosarului, inclusiv raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă, pe de o parte că, construcțiile au fost demolate și, pe de altă parte că, terenurile sunt ocupate de alte construcții și lucrări de sistematizare, precum și în ceea ce privește respingerea cererii de restituire a terenurilor din C. nr. top. 2225, (...)/1, 2231/(...), 2235 și 2236, deoarece pentru acestea petentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza L. 1., dar este greșită în ceea ce privește stabilirea îndreptățirii petentului numai pentru cota de ¾ părți din imobilele pentru care i s-a recunoscut îndreptățirea.
Verificând dosarul s-a constatat că imobilele înscrise în C. B. și C.F.81
B. au fost proprietatea tabulară a numitei Ida L. soția lui O. K. acestearevenind după decesul proprietarei, fiului acesteia, numitul O. K., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor eliberat de J. L. la data de (...). Moștenitorii lui O. K., decedat la data de 28 aprilie 1972, sunt soția supraviețuitoare C. K. în cotă de ¼ părți și fii K. K. (petentul), dintr-o primă căsătorie și G. K. din cea de-a doua căsătorie, în cote de 3/8 părți, fiecare, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor.
După decesul lui C. K., calitatea de moștenitor după aceasta a revenit lui G. K., care prin declarația de la fila 183 arată că înțelege să renunțe la succesiunea după tatăl său O. K., decedat la data de (...).
Față de aceste acte și, văzând că numai petentul K. K. a depus notificări și a solicitat restituirea imobilelor în cauză, fostă proprietate a bunicii sale și a tatălui său, tribunalul a apreciat că, potrivit art.4 al.5 din L.
1. entitatea deținătoare - municipiul B., prin primar, trebuia să constate îndrituirea acestuia pentru cota de 1/1 din imobile.
Potrivit art.4 al.5 din L. 1. de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap.3 (care reglementează procedurile de restituire), profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire, dispoziție în acord cu art.697 Cod civil, privind dreptul de acrescământ, comoștenitorul care a solicitat restituirea în natură a imobilului în baza L.
1., culegând și cota celui care nu a depus notificare în termenul legal, devenind astfel străin de succesiune.
Instanța de fond a apreciat dispoziția ca fiind legală și temeinică în partea ce privește obligarea la restituire prin măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele construcții din C. B. și terenuri din C.F.81 B., din actele dosarului rezultând demolarea construcțiilor ce au aparținut antecesorilor petentului, iar diferite suprafețe de teren, ce nu au format obiectul L. 1. și al Hotărârii C. J. nr.108/2001, sunt ocupate de construcții proprietatea altor persoane sau deservesc amenajări de interes public potrivit art.10 al.2 din L. 1.. Atât din constatările intimatului, cât și din raportul de expertiză efectuat în cauză și din prevederile H.9. rezultă că suprafața de 59018 mp cu nr. top. (...), (...), (...)/1 este ocupată de ștrandul municipal, compus din 3 bazine, clădiri administrative, grupuri sanitare și teren aferent, făcând parte din domeniul public, iar celelalte terenuri sunt ocupate de construcții proprietatea altor persoane juridice întabulate ca atare în C.F sau parcări, străzi, alei de acces.
Potrivit art.10 al.2 din L. 1. pentru suprafețele ocupate de construcții noi, cele afectate de servituțile legale (alei, străzi acces, spații verzi, etc.) și altor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, astfel cum s-a procedat și în cauză. Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe destinate a servi membrilor comunității, individualizarea acestora fiind atributul entității investite cu soluționarea notificării în cadrul procedurilor administrative, ținându-se cont și de documentațiile de urbanism aprobate, astfel cum prevăd și dispozițiile pct.103 din Normele aprobate prin H..
A mai apreciat instanța că dispoziția atacată este temeinică și legală și în ceea ce privește respingerea cererii de restituire în natură a terenurilor de sub nr. top. 2225, (...)/1, 2231/(...), 2235 și 2236 din C., deoarece cu privire la acestea, dreptul petentului a fost reconstituit prin H. nr.108/2001 a C. J. în temeiul L. 1. și prin înscrierea acestuia pe anexa 39. În acest caz situația imobilelor fiind deja soluționată prin aplicarea L. 1. și a L. 1., cum de altfel însuși petentul a solicitat prin cererile formulate în temeiul acestor actenormative, instanța a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din L. 1., în sensul că nu pot face obiectul unei contestații prevăzute de L. 1. imobilele ce au format obiectul unor cereri soluționate definitiv în condițiile
L. 1. și L. 1..
Petentul a solicitat instanței să constate caducitatea Hotărârii
108/2001, fără însă, a-și motiva contestația sub acest aspect, astfel că instanța a procedat la analizarea acestei cereri prin prisma fondului cererii de restituire a bunurilor mobile sau imobile reglementate de L. 1..
Prin caducitate se înțelege lipsirea de efecte a unui act juridic civil ca urmare a intervenirii unor cauze ulterioare încheierii sale și independente de voința autorului actului, condiții neîntâlnite în speță, deoarece H. 108/2001 își produce efecte în continuare, ea nefiind contestată, măsurile dispuse prin aceasta rezolvându-se de asemenea în condițiile L. nr. 247/2005 și este pronunțată ca urmare a voinței petentului, care a sesizat organele abilitate în acest sens.
De altfel, verificându-se numerele topo cuprinse în anexa la H. nr. 9. anexa 2 poz.3, s-a constatat că sunt aceleași cu cele ce au format obiectul Hotărârii 108/2001, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate, înscriindu-se petentul pe anexa 39 pentru despăgubiri, iar modul de calcul și de stabilire a întinderii acestora este același cu cele prevăzute de L. 1., fiind reglementate printr-un act normativ comun, respectiv titlul VII din L. nr.247/2005.
Având în vedere considerentele expuse, s-a admis în parte acțiunea petentului, s-a constatat calitatea sa de persoană îndreptățită pentru cota de
1/1 părți din imobilele construcții din C. B., nr. top. (...)/1 și imobilele teren din C.F.81 B. nr. top. 2238 în suprafață de 533 mp și nr. top. 2234 în suprafață de 1152 mp și s-a dispus modificarea art.1 din dispoziția atacată în acest sens.
Celelalte dispoziții din actul atacat au fost menținute.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea pentru constatarea caducității Hotărârii nr.108/2001 emisă de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B.-N..
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe pârâții M. B. și P. M. au declarat apel întermen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii civile.
În motivarea apelului, pârâții au arătat că hotărârea este nelegală în privința constatării calității reclamantului de persoană îndreptățită asupra cotei de 1/1 parte din imobilele în litigiu, tribunalul făcând o greșită aplicare a art. 4 alin. 4 din L. nr. 1. și art. 654-658, art. 659, art. 669 și art. 697 Cod civil.
Astfel, proprietar tabular al imobilelor revendicate, înscrise în C.F. nr.
573 și CF. 81 B. a fost nu numita L. Ida, soție supraviețuitoare a defunctului
K. O. G., decedat la (...). la decesul acesteia, din (...), conform succesiunii legale, a rămas ca unic moștenitor numitul K. O. G. K., tatăl reclamantului.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 3., moștenitorii legali ai defunctului K. O. G. K., decedat la (...), sunt C. R. K., în calitate de soție supraviețuitoare în cotă de 2/8 parte, G. K. în cotă de 3/8 poarte și reclamantul K. K. în cotă de 3/8 parte. C. R. K. a decedat la data de (...), iar unicul său moștenitor, conform certificatului de moștenitor nr. 2. este G. K.. Prin scriptul intitulat declarație de renunțare, G. K. a renunțat la succesiunea după defunctul său tată O. K., însă nu a renunțat și la moștenirea după mama C. R. K..
Reclamantul K. K. este fiul defunctului K. O. G. K., astfel încât nu poate avea calitatea de succesor legal al defunctei C. R. K., unicul moștenitor al acesteia fiind G. K. care nu a depus notificare în termenul și în temeiul L. nr. 1..
G. K. a renunțat la succesiunea după K. O. G. K., astfel încât cota de
3/8 parte a profitat petentului în virtutea dreptului de acrescământ, însă cota de 2/8 parte, respectiv ¼ parte, reprezintă cota pe care a moștenit-o mama sa C. R. K. și la a cărei succesiune nu a renunțat fratele vitreg al reclamantului.
În conformitate cu art. 4 alin. 2 din L. nr. 1. și în condițiile art. 654 -
658 Cod civil, moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite trebuie să-ți dovedească această calitate, respectiv să existe la momentul deschiderii succesiunii, să nu fie nedemni și să aibă vocație la succesiune.
Reclamantul nu are vocație succesorală la succesiunea lui C. R. K. pentru cota de ¼ care i s-ar fi cuvenit acesteia după defunctul K. O. G. K..
Împotriva aceleiași sentințe, reclamantul K. K. a declarat apel întermen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii, în sensul restituirii în natură a cotei de 1/1 parte din imobilele solicitate prin notificare, evidențiate în tabelul de mișcare parcelară din suplimentul nr. 5 al raportului de expertiză, în suprafață totală de 47.546 mp. și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri pentru diferența de teren de 15.270 mp. care nu este liber și pentru construcțiile demolate, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, reclamantul a învederat instanței faptul că din raportul de expertiză întocmit de exp. P. I., suplimentul nr. 5 rezultă că în prezent este liberă în sensul L. nr. 1. și poate fi restituită în natură suprafața de 47.546 mp., iar 15.270 mp. teren este ocupat de diferite construcții, fie de interes public, fie ale unor terțe persoane, pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri.
Din probele administrate rezultă că imobilele solicitate erau la data preluării și la data notificării terenuri intravilane, reprezentând curtea și grădina celor 5 case existente și curtea aferentă spitalului Dr. K., astfel că potrivit prevederilor art. 6 raportat la art. 8 din L. nr. 1., toate imobilele teren
și construcții solicitate intră sub incidența legii nr. 1..
În ceea ce privește caducitatea hotărârii comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sau nulitatea acestei hotărâri în partea în care ar avea dispoziții privitoare la terenurile obiect al notificării, nu s-a dovedit în nici un fel că această hotărâre are dispoziții privitoare la terenurile în litigiu și, chiar dacă ar avea asemenea dispoziții, ele ar fi lovite de nulitate întrucât L. nr. 1. reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere și nu a terenurilor intravilane.
Reclamantul intimat a solicitat, prin întâmpinarea depusă la apelulpârâților, respingerea acestuia și menținerea sentinței criticate sub aspectul calității de persoană îndreptățită a reclamantului asupra cotei de 1/1 parte din imobilele în litigiu. (f.21-22 din dosarul nr. (...)).
În susținerea poziției procesuale, reclamantul a arătat că este adevărat că potrivit certificatului de moștenitor după defunctul O. G. K., tatăl petentului și unicul moștenitor al proprietarilor tabulari, au calitatea de prezumtivi moștenitori, soția supraviețuitoare C. K., reclamantul și fratele vitreg al acestuia, G. K., dar nu rezultă că aceștia ar fi acceptat succesiunea după antecesorul lor. O asemenea împrejurare nu are nici o relevanță încauză, din moment ce la data decesului bunurile în discuție nu se aflau în masa succesorală a defunctului, ele fiind scoase din circuitul civil, iar pe de altă parte, prin L. nr. 1., moștenitorii sunt repuși în termenul de acceptarea a succesiunii pentru bunurile în litigiu, prin formularea notificării prevăzută de lege, astfel încât de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de lege profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus la termen cererea de restituire.
Pârâții intimați M. B. și P. mun. B. au solicitat, prin întâmpinarea laapelul reclamantului, respingerea acestuia ca nefondat întrucât reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilelor în litigiu atât în temeiul L. nr. 1. cât și în temeiul L. nr. 1., motiv pentru care în speță este incident art. 8 din acest ultim act normativ.
Pârâții intimați au invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere formulat doar în dezvoltarea motivelor de apel prin care reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin compensare cu alte bunuri pentru suprafața de 15.270 mp. teren și pentru construcțiile demolate, întrucât această cerere nu a fost formulată și în fața instanței de fond.
Prin H. C. J. nr. 108/2001 s-a validat anexa 39 în care la poziția 7. figurează reclamantul, cu acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 6,12 ha teren în baza L. nr. 1. și a L. nr. 1..
Cu privire la suprafața de 47.546 mp. propusă prin suplimentul nr. 5 din raportul de expertiză, pentru restituirea în natură, aceasta face parte din suprafața totală de 59.018 mp., ce reprezintă proprietatea publică a mun. B., aprobată prin H. nr. 8., modificată prin H. nr. 6. și H. nr. 9. având destinația de ștrand municipal ce include bazine de înot, clădiri administrative, grupuri sanitare, alei, tribună și teren de plajă, astfel încât este afectat de amenajări de utilitate publică, motiv pentru care măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent (f.29-33 dosar nr. (...)).
Prin decizia civilă nr. 284/A/(...) a Curții de A. C. pronunțată în dosarulnr. (...) s-a admis apelul declarat de pârâții P. M. B. și M. B., reprezentat prin P. și s-a admis în parte apelul reclamantului K. K. împotriva sentinței civile nr.1. din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr.(...), care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a respins în întregime plângerea extinsă, formulată de reclamantul K. K., împotriva Dispoziției nr.2852/(...) emisă de P. municipiului B., care a fost menținută în tot.
Prin aceeași decizie, s-a anulat în parte sentința apelată, în ceea ce privește soluția dată petitului și constatarea caducității Hotărârii nr. 108/ (...), emisă de C. J. B.-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și s-a trimis cauza pentru competentă soluționare a acestui petit, în primă instanță, la Judecătoria Bistrița.
Împotriva acestei decizii, reclamantul K. K. a declarat recurs care a fost admis prin decizia civilă nr. 7087/(...) a Î.C.C.J. pronunțată în dosarul nr.
(...), s-a casat în parte decizia atacată, iar cauza a fost trimisă la aceeașiinstanță spre rejudecarea motivului de apel privitor la natura măsurilor reparatorii formulat de reclamant, cu păstrarea celorlalte dispoziții ale deciziei recurate.
În considerentele acestei decizii, Î.C.C.J. a reținut că instanța de apel nu a analizat motivul de apel al reclamantului privind restituirea în natură a imobilelor în discuție, în suprafață de 47.546 mp., limitându-se numai în a analiza, corect, cota parte la care este îndreptățit reclamantul. F. că prin soluția pronunțată instanța de apel a trimis cauza la judecătorie pentru soluționarea unui capăt de cerere, nu înseamnă că s-ar fi motivat apelul. Or, neanalizarea unui motiv de apel echivalează cu necercetarea fondului aceleipricini, astfel încât în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ., recursul a fost admis și hotărârea a fost casată în parte cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecarea motivului de apel privitor la natura măsurilor reparatorii formulat de reclamant, la aceeași instanță, fiind menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate.
Prin urmare, cauza a fost reînregistrată la Curtea de A. C. sub nr. (...) la data de (...).
În ședința publică din (...) Curtea, având în vedere dispozițiile deciziei de casare parțială a Î.C.C.J., a disjuns capătul de cerere privind constatarea caducității Hotărârii nr. 108/0(...) emisă de C. J. B.-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, urmând a se forma un nou dosar care a fost trimis la Judecătoria Bistrița pentru competentă soluționare, iar în prezentul dosar urmând să se judece doar motivul de apel al reclamantului privitor la natura măsurilor reparatorii.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 244 pct. 1 C.pr.civ. a dispus suspendarea judecății prezentului dosar până la soluționare irevocabilă a petitului privind constatarea caducității Hotărârii nr. 108/0(...) emisă de C. J. B.-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor (f.13-14).
Prin cererea înregistrată la data de (...), pârâții M. B. și P. mun. B. au solicitat repunerea pe rol a cauzei întrucât Judecătoria Bistrița a pronunțat sentința civilă nr. 6509/(...) în dosarul nr. (...), iar prin adresa înregistrată la P. mun. B. sub nr. 12.286/(...), reclamantul a arătat că nu va promova calea de atac a recursului (f.3, 4).
Prin sentința civilă nr. 6509/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de
Judecătoria Bistrița s-a respins în întregime cererea precizată și formulată de reclamantul K. K., în contradictoriu cu pârâții C. J. B.-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, P. mun. B. și C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. (f.5-14).
Ulterior, prin cererea înregistrată la data de (...), reclamantul a învederat instanței că optează pentru acordarea de despăgubiri la F. P., în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005, pentru imobilele care fac obiectul
L. nr. 1., în prezentul dosar. Pentru dovedirea calității de persoană îndreptățită pentru cota de 1/1 parte din imobilele solicitate, reclamantul a anexat copii de pe următoarele înscrisuri traduse din limba germană: declarație de renunțare dată în fața notarului de G. K. prin care acesta renunță, în favoarea fratelui său vitreg, dr. K. K., la partea lui de moștenire ce i-ar reveni din averea tatălui său, dr. O. K.; completare la declarația de renunțare din (...) dată în fața notarului la data de (...) prin care G. K. arată că nu a ținut cont de faptul că mama sa C. K. a fost moștenitoarea unor părți din imobilul din B. în urma decesului tatălui său dr. O. K. și că este moștenitorul ei, astfel încât renunță la partea de moștenire a mamei sale care rezultă din moștenirea după tatăl său și la proprietățile din B., în favoarea fratelui său vitreg, dr. K. K. (f.22-26).
Prin înscrisul intitulat „concluzii scrise"; înregistrat la data de (...), reclamantul a învederat instanței că referitor la terenurile revendicate în baza legii fondului funciar, L. nr. 1. și L. nr. 1. a înțeles faptul că i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestora pentru suprafața de 6,12 ha., prin acordarea de despăgubiri conform Hotărârii nr. 108/0(...), fapt pentru care a fost înscris în anexa nr. 39, poziția nr. 75. Sentința civilă nr.
6. pronunțată de Judecătoria Bistrița a fost investită cu formulă executorie în data de (...), motiv pentru care reclamantul a depus la P. mun. B. cerereanr. 15907/(...) prin care a solicitat înaintarea dosarului pentru acordarea de despăgubiri.
Pentru terenurile în suprafață de 1152 mp. și 533 mp. și pentru construcțiile care fac obiectul L. nr. 1., care nu au fost solicitate în baza legii fondului funciar, reclamantul solicită acordarea de măsuri reparatorii tot prin despăgubiri, pentru cota de 1/1 parte din imobile solicitând modificarea dispoziției primarului în acest sens (f.33).
Analizând sentința criticată prin prisma motivului de apel alreclamantului, a apărărilor intimaților, precum și a dispozițiilor art.315 alin.1 teza I C.pr.civ. Curtea, în temeiul art.295 alin.1 C.pr.civ., reține următoarele:
Reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea
Dispoziției nr.2852/(...) emisă de P. municipiului B., cu obligarea pârâtului
P. municipiului B. la emiterea unei noi dispoziții pentru restituirea în cotă de
1/1 a tuturor imobilelor solicitate construcții și teren, combinat cu măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin Dispoziția nr.2852/(...) a P.ui municipiului B. s-a admis în parte notificarea reclamantului și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru imobilul - cota de 3/4 parte din construcțiile descrise în CF nr. 573 nr.top. (...)/1 și imobilele teren din CF nr. 81 nr.top.
2238 cu suprafața de 533 mp și nr.top. 2234 cu suprafața de 1152 mp.
În ce privește cota de 1/1 din imobilele arătate mai sus, reținută de instanța de fond, în favoarea reclamantului Curtea, în primul ciclu procesual, a apreciat că soluția primei instanțe este greșită și a reținut următoarea situație de fapt și de drept raportat la actele de la dosar, extrasele de CF și respectiv certificatele de moștenitor.
Astfel, potrivit CF nr.573 B. și CF nr.81 B., proprietari tabulari a imobilelor descrise au fost Ida L., soția lui O. K. (f.20, 29-30 dos. instanței de fond).
După decesul proprietarei tabulare la 27 mai 1949, a rămas ca moștenitor legal în calitate de descendent O. K., tatăl reclamantului ( f.144 dos. instanței de fond).
Din arborele genealogic rezultă că O. K. a fost căsătorit cu K. Ella M. din căsătoria cărora a rezultat reclamantul K. K. (f. 31 dos. instanței de fond).
K. O., tatăl reclamantului, s-a recăsătorit cu K. C., iar din această (a doua) căsătorie a rezultat K. G., născut la (...) (fratele de tată al reclamantului, frați consângeni).
Așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.3A 4. (f.32 dos. instanței de fond), calitatea de moștenitori după O. K. (tatăl reclamantului) și cotele de moștenire au fost stabilite astfel: C. K. - soție supraviețuitoare cu cota de 1/4 parte și cei 2 fii din căsătoriile diferite ale defunctului - G. K., născut la (...) și K. K. (reclamantul), fiecare cu câte 3/8 parte din moștenire.
Cea de-a doua soție a lui O. K. a decedat la (...) (f.31 dos. instanței de fond), iar unicul moștenitor al acesteia este G. K. - fiu - născut la (...), căreia îi revine cota de 1/4 parte pe care mama sa a dobândit-o cu titlu de moștenire după O. K..
Este real că așa cum rezultă din declarația de la fila 183 dos. instanței de fond, G. K. (fratele de tată al reclamantului) a renunțat la cota lui de moștenire după tatăl său O. K. decedat la (...), numai că acestuia i-a rămas cota de 1/4 parte, cota mamei sale C. K., stabilită în favoarea acesteia prin certificatul de moștenitor nr.3A 4. (f. 32 dos. instanței de fond), situație încare reclamantul nu poate reclama întreaga cota de 1/1 din imobilele sus arătate, câtă vreme el nu are nici o calitate succesorală după C. K. (cea de-a doua soție a tatălui său) și a cărui moștenitor unic este doar G. K..
Ca atare, neavând calitatea de moștenitor după C. K., reclamantul nu poate pretinde cota de 1/1 din imobilele arătate, fiind îndreptățit doar la cota de 3/4 parte așa cum bine s-a reținut în Dispoziția nr.2852 din (...).
În cel de-al doilea ciclu procesual, pentru dovedirea calității de persoană îndreptățită pentru cota de 1/1 parte din imobilele solicitate, reclamantul a anexat copii de pe următoarele înscrisuri traduse din limba germană: declarație de renunțare dată în fața notarului de G. K. prin care acesta renunță, în favoarea fratelui său vitreg, dr. K. K., la partea lui de moștenire ce i-ar reveni din averea tatălui său, dr. O. K.; completare la declarația de renunțare din (...) dată în fața notarului la data de (...) prin care G. K. arată că nu a ținut cont de faptul că mama sa C. K. a fost moștenitoarea unor părți din imobilul din B. în urma decesului tatălui său dr. O. K. și că este moștenitorul ei, astfel încât renunță la partea de moștenire a mamei sale care rezultă din moștenirea după tatăl său și la proprietățile din B., în favoarea fratelui său vitreg, dr. K. K. (f.22-26).
Aceste înscrisuri nu pot fi analizate de către Curte deoarece, așa cum s-a arătat, prin decizia civilă nr. 7087/(...) a Î.C.C.J. pronunțată în dosarul nr. (...), s-a casat în parte decizia civilă nr.284/A/(...) a Curții de A. C., iar cauza a fost trimisă la aceeași instanță pentru rejudecarea motivului de apel privitor la natura măsurilor reparatorii formulat de reclamant, cu păstrarea celorlalte dispoziții ale deciziei recurate. În considerentele acestei decizii, Î.C.C.J. a reținut că instanța de apel nu a analizat motivul de apel al reclamantului privind restituirea în natură a imobilelor în discuție, în suprafață de 47.546 mp., limitându-se numai în a analiza, corect, cota parte la care este îndreptățit reclamantul.
Potrivit art.315 alin.1 teza I C.pr.civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, … sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Prin urmare, prin hotărârea instanței de recurs, Î. a dezlegat irevocabil problema de drept privind calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului doar pentru cota de 3/4 parte din imobilele solicitate a fi restituite în baza L. nr.1. prin notificările formulate, chestiunea tranșată fiind obligatorie pentru instanța de rejudecare astfel încât nu mai poate fi examinată.
În privința motivului de apel al reclamantului privind restituirea în natură a imobilelor în discuție, în suprafață de 47.546 mp, Curtea reține că prin sentința civilă nr. 6509/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de
Judecătoria Bistrița, rămasă definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac, s-a respins în întregime cererea precizată și formulată de reclamantul K. K., în contradictoriu cu pârâții C. J. B.-N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, P. mun. B. și C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. (f.5-14).
În considerentele acestei hotărâri judecătorești s-a arătat că H. nr.108/2001 a C. J. B. N. prin care s-a validat anexa 39 în care la poziția 7. figurează reclamantul, cu acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 6,12 ha teren în baza L. nr. 1. și a L. nr. 1. este legală. Cu privire la suprafața de
47.546 mp. teren propusă prin suplimentul nr. 5 din raportul de expertiză, pentru restituirea în natură, aceasta face parte din suprafața totală de
59.018 mp., ce reprezintă proprietatea publică a mun. B., aprobată prin H. nr. 8., modificată prin H. nr. 6. și H. nr. 9. având destinația de ștrandmunicipal ce include bazine de înot, clădiri administrative, grupuri sanitare, alei, tribună și teren de plajă, reprezentând teren afectat de amenajări de utilitate publică. Terenul cu destinația de ștrand municipal în suprafață de
13.300 mp este ocupat de construcții noi (pe de-o parte), iar pe de altă parte, diferența de teren este necesară exploatării și funcționării zonei de agrement create, fiind firesc ca un ștrand să aibă și teren aferent (spațiu de plajă, alei, dușuri, etc.). În concluzie, față de situația concretă a terenului în suprafață de 6,12 ha acesta nu intră sub incidența prevederilor articolului unic al L. nr.67/2010 și nu poate fi restituit în natură reclamantului.
Conform art. 8 alin.1 din L. nr.1., „Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate in extravilanul localitatilor la data preluarii abuzive sau la data notificarii, precum si cele al caror regim juridic este reglementat prin fondului funciar nr. 1., republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin nr. 1. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 1. si ale L. nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare";.
Dispoziția atacată este temeinică și legală și în ceea ce privește respingerea cererii de restituire în natură a terenurilor de sub nr. top. 2225,
(...)/1, 2231/(...), 2235 și 2236 din C.F. nr.573, deoarece cu privire la acestea, dreptul de proprietate al reclamantului a fost reconstituit prin H. nr.108/2001 a C. J. B. N. în temeiul L. 1., prin înscrierea acestuia pe anexa
39, pentru acordarea de despăgubiri bănești. În acest caz situația imobilelor fiind deja soluționată prin aplicarea L. 1. și a L. 1., cum de altfel însuși reclamantul a solicitat prin cererile formulate în temeiul acestor acte normative, în mod legal prima instanța a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 8 alin.1 din L. 1., în sensul că nu pot face obiectul L. nr. 1. imobilele ce au format obiectul unor cereri soluționate definitiv în condițiile
L. nr.1. și a L. nr. 1..
Astfel, au rămas în discuție imobilele construcții înscrise în CF nr.573
B. nr. top. (...)/1 și imobilele terenuri din CF nr.81 B. nr. top 2238 în suprafață de 533 mp. și top. 2234 în suprafață de 1152 mp., care nu au fost solicitate în baza legilor fondului funciar.
Pentru aceste imobile, reclamantul apelant a solicitat în mod expres, prin înscrisurile depuse la data de (...) și (...), acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri la F. P., în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 (f.22, f.33).
Curtea constată că prin dispoziția atacată, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru cota de 3/4 parte din imobilele construcții descrise în CF nr. 573 nr.top. (...)/1 și imobilele teren din CF nr. 81 nr.top. 2238 cu suprafața de 533 mp și nr.top.
2234 cu suprafața de 1152 mp. astfel încât cererea reclamantului a fost soluționată în mod favorabil prin dispoziția criticată, rămânând practic fără obiect și lipsită de interes în condițiile în care pretențiile acestuia au fost pe deplin satisfăcute.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art.296 C.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul K. K. împotriva sentinței civile nr.1./din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosarul nr. (...).
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul K. K. împotriva sentinței civile nr.1./din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosarul nr. (...).
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A.-A. POP A. A. C.
A. A. M.
GREFIER,
Red. A.A.P Dact.H.C./5 ex./(...). Jud.fond:Elvira Redl;
| ← Decizia civilă nr. 3168/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4905/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
