Decizia civilă nr. 233/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 233/R/2011
Ședința publică din 11 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
JUDECĂTOR:
T. D. - președintele Secției civile
T.-A. N.
GREFIER:
M. T.
S-au luat în examinare apelurile declarate de pârâții M. C.-N. PRIN P., P. M. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 988 din 17 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privindu-i și pe reclamanții R. M.-F., R. R. și C. M.-F., precum și pe pârâții P. M.-F. și R. C., având ca obiect plângere în baza legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul-intimat reprezentanta R. M.-F., asistat de avocat R. M., care le reprezintă și pe reclamantele-intimate R. R. și C. M.-F., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 aprilie 2011, pârâta-intimată P. M.-F. a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor ca nefondate, învederând instanței totodată că nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru terenul ce face obiectul prezentului litigiu.
Reprezentanta reclamanților-intimați arată că i s-a comunicat un exemplar din întâmpinarea formulată de către pârâta-intimată P. M.-F., nu are alte cerere de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra apelurilor.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra apelurilor.
Reprezentanta reclamanților-intimați susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, și în consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de prima instanță, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 lei, potrivit chitanței pe care o depune la dosar. A. că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamanților, și a anulat parțial D. primarului municipiului C.-N. nr. 3280 din 11 iunie 2009 în sensul acordării măsurilor reparatorii în echivalent în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 2700 mp ce nu poate fi restituit în natură și a dispus restituirea în natură a suprafeței de teren de 6508 mp aflată în administrarea Regiei Autonome a D. P. C..
Pârâții apelanți, prin motivele de apel au solicitat desființarea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește restituirea în natură a terenului în suprafață de 6508 mp, având destinația de patinoar artificial, deoarece acesta face parte din domeniul public al municipiului, fiind menționat lapoziția 11331 din inventarul acestuia și în consecință, menținerea ca temeinică și legală a Dispoziției nr. 3..
Raportat la faptul că prin art. 3 din D. primarului nr. 3., a fost declinată competența de soluționare a notificării în favoarea R. C., iar pe de altă parte, pârâtul nu a atacat decizia nr. 28 din 18 august 2009 prin care administratorul terenului a dispus restituirea în natură a terenului ce face obiectul prezentului litigiu în favoarea reclamanților, reprezentanta intimaților a arătat că apelul este lipsit de interes.
Singurul argument adus de pârâții-apelanți pentru desființarea hotărârii instanței de fond, este acela că terenul se află cuprins în inventarul domeniului public, aspect pe care îl aveau la cunoștință în momentul emiterii dispoziției anterior amintite.
Prin dispozițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este prevăzut că sunt interzise orice fel de acte de dispoziție sau grevare cu privire la bunurile notificate, sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative, și după caz, generate de această lege. Astfel că includerea acestui teren în domeniul public contravine prevederilor legale, iar sancțiunea aplicabilă în această situație, este nulitatea absolută a actului de schimbare a naturii juridice a terenului.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina pârâților-apelanți, pune concluzii de respingere a acestuia, având în vedere că acestea reprezintă suma de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câștigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluționat prin hotărâre judecătorească.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 988 din 17 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), a fost admisă cererea promovată și modificată de către reclamanții R. M. F., R. R. și C. M. F. în contradictoriu cu pârâții P. M. F., M. C.-N. prin P., P. M. C.-N. și R. A. de administrare a D. P. și P., și în consecință, s-a dispus anularea parțială a Dispoziției de soluționare a notificării nr. 3. cu privire la art. 1 și art. 3; s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților a terenului în suprafață de 6508 m.p. cu nr.top. 1. înscris în CF nr.22660 C.; s-a constatat că pârâta P. M. F. nu este îndreptățită la restituire în privința parcelelor de teren dezmembrate din fostul nr. top
14147/1 și a fost obligat pârâtul P. municipiului C.-N. la plata în favoareareclamanților a cheltuielilor de judecată, 2500 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, antecesoarea reclamanților R. D., în prezent decedată, împreună cu pârâta P. M. F. au solicitat prin N. adresată P. municipiului C.-N. înregistrată cu nr. 2277/2001 măsuri reparatorii cu privire la imobilul identificat sub nr. top 14147 situat în C.-N., str. Soporului.
S-a arătat că ulterior imobilul a fost dezmembrat fiind înscris în Cf.
(...) C..
Antecesoarea reclamanților a mai depus și în nume propriu N. înregistrată sub nr. 2276/2001 pentru numărul topografic 14147/1 teren la
P. în suprafață de 2 jug. și 785 stj. pătrați înscris în CF nr. 5960 C..
Imobilul cu nr. top 14147/1 teren la P. în suprafață de 2 jug. și 785 stj. pătrați s-a înscris în CF nr. 5960 C. în favoarea proprietarei tabulare
Ciucă M., mama defunctei R. D..
Imobilul cu nr. top 14147/2 cu suprafața de 2 jug s-a transcris în Cf nr. 5961 C. în favoarea proprietarului tabular C. I..
Imobilul cu nr. top 14147/3 cu suprafața de 2 jug. s-a reînscris în CF nr. 5041 C. sub A+2, teren la P. în favoarea proprietarei tabulare P. V..
Prin Sentința civilă nr. 309/(...) a T.ui C., la solicitarea reclamanților - în calitate de moștenitori ai defunctei R. D. - și a pârâtei P. M. F., pârâtul P. municipiului C.-N. a fost obligat să emită dispozițiile de soluționare a notificărilor nr. (...).
Ca urmare a sentinței menționate, pârâtul a emis dispoziția atacată, respectiv D. nr. 3..
Prin dispoziția menționată a fost respinsă în parte cererea de restituire în natură a terenului înscris sub nr. top 14147/1, deoarece o parte din acest teren a trecut în proprietatea privată a familiei Plăcintar, iar restul terenului aflat în proprietatea statului este situat în zona sistematizată fiind ocupat de căi de acces alei și spații verzi. Pentru o suprafață de 6508 m.p. din vechiul nr. top 14147 s-a declinat competența de soluționare a notificării în favoarea Regiei Autonome a D. P. C.-N..
T. a verificat situația faptică și juridică actuală a imobilului de 6508 m.p. înscrisă actualmente în Cf nr. 22660 C. cu nr. top 14147/1/12, ca urmare a precizării de acțiune formulată de reclamanți, constatând că acest teren se află în proprietatea Statului Român și administrarea R..
Instanța a constatat că în mod greșit P. municipiului C.-N. și-a declinat competența de soluționare a notificării și tot în mod greșit, notificarea cu privire la terenul mai sus arătat a fost soluționată de către R. C., încălcându-se astfel dispozițiile art. 22 și 25 din Legea nr. 10/2001. R. având în patrimoniu doar un drept de administrare, nu putea decide restituirea dreptului de proprietate asupra imobilului către reclamanți, în mod evident această restituire putând fi dispusă doar de către proprietar, ori proprietar al terenului este Statul Român.
Prin urmare, pârâtul P. municipiului C.-N. în calitate de reprezentant al M. C.-N. era ținut să soluționeze notificarea și nu R. C..
Instanța a reținut că terenul în litigiu a fost în mod nelegal trecut în inventarul bunurilor publice, potrivit HCL nr. 133/2005, întrucât conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr.10/2001, imobilul trebuia restituit în natură foștilor proprietari în situația în care se afla la data depunerii cererii de restituire.
Pentru aceste considerente, instanța a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantului a terenului în suprafață de 6508 mp. T., instanța a reținut că pârâta P. M. F. nu este îndreptățită la restituirea topograficului
14147/1 întrucât aceasta nu este proprietară tabulară, fiind intabulată doar asupra nr. top 14147/3.
Împotriva acestei sentințe au promovat apel pârâții M. C.-N. reprezentatprin P., P. mun. C.-N. și C. Local al municipiului C.-N., solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată cu consecința menținerii dispoziției nr. 3280/11 iunie
2009 emisă de P. municipiului C.-N. ca fiind temeinică și legală.
În motivarea apelurilor pârâții au arătat că terenul cu nr. top 14147/1 în suprafață de 2 iugh și 785 mp a fost transcris după preluare în CF
22660 și ulterior dezmembrat în mai multe parcele.
Pârâții apelanți au arătat că terenul în litigiu revendicat de către reclamanți face parte din inventarul domeniului public al mun. C.-N.,însușit de către C. Local al municipiului C.-N. prin H. nr. 133/(...), modificată prin H. nr. 682/(...).
S-a arătat că sistematizarea are ca scop organizarea judicioasă a teritoriului țării, zonarea funcțională privind modul de folosință a terenului, stabilirea regimului de înălțime, a densității construcțiilor, precum și a densității locuitorilor, a spațiilor plantate și de agrement, echiparea cu dotări social culturale, cu lucrări tehnico-edilitare și căi de comunicație și transport. Zona sistematizată nu cuprinde numai construirea de imobile și a drumurilor de acces, ci spații de parcare, spații verzi, spații de joacă pentru copii, care practic toate sunt necesare creării nuni mediu ambiental acceptabil persoanelor care locuiesc în imobile din vecinătatea acestor zone.
Având în vedere aceste considerente, pârâții au apreciat că nu pot fi de acord cu restituirea în natură a acestei suprafețe, fiind parte integrantă a planului de sistematizare, invocând în acest sens dispozițiile art. 11 alin. 4 din Legea nr.10/2001.
În al doilea rând s-a solicitat exonerarea pârâtului P. mun. C.-N. de la plata cheltuielilor de judecată în cuantum, de 2500 lei, motivat de faptul că, raportat la înscrisurile depuse la dosarul de revendicare și la situația juridică a terenului, nu putea fi pronunțată o altă soluție legală.
A fost depusă copia Anexei 4 a Hotărârii nr. 133/(...) modificată prin
H. nr. 682/(...), care cuprinde inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului C.-N. (f. 1, f. 340, unde la poz. 11331 apare teren patinoar artificial în suprafață de 9945,13 mp, în proprietatea municipiului C.-N. și administrarea R..
Prin întâmpinare intimații reclamanți au solicitat respingerea apelurilorca nefondate.
Intimații au apreciat că acest apel este lipsit de interes, deoarece prin dispoziția nr. 3. primarul și-a declinat competența de soluționare a cererii privind restituirea în natură a terenului în suprafață de 6508 mp. în favoarea R., iar pe de altă parte nu au atacat decizia nr. 28/(...) prin care
R. a dispus restituirea în natură a terenului care face obiectul prezentului litigiu.
Pe de altă parte, apelul este nefondat, întrucât potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr.10/2001, până la soluționarea procedurilor administrative sau judiciare sunt interzise orice acte de dispoziție sau grevare cu privire la bunurile notificate. Așadar, terenul nu putea fi inclus în domeniul public ulterior notificării.
Intimații au arătat că nu este fondată nici solicitarea pârâților de a fi exonerați de la plata cheltuielilor de judecată, deoarece prezentul litigiu a fost generat de modul defectuos în care a soluționat administrativ cererea reclamantelor.
Intimata P. M. F. a solicitat respingerea apelurilor pârâților ca nefondate, arătând că nu are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în prezenta cauză.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea constată că apelurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentruurmătoarele considerente:
În prezentul apel nu a fost contestată calitatea persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, ci critica principală invocată de apelanți vizează faptul că terenul în litigiu, în suprafață de 6508 mp, parcela cu nr. top 1. înscris în
CF 22660 C., nu poate fi restituit în natură, întrucât lucrarea pentru care s- a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat.
Din raportul de expertiză, curtea reține că terenul în litigiu în suprafață de 6508 mp se regăsește în CF 22660 C., parcela cu nr. top 1. și o parte din acest teren 1161 mp este ocupată de un patinoar dezafectat, iar
1848 mp de parcări auto.
Patinoarul este în stare avansată de degradare și nefuncțional, iar parcările auto sunt construcții cu caracter nedefinitiv, terenul aferent acestora putând fi restituit în natură.
Legea nr. 10/2001 este o lege reparatorie, guvernată de principiul prevalenței restituirii în natură, prevăzut de art. 1, art. 9 din lege.
Potrivit acestor dispoziții legale, bunurile se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire.
Imobilul în litigiu a fost preluat de stat în urma exproprierii și a avut parțial destinația de patinoar, în prezent fiind dezafectat și parțial a fost folosit ca parcare auto.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr.10/2001, precum și dispozițiile art.10 pct. 4 din H. nr. 250/2007, se restituie în natură suprafețele de teren pe care se află edificate construcții ușoare sau demontabile (garaje chioșcuri și alte asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată întrucât construcțiile care au acest regim se amplasau potrivit legii numai pe o perioadă determinată, autorizația fiind temporară.
Din starea de fapt mai sus reținută rezultă că, pe o parte din terenul solicitat a fi restituit în natură a fost amplasat un patinoar care în prezent este dezafectat. Chiar administratorul acestui patinoar a confirmat faptul că patinoarul nu mai îndeplinește funcția de spațiu necesare recreării, prin faptul că a emis o decizie de restituire în natură. În mod corect tribunalul a reținut că această decizie nu produce efecte, deoarece administratorul terenului nu era persoana abilitată să răspundă notificării, însă prin aceasta s-a reconfirmat faptul că terenul nu mai este folosit pentru destinația alocată inițial.
Potrivit dispozițiilor legale mai sus arătate, terenul poate fi restituit în natură, deoarece este ocupat numai de construcții ușoare, demontabile.
Împrejurarea că acest teren este menționat în inventarul domeniului public nu schimbă situația juridică a acestui teren, întrucât imobilul a fost cuprins în inventarul public abia în 2005 deși notificarea fusese formulată de reclamanți în 2001. La data când reclamanții au formulat notificarea terenul putea fi restituit în natură, așa încât în mod legal au fost aplicate dispozițiile art. 9 și 21 din Legea nr. 10/2001 și s-a dispus restituirea terenului în natură.
Nu poate fi susținută cu succes solicitarea pârâților de a fi exonerat P. municipiului C.-N. de la plata cheltuielilor de judecată, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 274 Cod proc.civ., partea care cade în pretenții este obligată să plătească cheltuielile judiciare.
Reclamanții au fost obligați să formuleze plângere împotriva dispoziției emise de primar, care a refuzat restituirea în natură a terenului mai sus arătat, deși acesta putea fi restituit în natură.
Prin urmare, în mod corect au fost aplicate dispozițiile art. 274 Cod proc.civ., și pârâtul P. municipiului C.-N. obligat să plătească cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Având în vedere aceste considerente, curtea în temeiul art. 296 Cod proc.civ., va respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții M. C.-N. prin P., P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 998 din 17 noiembrie 2010 a T.ui C., pe care o va menține.
Întrucât apelurile declarate de pârâți au fost respinse, însă exercitarea căii de atac le-a cauzat intimaților alte cheltuieli judiciare suplimentare, în temeiul art. 274 Cod proc.civ., apelanții vor fi obligați să-i plătească intimatului R. M. F. suma de 2000 lei reprezentând onorariu avocațial (f.
40).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții M. C.-N. PRIN P., P. M. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 998 din 17 noiembrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numiții apelanți să îi plătească intimatului R. M. F. suma de
2000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER T. D. T. A. N. M. T.
Red. T.A.N. dact. GC
10 ex/(...)
Jud.primă instanță: M. T.
| ← Decizia civilă nr. 245/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4634/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
