Decizia civilă nr. 90/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR.90/R/2011
Ședința publică din 13 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C.
JUDECĂTOR: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C.
G.IER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâții C. G., C. C. și C. I. C., împotriva deciziei civile nr. 7. din 4 noiembrie 2010, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații S. R. și S. S., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta pârâților recurenți C. G., C. C. și C. I. C., avocat P. D., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta reclamanților intimați S. R. și S. S., avocat P. E., care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 6 ianuarie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, un exemplar fiind comunicat cu reprezentanta pârâților recurenți.
Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial și taxa judiciară de timbru, conform chitanțelor depuse la dosar.
Apreciază că instanța de apel a admis excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune în rezoluțiune pentru neplata prețului cu încălcarea legii de drept substanțial, respectiv a prevederilor art.1368
C.civ. Una dintre condițiile admiterii acțiunii în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este că partea care acționează să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract. D. neachitării diferenței de preț este afirmată în speță de faptul consemnării de către reclamanți la dispoziția lor a sumei de
500.000 lei actualizată în funcție de rata inflației, consemnare făcută laaproape un an de la demararea acțiunii în rezoluțiune pentru neplata integrală a prețului.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.
Față de dispozițiile legale, rezultă că acțiunea în rezoluțiunea promisiunii de vânzare cumpărare pentru neplata prețului este o acțiune patrimonială, ce se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de dispozițiile D. 1., privind prescripția extinctivă.
În același sens, s-a pronunțat constant și practica judiciară arătând că acțiunea pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic și, cu atât mai mult, cea în rezoluțiunea antecontractului pentru neplata prețului este o acțiune patrimonială supusă termenului de prescripție de 3 ani.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 2334/(...) a Judecătoriei B., a fost admisă acțiunea principală exercitată de reclamanții S. R. și S. S. împotriva pârâților C. G., C. C. și C. I. C., constatându-se că, în baza Legii nr.
18/1991 defuncta C. Florica a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2 ha 6600 mp din titlul de proprietate nr. 59725/(...), validându-se antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) între defunctă și pârâtul C. G., în calitate de vânzători și reclamanți, în calitate de cumpărători, cu privire la terenul în suprafață de 7055 mp, parcela 1 tarlaua 37/1, nr. cadastral 1059, pentru prețul de 200 lei achitat integral, dispunându-se intabularea dreptului de proprietate al reclamanților în cartea funciară, conform variantei 1 din raportul de expertiză întocmit de expert P. V., parte integrantă din sentință, fiind respinsă ca nefondată cererea reconvențională exercitată de pârâți împotriva reclamanților, pârâții fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3426,80 lei.
Prin decizia civilă nr. 79/(...) a T.ui B. -N., apelul pârâților a fostrespins ca nefondat, aceștia fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 595 lei.
Starea de fapt
Prin titlul de proprietate nr. 59725/(...), în favoarea defunctei C. Florica, antecesoarea pârâților, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra parcelei 1 din tarlaua 37/1 în suprafață de 7055 mp.
Pârâtul C. G. și defuncta C. Florica, soția acestuia, au încheiat cu reclamanții S. R. și S. S., la data de (...), o convenție, intitulată „contract de vânzare-cumpărare"; sub semnătură privată, olografă, pentru acest teren, prețul stabilit de comun acord fiind de 2.000.000 lei, la data încheierii contractului achitându-se suma de 1.500.000 lei, diferența urmând să fie achitată până la data de (...).
În aceeași zi, părțile au întocmit un alt înscris, dactilografiat, având ca obiect același teren, prețul fiind trecut 425.000 lei, achitat integral.
Părțile au recunoscut că cele două înscrisuri au fost întocmite în aceeași zi, cel dactilografiat fiind necesar pentru înregistrarea în registrul agricol, divergențe existând referitoare la plata diferenței de preț.
Prima instanță a reținut că prețul a fost achitat integral în aceeași zi, așa cum rezultă din înscrisul dactilografiat, coroborat cu declarațiile martorilor, depunerea de către reclamanți a diferenței de preț actualizate la dispoziția pârâtului vânzător neavând decât semnificația unui act unilateral de voință menit să exprime disponibilitatea lor pentru stingerea amiabilă a litigiului, așa explicându-se faptul că reclamanții au fost lăsați în posesia terenului din anul 1994.
În drept
Contractul sub semnătură privată nu poate transmite dreptul de proprietate, neîmbrăcând forma autentică prevăzută de lege, motiv pentru care, în baza art. 1073 și 1077 C. civil, prima instanță a admis acțiunea principală, în sensul că a pronunțat o hotărâre care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Cererea reconvențională a fost respinsă de prima instanță ca nefondată, reținându-se că reclamanții și-au executat obligația asumată prin contractul încheiat la (...), iar, instanța de apel a reținut excepția prescripției extinctive, pe motiv că acțiunea în rezoluțiune este prescriptibilă extinctiv, termenul de prescripție începând să curgă cel târziu de la data de (...), prevăzută în contract pentru plata diferenței de preț, împlinindu-se la data de (...), pârâții nesusținând existența vreunei cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției extinctive.
Î mpotriva acestei decizii, au declarat în t ermen legal recurs p ârâții,
solicitând casarea ei și trimite rea cauzei spre rejudecare, pe motiv căinstanța de apel a făcut o greșită aplicare a normelor de drept substanțial, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., reținând greșit excepția prescripției extinctive, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 1368 C. civil, acțiunea vânzătorului pentru rezoluțiunea vânzării este una reală, deci imprescriptibilă extinctiv, oricum, chiar în lipsa acestui text, o astfel de acțiune fiind reală, în condițiile în care are ca finalitate reintrarea vânzătorului în posesia imobilului, deci revendicarea.
Oricum, una dintre condițiile admiterii acțiunii în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este ca partea care acționează să-și fi îndeplinit, la rândul ei, obligațiile asumate prin antecontract.
Reclamanții intimați, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că acțiunea vânzătorului în rezoluțiunea vânzării pentru neplata prețului este supusă aceluiași mod de conservare ca și privilegiul vânzătorului și este o acțiune patrimonială supusă termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de D. nr. 1..
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate,
raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., ce constituie
temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta nu este fondat, din
considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, așa cum corect au reținut instanțele de fond, convenția încheiată între părți, deși intitulată „contract de vânzare-cumpărare";, nu putea transmite dreptul de proprietate, întrucât nu întrunea condiția formei autentice prevăzută ad validitatem prin disp. art. 46 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data încheierii convenției, respectiv (...), fiind doar un antecontract de vânzare-cumpărare prin conversiune, în temeiul art. 978 C.civil.
Raportat la aceasta calificare, antecontractul de vânzare- cumpărare este reglementat de dispozițiile generale ale Codului civil, fiind un contract nenumit, și nu de dispozițiile speciale referitoare la contractul de vânzare-cumpărare, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. 1368 C. civil.
Așadar, acțiunea în rezoluțiunea antecontractului de vânzare- cumpărare este una personală, prescriptibilă în termenul general de 3 ani prev. de art. 3 alin. 1 din D. nr. 1., așa cum corect a reținut instanța de apel, termen de prescripție împlinit la data depunerii cererii reconvenționale la dosar, întrucât acesta a început să curgă cel târziu la data prevăzută în contract pentru plata diferenței de preț, cererea reconvențională fiind înregistrată abia la (...), deci la aproape 14 ani de la data scadenței, fiind, astfel, prescrisă.
Pârâții au mai susținut că instanța nu poate pronunța o hotărâre care să țin loc de act autentic, în condițiile în care partea care solicită executarea obligației de încheiere a contractului translativ de proprietate nu și-a executat, la rândul ei, obligațiile asumate prin contract, invocând, de fapt, deși nu o spun expres, excepția de neexecutare a contractului, pentru a paraliza acțiunea reclamanților.
În realitate, indiferent dacă se acceptă teza reținută de prima instanță, în sensul că prețul a fost integral achitat la data încheierii convenției sau teza susținută de pârâți, în sensul că acesta a fost achitat ulterior prin oferta reală urmată de consemnațiune a sumei de 1781,175 lei, reprezentând valoarea actualizată a sumei de 500.000 lei vechi, prețul a fost achitat, astfel că nu subzistă apărarea de fond invocată de pârâți referitoare la excepția de neexecutare a contractului.
Împrejurarea că ei au refuzat să ridice suma consemnată pe numele lor nu mai prezintă relevanță, în condițiile în care acțiunea în rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare este prescrisă, față de această împrejurare, plata ulterioară a diferenței de preț având doar rolul de a înlătura o eventuală apărare de fond, ce a și fost invocată de pârâți, referitoare la excepția de neexecutare a contractului, care nu este supusă prescripției extinctive.
Referitor la caracterul real al acțiunii în rezoluțiune datorită împrejurării că repunerea în situația anterioară ar echivala cu o acțiune în revendicare, această apărare nu subzistă, cele două acțiuni fiinddistincte, una fundamentându-se pe un drept de creanță, cea în rezoluțiune, iar cealaltă, respectiv cea în revendicare, pe dreptul de proprietate, reglementat de art. 480 C. civ.
Pârâții nu au exercitat o acțiune în revendicare, ci una în rezoluțiunea antecontractului, tocmai pentru că o astfel de acțiune ar fi fost paralizată prin opunerea de către reclamanți a unui titlu, ei nefiind posesori, ci detentori precari, deținând terenul în temeiul unui antecontract încheiat cu pârâții, antecontract ale cărui clauze anticipatorii au fost executate, una dintre acestea referindu-se la predarea imobilului promis spre vânzare, lăsarea în posesie a promitenților cumpărători echivalând cu o recunoaștere de către promitenții vânzători a dreptului pretins, cauză întrerupătoare de prescripție extinctivă conform art. 16 lit. a din D. nr. 1., acesta fiind și motivul pentru care instanțele nu au invocat din oficiu prescripția dreptului la acțiunea al reclamanților pentru executarea silită a antecontractului.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., din considerentele arătate, curtea va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să le plătească intimaților cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la fila 17.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții C. G., C. C. și C. I. C. împotriva deciziei civile nr. 7. din 0(...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurenții să le plătească intimaților S. R. și S. S. suma de
500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
G.IER
A. A. C. ANA I.
A. C.
C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: C. Iacob, I. Simionescu
| ← Decizia civilă nr. 5047/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 170/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
