Decizia civilă nr. 245/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 245/A/2011
Ședința data de 20 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : I. D. C. JUDECĂTOR : M. C. V.
GREFIER : A. B.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, apelurile declarate de către reclamanții S. T. I., M. R. M., R. C. I. și R. R. L. și de către pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 908 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. M. și V. M., având ca obiect L. nr. 1., precum și apelul declarat de reclamanții R. C. I. și R. R. L. din (...) a T. C., pronunțată în același dosar.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13 mai 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 908 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanții R. C. I. și R. R. L. din dosar nr. (...) al T. C. conexat la dosar nr. (...) în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N., M. C.-N., P. M., S. T., V. A., M. R. M. și pe cale de consecință:
S-a dispus anularea parțială a Dispoziției de respingere a notificării nr.
4938/(...) emisă de P. M. C.-N. privind imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. S. nr. 5-7, jud. C.
S-a constatat că reclamanții R. C. I. și R. R. L. sunt singurii care au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul din C.-N., str. S. nr. 5-7, jud. C., în calitate de moștenitori ai antecesorilor R. I. și R. F. M..
S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților a întregului imobil situat în C.-N., str. S. nr. 5-7 înscris în CF 8280 C. nr. topo 7455 și topo
7494/2.
S-a respins plângerea formulată de reclamanții din dosarul civil nr. (...) al
T. C., S. T. I. și M. R. M.
Pârâții S. T. I. și M. R. M. au fost obligați la plata către reclamanții R. C. I.
și R. R. L. a sumei de 1095 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că în conformitate cu Dispoziția nr. 4938/(...) emisă de P. M. C., privind imobilul situat în C.-N., str. S. nr. 5-7 jud. C., s-a respins notificarea formulată în temeiul L. nr. 1. de către antecesoarea reclamanților R. C. I. și R. R. L., numita R. F. M., precum și a notificărilor formulate de către P. M., S. T. I., V. A., M. R. M., în considerentele acestei dispoziții reținându-se că revendicatorii nu fac dovada calității de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prevăzute de lege întrucât imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului în baza D.ui nr. 9. și a Deciziunii nr.
3086/176.IV.11 septembrie 1959 a S. P. al orașului C. de la firma „. Soc NC, reprezentată prin: P. V., R. I., S. I. și V. V. - între ei în părți egale.
Raportat la actele de stare civilă depuse în dosarul civil nr. (...) al T. C., conexat prezentei cauze, și raportat la hotărârile judecătorești anexate, D. civilă nr.
2. a C. de A. C., respectiv S. civilă nr. 7. a T. C. pronunțată în dosarul civil nr. 6., tribunalul a reținut că reclamanții R. C. I. și R. R. L. sunt moștenitorii defunctului R. I. care avea calitatea de asociat la SNC A. C., persoană juridică în privința căreia a operat naționalizarea în temeiul D.ui nr. 9..
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că există ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 3 alin 1 lit. b, coroborat cu art. 4 alin 1 din L. nr. 1., potrivit cărora sunt persoane îndreptățite, în înțelesul legii, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, în echivalent, moștenitorii persoanelor fizice, asociați ai persoanei juridice care deținea imobile și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv, or, potrivit art. 2 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., prin imobile preluate în mod abuziv înțelegându-se situația imobilelor naționalizate prin D. nr. 9. pentru naționalizarea unor imobile.
Elementul esențial, definitoriu în soluționarea prezentei pricini îl reprezintă statuarea persoanelor care aveau calitatea de asociați ai persoanei juridice S. „. Soc
NC, la momentul naționalizării.
Astfel, proprietar tabular al imobilului casă și grădină situat în C.-N., str.
S. nr. 5-7, înscris în CF 8280 C., nr. topo 7495 și 7494/2, la poziția B 6 este firma
„. SNC, reprezentată prin: P. V., R. I., S. I. și V. N. între ei în părți egale, pentru ca ulterior sub B10 să fie înscrisă în temeiul încheierii 11518 din data de 03 august
1994 următoarea mențiune: în baza Ordonanței Prezidențiale nr. 7. septembrie
1949 a T. C.-Secția Civilă și Comercială, în baza Deciziei M.ui Comerțului și al
Alimentației nr. 81675/1949 se radiază firma SNC „. din C., reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., în părți egale, porțiune de sub B6 cu mențiunea că s-a transformat în firmă individuală de către fostul asociat R. I.
Din aceeași carte funciară susmenționată tribunalul a reținut că imobilul a fost naționalizat în temeiul D.ui nr. 9. iar ulterior în temeiul încheierii nr.
609/1959 a T. P. C., S. Român și-a întabulat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C.-N., str. S. nr. 5-7.
De asemenea la dosarul cauzei s-au depus o serie de înscrisuri sub semnătură privată atât în copie și în original, intitulate „Declarație" prin care s-a invederat că la data de 18 august 1949 asociații P. V., V. N. și S. I. și-au ridicat părțile sociale din firma P. V. și comp., cu sediul în C.-N., str. S., nr. 5, nemaiavând nici o pretenție de la fostul asociat R. I., convenind totodată ca dl. R. I. să continue activitatea acestei firme în mod individual, înscrisuri contestate de către reclamanții S. T. I. și M. R. M. fără a aduce în fața instanței de judecată înscrisuri dintre cele enumerate în art. 179 alin. 2 C. pr. Civ. și fără a solicita în mod expres efectuarea unei expertize grafoscopice în acest sens.
Raportat la aspectele mai sus evocate, tribunalul a apreciat că la data naționalizării imobilului în litigiu în temeiul D.ui nr. 9. proprietarul tabular înscris sub B 6, firma SNC „. din C., reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., în părți egale, a fost radiată în temeiul Ordonanței Prezidențiale nr. 7. septembrie 1949 a T. C.-Secția Civilă și Comercială, în baza Deciziei M.ui Comerțului și al Alimentației nr. 81675/1949, astfel că la acea dată 19 septembrie 1949, SNC „. din C. și-a încetat existența ca entitate cu personalitate juridică, continuatoarea acesteia în drepturi fiind o firmă individuală, cu unic asociat antecesorul reclamanților R. C. I. și R. R. L., defunctul R. I.
Din această perspectivă este lipsită de relevanță juridică D. S. P. al O. C. nr. 1. din data de 11 septembrie 1959 în care se precizează că dintr-o inadvertențăîn anexa D.ui nr. 9. la poziția 435 figurează ca proprietar R. I. pe când proprietar tabular era firma SNC „. din C., reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., în părți egale.
În aceste condiții tribunalul a apreciat că doar reclamanții R. C. I. și R. R. L. au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. b, coroborat cu art. 4 alin. 1 din L. nr. 1..
Având în vedere că persoana juridică, de la care s-a preluat prin naționalizare în temeiul D.ui nr. 9. imobilul în litigiu, avea ca unic asociat pe antecesorul reclamanților R. C. I. și R. R. L., respectiv defunctul R. I., tribunalul a apreciat că nu este prezentă situația de excepție prevăzută de art. 18 lit. a teza finală din L. nr. 1., care permite restituirea în natură a fostei proprietăți, posibilitate efectivă în prezentul litigiu prin prisma considerentelor hotărârilor judecătorești anexate, D. civilă nr. 2. a C. de A. C., respectiv S. civilă nr. 7. a T. C.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 26 alin. 3 a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții S. T. I., M. R. M.,
R. C. I. și R. R. L. și pârâtul P. M. C.-N.
Reclamanții S. T. I. și M. R. M. au solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței cu admiterea acțiunii.
În motivarea apelului au arătat că sentința pronunțata în cauza de Tribunalul Cluj este nelegala și netemeinica, dată fiind cu flagranta încălcare a legii precum și cu nesocotirea și interpretarea deformata, discreționara a probațiunii administrate în cauza.
Referitor la aspecte procedurale de flagranta încălcare a legii arată că într-adevăr, la termenul de judecata din (...), instanța a respins, prin încheiere, solicitările intimaților R. de administrare a probei cu interogatoriul precum și expertiza grafologica. Ulterior, magistrații au încuviințat toate cererile în probațiune și amânând cauza ori de câte ori aceștia au solicitat, cu sau fără temei.
Mai arată că motivarea instanței fondului este nespus de contradictorie și lipsită de orice logica juridică, deoarece nu a înțeles prea bine care este persoana de la care a fost preluat la stat imobilul situat în C.-N., str. S. nr. 5-7, considerentele ce vizează lămurirea acestei chestiuni fiind total contradictorii și lipsite de orice fel de logica juridică, aceasta considerând că naționalizarea s-a făcut de la proprietarul tabular al imobilului, respectiv S. A.
A depus la dosarul cauzei în acest sens decizia nr. (...) a S. P. C. (în temeiul căreia s-a realizat naționalizarea) dar și încheierea de întabulare în C.
8280 C. a dreptului de proprietate al S. Român, ce confirma fără echivoc faptul ca preluarea la stat s-a făcut de la amintita societate comerciala și nicidecum de la persoana fizica R. I.
Suplimentar, au depus la dosarul cauzei sentința civila nr. 7. a J. C.
(rămasa definitiva prin respingerea apelului si irevocabila prin respingerea consecutiva a recursului) prin care s-a statuat cu autoritate de lucru judecat asupra modalității valabile de preluare a imobilului din str. S. nr. 5-7 în proprietatea S. Român, consfințindu-se prin aceasta legalitatea preluării imobilului de la societatea "A." S. și nu de la R. I. în temeiul Decr. 9.. În aceste condiții, dacă naționalizarea s-a făcut în mod valabil și legal de la societatea menționata, moștenitorii asociatului S. I. ce avea o cota de 1/4 din firma sunt îndreptățiți să beneficieze și ei de măsuri reparatorii în condițiile L. nr. 1..
Reclamanții R. nu au putut dovedi în cauză că antecesorul acestora ar fi fost unic proprietar al imobilului revendicat în considerarea calității acestuia de unic asociat al societății "A." S.
Intr-adevăr, din cuprinsul C. 8280 C. depusa la dosar în extenso rezulta ca sub B6 proprietara a imobilului în litigiu era societatea "A." S. reprezentata prin P. V., R. I., S. I. și V. N. în părți egale între ei iar apoi sub B8 este înscrisa trecerea în proprietatea S. Român a imobilului menționat, cu titlu de drept naționalizare, în temeiul D.ui - Lege 9. și a Deciziei S. P. C. nr. (...) (decizie existenta la dosarul cauzei).
Notarea de sub B10 nu constituie sub nicio forma dovada dreptului de proprietate exclusiva a antecesorului reclamanților R., mai mult aceasta vine după notarea de sub B8 ce consfințește trecerea în proprietatea statului a imobilului în litigiu de la SNC "A." și nicidecum de la persoana fizică R. I. În
C.8280 C. (aferenta imobilului de pe str. S. nr.5-7) nu a figurat niciodată antecesorul reclamanților (R. I.) ca și titular al dreptului de proprietate exclusiva cu privire la imobilul identificat, pe cale de consecința defunctul R. I. nu a fost niciodată proprietar exclusiv al întregului imobil situat din punct de vedere administrativ la adresa menționata.
Reclamanții R. nu au putut face dovada cesiunii de parți sociale de la antecesorul apelanților (S. I.) către antecesorul acestora (R. I.), contractul de cesiune depus de reclamanții-parați R. la dosar este un fals aceștia imitând în mod jenant semnătura antecesorului apelanților, sens în care a arătat constant pe întreg parcursul procesual ca nu recunoaște semnătura lui S. I. pe înscrisurile depuse în original de reclamanții R. (conform art. 177 alin. 2
C.pr.civ.), neexistând astfel dovada că s-ar fi realizat cesiunea de părți sociale de la S. I. și R. I.
Sub acest aspect, instanța fondului se prevalează de o presupusa
"declarație" a lui V. A. existenta la dosarul cauzei care ar fi recunoscut vânzările făcute de S. I. și V. N., însă acest înscris este unul extrajudiciar, ce putea fi întocmit pro causa de orice persoană interesată și care nu poate fi utilizat astfel ca mijloc de probă, puterea sa doveditoare tinzând asimptotic spre zero.
Mai arată că intimații R. nu au putut dovedi ca firma "P. V. & C. S."
(denumita astfel conform ordonanței președințiale nr.7.49 pe care o invoca( este una și aceeași societate cu "A." Soc. I.N.C. C. (intabulata astfel în C. 8280
C. sub B6). Exista suficiente înscrisuri depuse de reclamanții R. la dosar care arata ca P. V. (unul dintre asociați) a ieșit din societate în (...), astfel că nu putea formula cerere de radiere a firmei în 1949 când nu mai avea calitatea de asociat. In aceste condiții, statuarea instanței fondului în sensul ca, continuatoarea în drepturi a SNC "A." C. a fost o firma individuală cu unic asociat R. I. este de asemenea o susținere nedovedita, preluata sub aceasta forma, fără a fi cenzurata, din "acțiunea" reclamanților R.
Mai mult, intimații R. nu au dovedit nici aspectul ca patrimoniul societății "A." S. ar fi trecut, într-un anume mod, în patrimoniul lui R. I., astfel încât acesta să beneficieze în integralitate de măsurile reparatorii în temeiul L. nr.1..
Consideră că nicio proba de la dosar nu îndreptățea instanța fondului să pronunțe o asemenea hotărâre, neexistând nicio persoană juridică continuatoare a Societății "A." care sa aibă ca unic asociat pe R. I., aceasta fiind o invenție a intimaților R. preluată de către instanța fondului.
Raportat la toate cele expuse, se impunea respingerea solicitării intimaților R. de constatare ca aceștia sunt singurii îndreptățiți la aceste masuri reparatorii în temeiul L. nr. 1., respingând si solicitarea de restituire in natura către reclamanți a imobilului situat în C.-N., str. S. nr. 5-7 precum și solicitarea subsidiară de obligare a P. M. C. la restituirea în natura a imobilului menționat, neexistând posibilitatea restituirii în natura a imobiluluirevendicat câta vreme, în temeiul disp. art. 18 lit. "a" L. nr. 1., asociații nu erau membri ai aceleiași familii, iar societatea "A." S. de la care s-a naționalizat imobilul avea 4 asociați și nu un asociat unic.
Consideră că plângerea împotriva dispoziției P. atacata în dosar nr.36761117 /2008 al T. C. trebuia însă admisă în integralitate câtă vreme au dovedit îndreptățirea la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul situat în C.-N., str. S. nr. 5-7, prin intermediul actelor de stare civilă doveditoare anexate plângerii introductive de instanță în dosar nr. (...) al T. C.
Astfel, reclamantul S. T. I. este fiul lui S. I., asociat în societatea "A." S., societate de la care imobilul identificat mai sus a fost naționalizat iar reclamantul M. R. M. este nepotul aceluiași S. I. și fiul lui M. (fosta S.) M., fiica lui S. I. cel menționat deja, conform actelor de stare civila depuse în fața instanței fondului.
Cota de 1/4-a parte indicata de pârâți în petitele plângerii introductive de instanța rezultă cu evidentă din faptul că societatea "A." S. avea patru asociați cu părți sociale egale (S. I., R. I., V. N. și P. V.), aspect necontestat de parți pe întreg parcursul procesual și dovedit fără echivoc prin înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Soluția instanței fondului este nelegala și din perspectiva atribuirii în natură a topograficului 7494/2 către reclamanții-intimați R. câtă vreme conform înscrierii de sub B. din C. 8280 C., pe acesta este edificata o construcție asupra căreia este înscris dreptul de proprietate al S."E." C., această societate nefiind chemată în judecată.
Critică este soluția instanței fondului și sub aspectul acordării cheltuielilor de judecata în cuantum de 1095 lei către intimații R., deși pârâții au fost de acord cu admiterea în parte a acțiunii.
Reclamanții R. C. I. și R. R. L. au solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În motivarea apelului au arătat că așa cum reiese din CF nr. 8280 C. nr. top. 7494/2 este întabulat dreptul de proprietate SC E. SRL, imobilul nefiind liber, nu putea fi restituit în natură astfel fiind obligatorie acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanților.
În ceea ce privește dispozițiile din încheierea civilă din ședința publică din data de (...) solicită anularea actelor de procedură efectuate la acest termen, acte ce vizează respingerea probei cu interogatoriul pârâților S. T. I., M. R. M., P. M., V. M. ca neconcludentă, precum și neluarea în seamă a înscrisurilor invocate prin acțiune.
Consideră că prin respingerea acestor probe, instanța s-a antepronunțat asupra unui capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru admiterea tezei de preluare de către antecesorul reclamanților R.
I. a întregului patrimoniu al SNC era necesar a se verifica validitatea actelor de transmisiune invocate și contestate de pârâți.
Tot o încălcare a dreptului la apărare este și neacordarea a 15 minute pentru prezentarea originalelor actelor, singurul argument al instanței fiind acela că aceste acte trebuie prezentate pe loc.
Pârâtul P. M. C.-N. a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii cu consecința respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea apelului a arătat că în mod greșit instanța în considerentele sentinței civile pronunțate retine numărul topografic 7495 și 7494/2, iar prin dispozitivul aceleași sentințe, instanța face referire la un cu tot alt număr topografic 7455 si 7494/2, motiv pentru care se impune îndreptarea erorii materiale strecurate.
Mai arată că din actele existente în dosarele interne de revendicare depuse de către revendicatori, nu rezultă cu claritate ce suprafețe au avut corpurile de clădire (clădirea/clădiri spațiu de producție - atelier de vopsitorie, tinichigerie și clădirea/clădiri cu destinație locuințe) care au fost naționalizate și dacă cele actuale sunt aceeași care au fost naționalizare. Transformarea acestui imobil dintr-un imobil cu unul sau două apartamente ca cel înscris în CF-ul proprietății într-un imobil cu 6 apartamente la data preluării nu se regăsește în nici un înscris. Acest aspect nu este semnalat nici în contractele de vânzare cumpărare încheiate între părți, existente în cadrul acestor dosare, deoarece în cuprinsul acestora nu sunt explicitate spațiile care se tranzacționează. Singura referire cu privire la imobil și la materialele din care a fost executat se regăsește în cadrul contractului de vânzare cumpărare (din 13
Octombrie 1945) întocmit între V. P. și soția născută I. T. și S. V. P. comp. A. reprezentată prin I. R. și I. S. (anexat), unde se face referire la transferul părții deținute de către acești din spațiul de producție/atelier și a unei camere și a unei bucătărie și a unei încăperi din lemn cu lut - din imobilul cu destinația de locuință. Această ultimă încăpere care nu se regăsește la această dată în cadrul imobilului, fiind desființată și în locul acesteia, este posibil să se fi reconstruit o altă încăpere, dar din cărămidă, având în vedere faptul că imobilul la această dată este integral din cărămidă.
Precizează că modul de prezentare a imobilului în acest plan corespunde ca prezentare cu planul cadastral al municipiului editat în 1940.
De la data preluării imobilului în proprietatea statului și până în prezent s-au adus modificări constructive la acesta, pe zona dinspre str. S. a fost mansardat, lucrare care nu a fost finalizată.
In concluzie, la această dată dacă însumăm suprafețele cu destinație locativă efectivă, cuprinzând și pe cele nefinalizate de la mansardă, rezultă că suprafața construită/desfășurată este de cca 353, mp - imobil integral din cărămidă, raportat la suprafața inițială a acestuia de pe planuri preluată de cca 253,0 mp dar care este posibil să cuprindă și construcțiile executate din lemn și lut alipite la construcția din cărămidă, care au compus clădirea cu destinație de locuințe la acea dată.
In ceea ce privește imobilul destinație - atelier menționează că în baza planurilor amintite, rezultă că atelierele efective au fost amplasate strict pe nr. topo 7494/2 - și aveau o suprafață de cca 68,0 mp-la data exproprierii, iar la această dată suprafața acestora este de cca 263,0 mp, din care: - suprafața de
227,0 mp (este suprafața desfășurată, cea utilă fiind de 196,0 mp) și care a fost
Închiriată inițial de către C.- D., actual SC E., respectiv suprafața de 36,0 mp construcție realizată după 1990 (este suprafața desfășurată, cea utilă fiind de
31,0 mp)- care a fost construită și utilizată până în anul 2004 de către SC D.
S.
Tot în acest areal s-a executat un nou corp de clădire în suprafață construită de 148,0 mp - construcție realizată de către SC E., care la această dată este în proprietatea SC Wilo Trans SRL, fiind înscrisă în CF nr.
13320112008.
Având În vedere cele prezentate rezultă că la această dată suprafața totală construită/desfășurată de clădiri cu funcția de ateliere/ spații de producție este 410,0 mp, fată de suprafața celor preluate de cca 68,0 mp.
Astfel, dacă cuantifică suprafețele desfășurate a tuturor imobilelor care au fost preluate indiferent de destinație cu cele actuale rezultă următoarele: - suprafața totală desfășurată a tuturor construcțiilor existente pe proprietatea înscrisă inițial în CF nr. 8280 C. la această dată este de 663,0 mp, față de cele preluate de 321,0 mp.
Pe baza celor mai sus prezentate, imobilul situat în M. C.-N., str. S. nr.
5-7, de la data naționalizării de către S. Român și până în prezent a suferit modificări constructive semnificative, ceea ce reprezintă o creștere de cca două ori mai mare (respectiv de 206,50) fată de construcțiile inițiale preluate, fapt pentru care în conformitate cu prevederile L. 1. această proprietate, nu se poate restitui în natură fiind posibila doar acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești persoanelor îndreptățite.
Invederează că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea S. Român prin
D. nr. (...) a S. P. C. de la S. A. S. și nu de la R. I., cum greșit reține instanța.
Hotărârea judecătoreasca pronunțata de către instanța fondului este criticabila și în ceea ce privește atribuirea în natură a topograficului 7494/2 către reclamanții R. I. și R. R., motivat de faptul ca, raportat la înscrierile de sub B. din CF 8280 C., este edificată o construcție asupra căreia este înscris dreptul de proprietate al SC E. C., care nu este parte în proces.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea reține considerentele ce urmează.
Cât privește apelul reclamanților S. T. I. și M. R. M. un prim motiv de apel se referă la aspecte procedurale de încălcare a legii deoarece la termenul de judecata din (...) instanța ar fi respins, prin încheiere, solicitările intimaților R. de administrare a probei cu interogatoriul precum și expertiza grafologica iar ulterior, magistrații au încuviințat toate cererile în probațiune și au amânat cauza ori de câte ori aceștia au solicitat, cu sau fără temei.
Curtea constată că cel mai probabil apelanții se referă la încheierea din data de (...), încheiere prin care au fost respinse mai multe cereri în probațiune, iar apoi instanța, în altă compunere, a revenit asupra celor dispuse prin această încheiere și a dispus administrarea probelor.
Este real că o încheiere prin care se dispune cu privire la probe are caracter interlocutoriu iar instanța este ținută cu privire la cele stabilite prin acea încheiere, cu excepția cazurilor în care există motive noi de a se reveni asupra celor dispuse, sau chiar părțile de comun acord solicită aceasta, în temeiul principiului disponibilității.
Cu toate acestea, pornind de la ultima constatare, că părțile de comun acord pot solicita revenirea asupra celor dispuse cu privire la o probă, în temeiul principiului disponibilității, reiese că interesul încălcat de către instanță este unul privat și prin urmare părțile trebuie să dovedească o vătămare ce le-a fost adusă, în condițiile art. 105 alin. 2 teza I Cod procedură civilă, vătămare care în cauză nu a fost nici indicată și nici dovedită, și oricum interesul este aflarea adevărului în orice cauză iar instanța putea la rândul ei să dispună asupra probelor în temeiul art. 129 Cod procedură civilă.
Mai arată apelanții că motivarea instanței fondului este contradictorie deoarece nu a înțeles prea bine care este persoana de la care a fost preluat la stat imobilul situat în C.-N., str. S. nr. 5-7, aceasta considerând că naționalizarea s-a făcut de la proprietarul tabular al imobilului, respectiv S. A.
Curtea reține că sentința atacată nu este contradictorie și reține corect starea de fapt.
Este necontestat că imobilul a fost preluat de la «. V. P. et C. „. dar la fel de important este de a se stabili cine sunt persoanele care aveau calitatea de asociați ai persoanei juridice S. „. SNC, la momentul naționalizării, element important prin prisma L. nr. 1., dat fiind că pe de o parte oferă calitatea de persoană îndreptățită și pe de altă parte în funcție de numărul de asociați sau dacă aceștia fac parte din aceași familie măsurile reparatorii diferă, potrivit celor stabilite de art. 18 din L. nr. 1..
Proprietar tabular al imobilului casă și grădină situat în C.-N., str. S. nr. 5-
7, înscris în CF 8280 C., nr. topo 7495 și 7494/2, sub B 6 este firma „. SNC, reprezentată prin: P. V., R. I., S. I. și V. N. între ei în părți egale (fila 74 vol. III dosar fond), asociații fiind cei de la data încheierii contractului de vânzare- cumpărare și de la momentul intabulării.
Înscrierea dreptului de proprietate în acest fel s-a făcut în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 24 decembrie 1945, după cum se menționează în CF 8280 C., sub B 6, iar singurul contract din data de 24 decembrie 1945 depus la dosar (fila 111 vol. III dosar fond) indică la cumpărător «. V. P. et C. „..
Faptul că în cartea funciară s-a înscris doar „. SNC nu înseamnă că „. SNC este o persoană juridică diferită de «. V. P. et C. „. ci doar că cererea de intabulare a fost formulată în acest fel de către „. A. (fila 160 vol. III dosar fond).
Lămuritor este și faptul că în contractul de asociere din 18 septembrie
1945 (fila 112 vol. III dosar fond) se menționează că firma socială este „V. P. & C." iar emblema sau denumirea este „..
Aceste acte se coroborează cu O. nr. 188/(...) (fila 113 vol. III dosar fond) unde se dispune transcrierea în registrul societăților de pe lângă Tribunalul Cluj a contractului de asociație intervenit între P. V., R. I., S. I. și V. N. în septembrie
1945 și înregistrarea societății: V. P. et C. „. SNC C., str. S. nr. 5.
Apoi, faptul vânzării părților sociale rezultă din actele încheiate între foștii asociați (fila 34-40 vol. III dosar fond) prin care aceștia semnează fiecare individual o declarație la (...) (filele 37-39) prin care arată că nu mai au nici o pretenție față de fostul lor asociat R. I. și că se învoesc ca R. I. să continue firma în mod individual.
Actul relevant, dat urmare declarațiilor arătate în aliniatul anterior, cu privire la compunerea asociaților este O. nr. 71/(...) (fila 45 vol. III dosar fond) emisă de Tribunalul Cluj, S. civ. comercială, prin care se admite cererea formulată de P. V., R. I., S. I. și V. N. în calitate de coproprietari ai firmei P. et C. SNC C., str. S. nr. 5 și ordonă radierea acestei firme, aceasta transformându-se în firmă individuală (alin. 2 parte finală a ordonanței), cu asociat unic R. I.
Ulterior în cf sub B10, în temeiul încheierii 11518 din data de 03 august
1994 se face următoarea mențiune: în baza Ordonanței Prezidențiale nr. 7. septembrie 1949 a T. C.-Secția Civilă și Comercială, în baza Deciziei M.ui
Comerțului și al Alimentației nr. 81675/1949 se radiază firma SNC „. din C., reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., în părți egale, porțiune de sub B6 cu mențiunea că s-a transformat în firmă individuală de către fostul asociat R. I.
Un alt act emis de către firmă sau de către asociați ulterior acestei ordonanțe nr. 7. septembrie 1949 a T. C. nu a fost indicat și prin urmare nu se poate stabili decât că singurul asociat al firmei la momentul preluării de către stat a imobilului era R. I.
Acest aspect a fost reținut deja cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 7. a J. C.-N. în dosar nr. 6. (fila 220 dosar (...)), menținută prin decizia civilă nr. 2. pronunțată în dosar nr. 7341/2003 al C. de A. C. (fila 203 dosar (...)) unde se reține că imobilul a fost preluat de la S. A. C., antecesorul reclamanților, R. I., fiind singurul asociat al acestei firme.
Faptul că există acte semnate între foștii asociați și în anul 1955 nu relevă decât o desocotire între aceștia, dar din punct de vedere al dreptului societar O. nr.
71/(...) dispune lichidarea societății în nume colectiv și continuarea acesteia cu unicul asociat R. I.
Prin decizia nr. 3086/1./(...) a S. P. C. se dispune preluarea imobilului înscris în cf 8280 de la „. S. C. reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., constatându-se că dintr-o inadvertență în anexă la D. nr. 9. figurează R. I. când în realitate proprietar tabular a fost „. S. C. reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N. (fila 55 dosar (...))
Acest act este fără relevanță deoarece, chiar dacă se precizează că proprietar tabular era firma SNC „. din C., reprezentată prin P. V., R. I., S. I. și V. N., în părți egale, nu este aplicabil art. 24 din L. nr. 1., care prevede că „În absența unor probe contrare, existenta si, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.", deoarece în cauză dovada calității de proprietar nu se contestă ca fiind cea a SNC „A.";, după cum reiese din cf, care concordă cu cele din decizia de preluare, iar dovada calității de asociat s-a făcut prin O. P. nr. 7. septembrie 1949 a T. C.-Secția Civilă și Comercială, și implicit dovada calității de persoană îndreptățită, iar textul legal menționează că doar în absența unor probe contrare se poate face dovada dreptului de proprietate cu actul de preluare, or față de actele indicate nu se poate afirma că ne aflăm în ipoteza absenței probelor.
Acest act, decizia nr. 3086/1./(...) a S. P. C., este ulterior Ordonanței nr.
71/(...) care a stabilit deja că doar R. I. este singurul acționar, ceea ce a fost reținut deja cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 7. a J. C.-N., arătată mai sus.
Prin urmare, susținerea apelanților că preluarea la stat s-a făcut de la amintita societate comercială, este corectă, cu corectivul că singurul asociat al acestei societăți la data preluării de către stat era R. I.
Prin urmare, moștenitorii asociatului S. I. nu mai aveau cota de 1/4 din firmă, și prin urmare nu sunt îndreptățiți să beneficieze de măsuri reparatorii în condițiile L. nr. 1..
Chiar dacă în cf 8280 C. sunt menționați și asociații firmei, anume: P. V., R. I., S. I. și V. N., aceasta nu înseamnă că efectul constitutiv al înscrierii dreptului de proprietate se extinde și asupra lor, cât vreme efectul constitutiv se referă doar la proprietar și nu pune în imposibilitate firma de a nu mai putea să își schimbe structura asociaților, sau acționarilor unde este cazul, chiar și fără ca această structură modificată să fie la rândul ei menționată în cf, cât timp proprietar asupra imobilului este doar persoana juridică iar nu asociații care dețin doar drepturi asupra părților sociale.
Susțin apelanții că reclamanții R. nu au putut face dovada cesiunii de părți sociale de la antecesorul apelanților (S. I.) către antecesorul acestora (R. I.), contractul de cesiune depus de reclamanții-parați R. la dosar este un fals, aceștia imitând în mod jenant semnătura antecesorului apelanților, sens în care a arătat constant pe întreg parcursul procesual ca nu recunoaște semnătura lui S. I. pe înscrisurile depuse în original de reclamanții R. (conform art. 177 alin. 2 C.pr.civ.), neexistând astfel dovada că s-ar fi realizat cesiunea de părți sociale de la S. I. și R. I.
Curtea constată că nici acest motiv de apel nu poate fi primit deoarece potrivit art. 177 și urm. Cod procedură civilă cel care trebuia să depună scripte de comparație este parte a cărui semnătură se contestă sau urmașii acesteia, dat fiind că acesta posedă sau ar trebui să posede acte semnate de către respectiva persoană, iar trecerea unei perioade mari de timp nu face ca raționamentul să se schimbe deoarece trecerea timpului nu poate duce la trecerea sancțiunii pe umerii altei părți, cât timp cel care trebuie să suporte faptul nedepunerii este chiar persoana care nu depune, dat fiind că în alt fel s- ar perverti rolul sancționator, care de fapt ar deveni ineficient și un mijloc de răzbunare iar nu un mijloc de sancțiune corectă.
Nu în ultimul rând, relativ la acest aspect, trebuie arătat că ceea ce a produs efecte cu privire la structura asociaților este O. nr. 71/(...), care aconsiderat actul de cesiune ca fiind valid iar această ordonanță continuă să producă efecte referitor la aceasta.
Cât timp R. I. a fost singurul asociat restituirea în natura a imobilului menționat, dacă nu sunt alte impedimente, după cum vom arăta, devine admisibilă, deoarece art. 18 lit. "a" L. nr. 1., prevede că aceasta este posibilă dacă exista asociat unic.
Referirea la imposibilitatea restituirii în natură a topograficului 7494/2, chiar reală fiind, nu poate fi primită din partea acestor apelanți, dat fiind că față de ei rămâne valabilă soluția respingerii notificării, întrucât nu au calitatea de persoană îndreptățită, prin urmare o modificare cu privire la acest imobil nu le aduce nici un beneficiu.
Față de menținerea soluției de respingere a plângerii acestor reclamanți, soluția de obligare a lor la plata la fond a cheltuielilor de judecata către intimații R., apare ca fiind corectă.
În ce privește apelul formulat de reclamanții R. C. I. și R. R. L., aceștia au arătat că așa cum reiese din CF nr. 8280 C. nr. top. 7494/2 este întabulat dreptul de proprietate SC E. SRL, imobilul nefiind liber, nu putea fi restituit în natură astfel fiind obligatorie acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanților.
În ce privește acest motiv de apel, Curtea constată că poate fi primit doar în parte.
Astfel, este corect că în cf 8280 (fila 75 vol. III dosar fond) sub B 11 se dispune transcrierea în cf 1. a imobilului cu nr top 7494/2, în temeiul sentinței civile nr. 7. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dos. nr.
2914/2003 - nedepusă la prezentul dosar -, în favoarea vechiului proprietar asupra căruia se înscrie construcția existentă azi asupra căreia se intabulează dreptul de proprietate al SC E. C.-N., aceasta din urmă dobândind evident și un drept de superficie asupra imobilului, cât timp are proprietatea asupra construcției și folosința asupra terenului.
Numele corect al entității este CM E. C.-N., adică C. Meșteșugărească (a se vedea ștampila de pe adresa de la fila 54 vol. III dosar fond), iar din acest act reiese că a primit repartiția nr. 32/(...) (fila 123 vol. II dosar fond) pentru spațiul situat în str. S. nr. 5 compus din încăperi în suprafață de 196 mp și ulterior a mai ridicat construcții în suprafață de 128,85 mp. Mai arată că a achitat chirie către Consiliul local pentru întreg imobilul.
Semnificația repartiției nr. 32/(...) coroborată cu înscrierea în cf a dreptului de proprietate asupra construcției edificată pe terenul cu nr top
7494/2 este aceea că CM E. C.-N. este unitate deținătoare pentru partea din imobilul cu nr top 7494/2, teren și construcție, deținută de aceasta, chiar dacă a achitat o perioadă chirie pentru imobil sau o parte a acestuia și chiar dacă proprietar asupra terenului este S. Român, deoarece calitatea de unitate deținătoare a fost dobândită în baza repartiției nr. 32/(...), pentru S. Român, care a înțeles să soluționeze notificările prin entitățile sale care dețin imobilele, iar calitatea de proprietar poate fi diferită de calitatea de unitate deținătoare sau entitate care soluționează notificarea.
În prezenta cauză CM E. C.-N., sau succesoarea acesteia SC E. C.-N., nu este parte, prin urmare este necesar să se emită noi dispoziții sau decizii, după caz, de către fiecare entitatea sau unitate deținătoare, pentru partea din imobil, teren și construcție pe care o deține, sau ca în contradictoriu cu CM E.
C.-N. și cu P. M. C.-N. să se stabilească ce imobile aparțin CM E. C.-N. și care
S. Român și să se dispună obligarea acestora de către instanță să acorde măsuri reparatorii în temeiul L. nr. 1..
O parte a construcțiilor sunt deținute de către S. iar o parte de către CM E. C.-N., iar terenul este proprietatea S. asupra căruia CM E. C.-N. are un drept de folosință.
Partea din imobil și superficia, terenul necesar pentru folosința construcțiilor CM E. C.-N., trebuie stabilită în contradictoriu și cu CM E. C.-N., ceea ce nu este posibil în prezenta cauză.
Nu se putea acorda măsuri reparatorii, nici în natură, nici în echivalent, în prezenta cauză, nici măcar pentru partea deținută de S., dat fiind că trebuie stabilite în prealabil cele de mai sus.
A.ul este întemeiat în parte și pentru că notificarea trebuie soluționată de către unitatea deținătoare, pentru partea din imobilul cu nr top 7494/2, sau în cazul în care instanța stabilește în mod direct măsurile reparatorii, atunci aceasta trebuie făcută în contradictoriu cu unitatea deținătoare, care este CM E. C.-N.
În acest sens sunt dispozițiile art. 26 alin. 1 din L. nr. 1. care dispune că
„Daca restituirea in natura nu este posibila, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligata ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită." și art. 27 alin. 1 și 2 din L. nr. 1. care prevede că „Dispozițiile art. 25 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situație persoana juridica deținătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține. Persoana juridica notificată va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat. Totodată va anexa la comunicare și copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deține aceste date persoana juridică notificată va comunica acest fapt persoanei îndreptățite."
Din acest din urmă text rezultă obligația persoanei juridice notificate, dar care nu deține imobilul, de a trimite unității deținătoare notificarea și actele anexe, ca și din dispozițiile art. 22 alin. 4 din L. nr. 1. care prevede că, chiar daca a fost adresata altei unități decât cea care deține imobilul notificarea înregistrată face dovada deplină a respectării termenului.
Prin urmare o dispoziție emisă de către o unitate notificată pentru partea din imobil pe care nu o deține nu poate fi menținută.
Mai trebuie arătate și dispozițiile art. 19 alin. 1 teza II din legea nr. 1., care fac vorbire de entitatea investită cu soluționarea notificării.
Din toate aceste dispoziții rezultă că instanța poate, față de cererea de restituire în natură, să dispună mai puțin, anume trimiterea notificării la unitatea deținătoare.
Instanța este abilitată în prezentul cadru procesual să dispună obligarea unității sesizate cu notificarea - în speță, P. municipiului C.-N. - să trimită notificarea unității deținătoare a imobilului revendicat în baza L. nr. 1. - în speță CM E. C.-N., întrucât, potrivit celor statuate prin decizia nr. X. a Î., pronunțată în recurs în interesul legii, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite încazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
O astfel de dispoziție din partea instanței se încadrează în spiritul deciziei nr. X. a Î., de soluționare a unei cât mai mari părți din plângere de către instanță, iar în prezentul cadru procesual acesta este maximul posibil pe care îl poate dispune instanța.
În prezenta cauză instanța nu poate soluționa pe fond notificarea reclamanților, cu privire la imobilul cu nr top 4794/2, întrucât până în prezent unitatea deținătoare a acestui imobil nu a fost investită cu soluționarea.
În vederea respectării procedurii instituite prin L. nr. nr. 1. se impune ca mai întâi CM E. C.-N. să soluționeze notificarea reclamanților R. care îi va fi trimisă pentru imobilul cu nr top 7494/2, abia apoi, în ipoteza în care partea va fi nemulțumită, să conteste în instanță decizia sau, după caz, refuzul nejustificat de emitere a acesteia.
În ceea ce privește apelul împotriva dispozițiilor din încheierea civilă din ședința publică din data de (...), solicită anularea actelor de procedură efectuate la acest termen, acte ce vizează respingerea probei cu interogatoriul pârâților S. T. I., M. R. M., P. M., V. M. ca neconcludentă, precum și neluarea în seamă a înscrisurilor invocate prin acțiune.
Cu privire la apelul împotriva dispozițiilor din încheierea civilă din ședința publică din data de (...) Curtea reține că apelul formulat împotriva unei sentințe se consideră formulat și împotriva tuturor încheierilor din respectiva cauză, potrivit interpretării ce rezultă din dispozițiile art. 282 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevede că împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, motiv pentru care nu trebuie menționată separat fiecare încheiere atacată dacă măsura dispusă prin încheiere poate fi criticată prin motivele de apel, motive care se depun ulterior, reiese că o astfel de indicare punctuală este superfluă.
Mai trebuie stabilit, ca și la ceilalți apelanți reclamanți - S. T. I. și M. R.
M. -, că și apelanții R. C. I. și R. R. L. se referă cel mai probabil la încheierea din data de (...).
Tot privitor la această încheiere Curtea a pus în discuție, la cuvântul pe fondul acestui apel, lipsa de interes a acestor apelanți, dat fiind că prin soluția pe fondul cauzei acțiunea lor a fost admisă, prin urmare nu au nici un interes de a ataca respectiva încheiere, iar apelul fiind devolutiv, instanța de apel poate stabili la rândul ei starea de fapt, după cum a și procedat, potrivit celor de mai sus.
A.ul pârâtului P. M. C.-N. este întemeiat doar în parte, numai cu privire la partea din imobilul cu nr top 7494/2, relativ la care nu are în întregime calitatea de unitate deținătoare, după cum s-a arătat mai sus la analiza apelului reclamanților R. C. I. și R. R. L.
Imobilul din cf 8280 este compus din imobilul cu nr top 7494/2, cu destinația de ateliere și cel cu nr top 7495 cu destinația de locuințe.
Faptul că la imobilul cu numărul topografic 7495 a efectuat extinderi la suprafețele cu destinație locativă de circa 100 mp față de suprafața construită preluată de 253 mp, după cum susține apelantul (fila 27 verso alin. 1 apel), nu face să fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 19 alin. 1 din L. nr. 1., iar instanța nu a fost investită cu un petit sau o acțiune de stabilirea valorii construcțiilor adăugite.
Chestiunea ce privește indicarea greșită a unui alt număr topografic a fost corectată, dispunându-se îndreptarea erorii materiale.
În temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă cât și al art. 282 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte apeluriledeclarate de reclamanții R. C. I. și R. R. L. și de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile numărul 908 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va schimba în parte, în sensul că va admite în parte plângerea formulată de reclamanții R. C. I. și R. R. L. împotriva dispoziției numărul 4938/(...) emisă de P. municipiului C.-N.
Va constata că reclamanții R. C. I. și R. R. L. sunt singurii care au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7495.
Va înlătura dispoziția din sentința privind restituirea în natură a imobilului evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7494/2.
Va obliga pârâtul P. M. C.-N. să trimită notificarea înregistrată la C. locală C.-N. pentru aplicarea L. numărul 1. sub numărul 1. din (...), împreună cu întreaga documentația aferentă, unității deținătoare, C. meșteșugărească "E." C.-N., cu sediul în C.-N., str. Horea, nr. 35, în vederea soluționării în ceea ce privește imobilul evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7494/2.
Dispozițiile sentinței referitoare la: anularea parțială a dispoziției numărul 4938/(...) emisă de P. municipiului C.-N., restituirea în natură a imobilului evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7495, respingerea plângerii formulate de către pârâții S. și M. în dosar numărul (...) al T. C. și obligarea pârâților S. T. I. și M. R. M. la plata cheltuielilor de judecată vor fi menținute.
Cât timp prin prezenta se stabilește că doar reclamanții R. C. I. și R. R. L. au calitatea de persoane îndreptățite doar pentru aceștia se va dispune ca P. să trimită notificarea pentru soluționare dat fiind că privitor la pârâții S. T. I. și M. R. M. s-a stabilit că nu au calitatea de persoană îndreptățită.
A.ul declarat de reclamanții R. C. I. și R. R. L. împotriva încheierii civile din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...) va fi respins ca lipsit de interes.
În temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă cât și al art. 282 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de pârâții S. T. I. și M. R. M. împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte apelurile declarate de reclamanții R. C. I. și R. R. L. și de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile numărul 908 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite în parte plângerea formulată de reclamanții R. C. I. și R. R. L. împotriva dispoziției numărul 4938/(...) emisă de P. municipiului C.-N.
Constată că reclamanții R. C. I. și R. R. L. sunt singurii care au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7495.
Înlătură dispoziția din sentința privind restituirea în natură a imobilului evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7494/2.
Obligă pârâtul P. M. C.-N. să trimită notificarea înregistrată la C. locală
C.-N. pentru aplicarea L. numărul 1. sub numărul 1. din (...), împreună cu întreaga documentația aferentă, unității deținătoare, C. meșteșugărească "E." C.-N., cu sediul în C.-N., str. Horea, nr. 35, în vederea soluționării în ceea ce privește imobilul evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7494/2.
Menține dispozițiile sentinței referitoare la: anularea parțială a dispoziției numărul 4938/(...) emisă de P. municipiului C.-N., restituirea în natură a imobilului evidențiat în CF numărul 8280 C.-N., numărul top 7495,respingerea plângerii formulate de către pârâții S. T. I. și M. R. M. în dosar numărul (...) al T. C. și obligarea pârâților S. T. I. și M. R. M. la plata cheltuielilor de judecată.
Respinge ca lipsit de interes apelul declarat de reclamanții R. C. I. și R. R. L. împotriva încheierii civile din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...).
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâții S. T. I. și M. R. M. împotriva aceleiași sentințe.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
I. D. C. M. C. V.
A. B.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 9 ex., la data de (...)
Judecător fond - D. A.F., Tribunalul Cluj
| ← Decizia civilă nr. 4086/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 233/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
