Sentința civilă nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 11/F/2011
Ședința Camerei de consiliu din 1 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență invit între
Judecătoria Năsăud și Tribunalul Bistrița Năsăud, cu ocazia judecării acțiunii civile formulate de reclamantul O. N., prin reprezentant legal în contradictoriu cu pârâții R.-DAN-O. R. D. - L., R. I., S. D., S. C. - F. ȘI S. O., având ca obiect constatarea existenței dreptului de proprietate, anulare act juridic, revendicare imobiliară și întabulare.
C U R T E A
Deliberând, reține că prin cererea introductivă înregistrată pe rolul J. N. în dosar nr.(...) (f.2-5), reclamantul O. N., prin primar, a chemat în judecată pe pârâții R. Dan-O., R. D.-L., R. I., S. D., S. C.-F. și S. O. și a solicitat instanței următoarele:
- să constate că S.ul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 550 mp., din imobilele terenuri înscrise în C. nr. 1249
N. nr. top 1302 și C. 3190 N. nr. top 1303, în baza D.ui privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile situate în județul Bistrița-
N., emis de C. de S. al R. S. R.
- să constate că O. N. a dobândit dreptul de proprietate publică asupra suprafeței de 550 mp., din imobilele terenuri înscrise în C. nr. 1249 N. nr. top 1302 și C. 3190 N. nr. top 1303, în baza L. nr. 84/1985, a învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a L. nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;
- să dispună anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 2., eliberat în dosarul nr. 802, 803/376 și nr. 377/1998 al B. Pop M., în ceea ce privește suprafața de 550 mp., din imobilele terenuri înscrise în C. nr. 1249
N. nr. top 1302 și C. 3190 N. nr. top 1303;
- să constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare, autentificat sub nr. 1345/2001 de către B. Pop M., în ceea ce privește suprafața de 550 mp., din imobilele terenuri înscrise în C. nr. 1249
N. nr. top 1302 și C. 3190 N. nr. top 1303;
- să constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare, autentificat sub nr. 537/2003 de către B. Pop M., în ceea ce privește suprafața de 550 mp., din imobilele terenuri înscrise în C. nr. 1249
N. nr. top 1302 și C. 3190 N. nr. top 1303;
- să constate anularea parțială a încheierilor de întabulare nr. 385/(...) cf nr. 2291/1998 c.f. nr. 1742/2001 c.f., nr. 2149/2003 c.f, în ceea ce privește imobilul identificat cu nr. top 6563, înscris în C. 1556 N.;
- să dispună partajarea judecătorească a imobilelor identificate sub nr. top 1302 și 1303, conform cotelor de proprietate ale reclamantului;
- să dispună întabularea în cf a dreptului de proprietate al reclamantului astfel dobândit.
În motivele cererii, se arată că imobilele au trecut în proprietatea statului, cu drept de administrare în favoarea orașului N., de la vechiul proprietar de cf, văduva S. I., prin expropiere.
Moștenitorii fostului proprietar de C., profitând de faptul că exproprierea nu a fost operată în cartea funciară, au solicitat deschiderea procedurii succesorale notariale, după care au încheiat contracte de vânzare cumpărare, având ca obiect imobilele identificate cu nr. top 1302 și 1303, cu terții R. D.-L. și soția acestuia R. I., care, la rândul lor, au înstrăinat imobilele pârâtului R. Dan O.
Suprafața de 550 mp. este ocupată de G. cu P. P. nr. 1 și care, în temeiul legii, face parte din domeniul public al orașului N.
S-a mai precizat că imobilele terenuri anterior menționate nu au fost revendicate în baza L. nr. 10/2001 de către foștii proprietari de cf, respectiv de către numita S. I., sau moștenitorii acesteia.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 948 Cod civil, prevederile L. nr.
115/1938 și ale L. nr. 7/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Pârâții R. Dan-O., R. D.-L. și R. I., prin întâmpinare, au invocat excepția necompetenței materiale a J. N., iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.1493/2010, pronunțată de Judecătoria Năsăud,s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița-N.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că acțiunea civilă formulată de reclamant se întemeiază pe D. privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile situate în județul Bistrița-N. în scopul construirii unui complex-creșă cu 100 locuri și grădiniță cu 240 locuri în orașul N. fostului Consiliu de S. al R. S. R., nr. 39/(...).
Potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 lit.f Cod procedură civilă, cauzele privind exproprierea se judecă în primă instanță de către tribunale.
În raport cu această situație, s-a apreciat că excepția necompetenței după materie, invocată de în apărare, este întemeiată.
Prin sentința civilă nr. 302/F/(...) a Tribunalului Bistrița N. pronunțatăîn dosar nr. (...), s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului
Bistrița-N. și s-a declinat competența în favoarea J. N.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de A. C., spre soluționare.
Din examinarea cererii de chemare în judecată, din punctul de vedere al obiectului acesteia, al scopului final urmărit și al considerentelor de fapt și de drept pe care se sprijină, cu raportare la prevederile art.1, 21 alin.1 și
2, 23 alin.2 din Legea 3., se deduce că instanța de judecată nu este chemată să intervină în procedura realizării exproprierii , în direcția de a dispune asupra transformării dreptului de proprietate privată în drept de proprietate publică.
Întinderea atribuțiilor tribunalului (care este sesizat de expropriator - art.21 alin.2 ) este precizată în art.23 alin.2, în care se arată că instanța verifică dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere
(verificând respectarea cerințelor ce vizează etapa declarării utilității publice
și cea administrativă prealabilă) și va stabili cuantumul despăgubirilor și suma cuvenită fiecărei părți.
Doar în acest caz, al însăși înfăptuirii operațiunii juridice a exproprierii, finalizată printr-o hotărâre judecătorească, și în limitele legale expres stipulate, tribunalele primesc abilitatea specială de a soluționa procese și cereri în această materie, în primă instanță, în baza art.2 pct.1 lit.f Cod procedură civilă.
În speța de față, exproprierea s-a desăvârșit anterior (într-o perioadă în care pentru operarea ei nu se cerea intervenția instanței ) prin efectul punerii în aplicare a D.ui 39 din (...), imobilul teren litigios devenind proprietatea statului. Ceea ce urmărește în realitate reclamantul prin demersul judiciar inițiat este consfințirea pe cale judecătorească a faptului că porțiunea de 550 mp, aflată deja în proprietatea S. Român și în administrarea orașului N., constituie ex lege proprietatea publică a unității administrativ teritoriale , asupra căreia solicită să se dispună partajarea de restul suprafeței înscrise în aceleași cărți funciare, să fie obligați pârâții să-i recunoască dreptul de proprietate și să se desființeze actele juridice subsecvente prin care bunul s-a inclus în moștenirea foștilor proprietari deposedați și ulterior a fost înstrăinată de succesorii lor terților pârâți.
Așadar, acțiunea, deși este una complexă, prezintă caracteristicile uneia de drept comun, a cărei judecată aparține în primă instanță judecătoriei, cu plenitudine de competență, conform art.1 pct.1 Cod procedură civilă.
Curtea constată că a fost sesizată cu soluționarea unui conflict negativde competență, ivit între două instanțe din aria sa teritorială, în sensul prevederilor art. 20 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ.,iar cu privire la acesta reține următoarele:
Prin cererea reconvențională formulată în dosarul civil nr. (...) al J. N., ulterior disjunsă și înregistrată sub nr. (...), pentru a fi judecată separat, orașul N. a invocat dobândirea dreptului de proprietate al S. Român cu titlul de expropriere într-o acțiune în realizarea dreptului, o acțiune tipică de rectificare a cărții funciare, grevată pe nulitatea titlurilor de întabulare ale pârâților.
Într-o astfel de acțiune, constatarea prealabilă a existenței dreptului de proprietate al S. Român, drept dobândit printr-o expropriere operată în anul 1973, nu are valoarea unei cereri principale, în măsură să determine competența de soluționare a litigiului.
Este adevărat că potrivit art. 2 lit. f C. proc. civ., tribunalele sunt instanțe de drept comun în privința cererilor formulate în condițiile și pe temeiul L. nr. 3., privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, precum și a celorlalte legi speciale adoptate în această materie.
Legea nr. 3. (publicată în M. Of. nr. 139 din (...)), cuprinde dispoziții de natură să asigure cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere și de stabilire a despăgubirilor, cât și apărarea dreptului de proprietate privată, după ce utilitatea publică a fost declarată potrivit acestei legi.
Or, astfel cum temeinic a reținut și Tribunalul Bistrița - N., judecătoria nu a fost sesizată cu o cerere de expropriere fundamentată în drept pe dispozițiile L. nr. 3., ori a altor legi speciale, adoptate în această materie după anul 1994.
Simpla invocare a exproprierii, ca modalitate de dobândire a dreptului de proprietate, nu este suficientă pentru a califica acțiunea reclamantului ca fiind o expropriere de natură să atragă competența tribunalului în primă instanță.
În cauză, exproprierea și-a produs efectele înaintea intrării în vigoare a
L. nr. 3., ceea ce se solicită instanței fiind constatarea existenței dreptului deproprietate în patrimoniul statului, dobândit cu titlul de expropriere și recunoașterea tuturor prerogativelor acestui drept, în raport cu pârâții.
Indiscutabil, acțiunea formulată este una de drept comun, iar competența de soluționare aparține instanței de drept comun, care este judecătoria, potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
Față de cele ce preced, instanța va soluționa prezentul conflict negativ de competență conform dispozițiilor art. 22 alin. 5 C. proc. civ. stabilind că aparține J. N. competența de a soluționa în primă instanță acțiunea civilă formulată de orașul N. și înregistrată sub nr. (...), pe rolul J. N.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. HOTĂRÂȘTE
Stabilește că aparține J. N. competența de a soluționa în primă instanță acțiunea civilă formulată de reclamantul O. N., prin reprezentant legal, împotriva pârâților R.-DAN-O., R. D. - L., R. I., S. D., S. C. - F. ȘI S.
O.,, având ca obiect constatarea existenței dreptului de proprietate, anulare act juridic,rectificare de carte funciară și revendicare imobiliară.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. L. B. S. D. G.
Red. DB/dact. MS
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 1890/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea civilă nr. 31/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
