Decizia civilă nr. 2444/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 2444/R/2011
Ședința publică din 30 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta P. F. M., precum și recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE C.-N. împotriva sentinței civile nr. 177 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect despăgubiri în baza L. nr.
2..
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta intimatului P. de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că, la data de 30 iunie
2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente P. F. M., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat de către S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Se constată că prin recursul declarat de către pârâtul S. R. prin
Ministerul Finanțelor Publice, ca și prin cel declarat de reclamantă, s-a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursurilor declarate și menținerea sentinței atacate.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 177 din (...) a T.ui C. a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta P. F. M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul L. nr. 2., s-a constatat caracterul politic al măsurilor de îndepărtare din învățământ șiinternare în colonie de muncă dispuse față de B. G. P., antecesorul reclamantei și au fost respinse capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata despăgubirilor morale și materiale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterul politic almăsurilor de îndepărtare din învățământ și internare în colonie de muncă, dispuse față de B. G. P., antecesorul reclamantei, este întemeiat și a fost admis pentru considerentele ce urmează:.
Din înscrisurile puse la dispoziția reclamantei de C. N. pentru Studierea Arhivelor Securității, instanța și-a format convingerea că măsurile administrative aplicate antecesorului reclamantei, defunctul B. P., au avut caracter politic. Astfel, în Nota din 3 septembrie 1952 s-a consemnat rezultatul cercetărilor cu privire la B. P. în sensul că acesta, în anul 1926, s- a încadrat în P.N.Ț. M., unde a deținut funcția de membru în delegația permanentă, până în anul 1931. Ulterior, cu ocazia alegerilor din anul 1929 a fost delegat în plasa Târgu Lăpuș Regiunea Baia Mare, pentru a pregăti alegerile. În consecință, s-a propus încadrarea acestuia în colonie de muncă.
Anterior, prin R. întocmit la data de (...) numitul B. P. a fost calificat ca
„. dușmănos";, care nici la acea dată, după punerea în libertate din U.M. nu și-a schimbat atitudinea, ci a devenit mai dârz și continua să se manifeste dușmănos față de regimul comunist și fiind unul care a fost în fruntea Partidului N. Țărănist din localitate, s-a concluzionat că „merită"; să i se acorde din partea organelor securității o atenție deosebită. În consecință, s-a propus deschiderea unui dosar de acțiune informativă individuală conform Directivei asupra organizării evidenței operative pentru a i se urmări activitatea în mod organizat pe cale informativă.
Din cuprinsul Fișei personale rezultă că B. P. a fost arestat la data de (...) și a fost pus în liberate din colonia de muncă la data de (...). Nu au fost consemnate date cu privire la deținerea anterioară.
Înscrisurile menționate dovedesc și consecințele pe care le-a avut de suportat persoana în cauză în plan profesional. Se arată că acesta a încercat în repetate rânduri să reintre în învățământ după executarea pedepsei aplicate. Demersurile efectuate de B. P. în acest sens rezultă și din corespondența purtată de acesta, depusă în copie de reclamantă la dosarul cauzei.
Din probațiunea administrată în cauză, rezultă că ambele măsuri au fost dispuse față de convingerile politice ale persoanei în cauză și opiniile exprimate în legătură cu regimul instalat în R.ia.
Față de împrejurarea că, din înscrisurilor comunicate de C., nu rezultă actul normativ în temeiul căruia a fost dispusă internarea în colonia de muncă, T. va da eficiență dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 2., cu modificările ulterioare și va constata caracterul politic al măsurilor de îndepărtare din învățământ și internare în colonie de muncă, dispuse față de
B. G. P.
Referitor la cererea având ca obiect obligarea pârâtului la acordarea despăgubirii în sumă de 300.000 lei pentru prejudiciul moral suferit de B. P. prin măsurile administrative menționate, conform dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 2., instanța a constat că, prin D. nr. 1. a C. C., publicată în Monitorul Oficial nr.761/(...), a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de S. român, prin Ministerul Finanțelor Publice
- D. G. a F. P. C. și s-a constatat că prevederile art.5 alin.(1) lit. a) teza întâi din Legea nr.nunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
user\Sintact%202.0\cache\Legislatie\temp\00068397.htm"
|Constituție}, dispozițiile din legile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C. dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționalecu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Pentru motivele expuse mai sus, instanța a apreciat că cererea având ca obiect acordarea despăgubirii pentru prejudiciul moral este neîntemeiată, urmând să fie astfel respinsă.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 210.000 lei, reprezentând veniturile salariale neîncasate ca urmare a măsurii administrative de excludere din învățământ și detenția pe motive politice, precum și diminuarea corespunzătoare a pensiei, instanța a constatat că cererea este lipsită de temei legal.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 2., cu modificările ulterioare, persoanele care se încadrează în ipoteza textului au dreptul și la acordarea despăgubirilor reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile L. nr. 10/2001 privind regimul juridic al bunurilor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.
În expunerea de motive a L. nr. 2., s-a arătat că, în ceea ce privește repararea prejudiciului material, Legea nr. 10/2001 prevede restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute în legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist. A. bunuri sunt calificate de art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind imobile preluate în mod abuziv. Totuși, dificultățile legate de procesul de punere în aplicare a acestei legi au determinat ca, în multe cazuri, persoane în vârstă, care au făcut obiectul persecuțiilor regimului totalitar comunist să nu obțină nici până la această oră vreo despăgubire concretă.
Rezultă din expunerea de motive a legii că s-a avut în vedere acordarea despăgubirilor materiale exclusiv pentru bunurile confiscate prin hotărârea de condamnare și nu pentru alte prejudicii de ordin material. În consecință, solicitarea examinată nu are temei legal.
În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., a fost respinsă cererea având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a constat că la dosarul cauzei nu au fost depuse acte justificative din care să rezulte efectuarea unor cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat în termen legal recurs ambele
părți.
Reclamanta a solicitat modificarea ei, în sensul admiterii capătuluide cerere privind acordarea daunelor materiale.
În motivarea recursului ei, reclamanta învederează că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a normelor de drept substanțial, atunci când a apreciat că veniturile salariale nu reprezintă bunuri confiscate în sensul legii, întrucât, urmare a măsurii administrative reținută ca fiind nelegală, antecesorului ei i se cuveneau drepturi salariale ce nu i-au fost plătite, fiind abuziv lipsit de acestea. În măsura în care nici măcar acestea nu s- ar acorda, legea specială de reparație ar rămâne lipsită de orice efecte, rămânând doar recunoașterea caracterului abuziv al măsurilor luate de statul comunist.
Pârâtul a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, pe motiv că aceasta este inadmisibilă raportat la dispozițiile art. 111 Cod proc.civ., fiind vorba de constatare a unei stări de fapt și, în plus, reclamanta nu a făcut dovada interesului ei, încercând, mai degrabă, să-și preconstituie probe pentru un eventual litigiu în vedere obținerii unei despăgubiri după antecesorul ei.
Reclamanta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului pârâtului ca nefondat, arătând că a respinge acțiunea ca inadmisibilăpentru că ar exista una în realizare ar însemna o limitare a accesului la justiție și, oricum, obiectul acțiunii în constatare este diferit de cel al unei posibile acțiuni în realizare, iar, în ceea ce privește interesul, lipsirea de libertate a antecesorului ei i-a cauzat un prejudiciu nepatrimonial, constatarea caracterului politic reprezentând o reparație a acestui prejudiciu.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate,
raportat la dispoziți ile art. 304 1 Cod pr oc.civ., curtea apreci ază că ambele
sunt nefondate, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce privește recursul reclamantei, art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 2., ce reglementează acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul material cauzat prin aplicarea unei măsuri administrative cu caracter politic se referă la bunuri confiscate, ca efect al pedepsei complementare a confiscării averii și nu la drepturi salariale de care a fost privată persoana ce a suferit efectul măsurii nelegale, legea vorbind expres de bunuri ce nu au fost restituite în natură și care, prin efectul ei, urmează a fi restituite prin echivalent.
Referitor la recursul pârâtului, acțiunea în constatare este admisibilă, reclamanta neavând la dispoziție o acțiune în realizare, constatarea caracterului politic al măsurii administrative reprezentând o reparație nepatrimonială a unui prejudiciu nepatrimonial, textul vizând acordarea daunelor morale fiind declarat neconstituțional, deci simpla constatare a caracterului politic al măsurii fiind unica modalitate de reparare a unui astfel de prejudiciu, nefiind, astfel, vorba de o simplă constatare a unei stări de fapt, cu atât mai mult cu cât art. 1 alin. 3 și 4 din Legea nr. 2. conferă instanței atribuția de a constata caracterul politic al condamnării.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., curtea,
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. F. M. și cel declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile numărul 177 din 25 februarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: E.L.
| ← Decizia civilă nr. 1957/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3051/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
