Decizia civilă nr. 2448/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2448/R/2011
Ședința publică din 30 iunie 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 206 din 20 aprilie 2011, a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații V. L., V. J., V. E., K. K., F. E., C. A., G. I., G. S., G. T. S. și S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- D. C., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanții intimați V. L. și V. J., asistați de avocat T. Z., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 20 iunie
2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent C. Local al municipiului C.-N., un înscris la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 5030 lei și 5 lei timbru judiciar, astfel că la acest termen recursul este legal timbrat.
La data de 29 iunie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați V. L., V. I., V. E. și K. K., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
R.ul reclamanților intimați arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
R.a reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat
și menținerea în întregime a dispozițiilor deciziei și sentinței atacate, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
C U R T E A:
Prin Sentința civilă nr. 1. pronunțată în data de (...) în dosarul nr. (...) al Judecătoriei C. N. a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții V. L., V. J., V. E. și K. K., încontradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată, precizată și extinsă de reclamanții V. L., V. J., V. E. și K. K., în contradictoriu cu pârâții C. A., F. E., G. Ș. și G. T., G. I., și S. Român prin C. Local al M. C.-N. și în consecință: s-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra imobilului teren înscris în CF nr. 14645 C.-N., sub nr. top.
7228, prin formarea de loturi și atribuirea acestuia în natură, conform propunerilor din varainta 1 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert G. T., după cum urmează:
- Lotul nr. 1, parcela cu nr. top. nou 7228/1 - „Teren aferent Corp I de clădire";, în suprafață de 371 mp, se atribuie reclamanților V. L. și soția V. J., împreună în cotă de 9. parte, V. E., în cotă de 3. parte și K. K., în cotă de 3.
- Lotul nr. 2, parcela cu nr. top. nou 7228/2 - „Teren aferent Corp II și Corp III de clădire";, în suprafață de 522 mp, se atribuie pârâților S. ROMÂN în administrarea GIGCL C., în cotă de 9. parte, C. A., în cotă de 1. parte, F. E., în cotă de 1. parte, G. Ș. și soția G. T., împreună în cotă de 9. parte și G. I., în cotă de 4. parte.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit extrasului CF nr. 2. C.-N. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 14645 C.-N., imobilul înscris sub nr. top. 7228, teren situat în C.-N., str. Oașului, nr. 70-72, în suprafață de 824 mp, se află în proprietatea tabulară a lui K. K., în cotă de 1. parte, S. Român în administrarea GIGCL C., în cotă de 9. parte, K.s M., în cotă de 1. parte, V. E., în cotă de 1. parte, F. E., în cotă de 1. parte, V. L. și V. I., în cotă de 9. parte, G. S. și G. T. S., în cotă de 9. parte, G. I., în cotă de 4. parte și V. E., în cotă de 1. parte.
Potrivit Certificatului de moștenitor nr. 1. întocmit de N. P. F. T., defuncta K.s M. a decedat la 27 noiembrie 1969, moștenitoarea sa fiind reclamanta K. K., în cotă de 1/1 parte.
Potrivit art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, instanța este ținută a se pronunța doar asupra cererilor care au făcut obiectul investirii sale și doar în aceste limite, ori prin cererea introductivă de instanța, ulterior modificată, reclamanții au solicitat sistarea stării de indiviziune doar cu privire la suprafața aferentă corpului 1 de clădire aflat în proprietatea lor, restul suprafeței urmând a rămâne în indiviziune, pârâții nesesizând instanța cu o cerere reconvențională cu privire la sistarea integrală a stării de indiviziune.
De asemenea, a mai reținut instanța faptul că pârâtul S. Român prin
C. Local al M. C.-N. a depus la dosarul cauzei obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni care au fost depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor deși raportul de expertiză, împreună cu cererea de chemare în judecată și extinderea de acțiune i-au fost comunicate la data de 28 octombrie 2010, cu mai mult de 15 zile de termenul la care instanța a reținut cauza în pronunțare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, excepție invocată de acest pârât, instanța a admis această excepție la termenul din 24 noiembrie 2010, reținând faptul că imobilul în litigiu face parte din domeniul privat al statului, astfel că având în vedere dispozițiile Legii nr. 213/1998 precum și a Deciziei de interpretare a fostului T. Suprem nr. 5/1960, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, excepție invocată de acest pârât, și în consecință va respinge cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții V. L., V. J., V. E. și K. K., în contradictoriu cu pârâtul S.
Român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmit de expert G. T., raportat și la limitele sesizării instanței, expertul a propus sistarea stării de indiviziune existentă asupra imobilului teren înscris în CF nr. 14645 C.-N., sub nr. top. 7228, prin formarea de loturi și atribuirea acestuia în natură, varianta 1.
În ceea ce privește varianta, a doua variantă, instanța a reținut că nu corespunde obiectului cererii de chemare în judecată, nefiind sesizată cu o cerere în revendicare a suprafeței de 58 mp, parte din nr. top. 7225, astfel că instanța a înlăturat aceasta variantă.
Prin decizia civilă nr. 206/A/(...) a T. C. a fost respins ca nefondat apelul declarat de S. Român prin C. Local al municipiului C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1. pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al
Judecătoriei C.-N., care a fost păstrată în întregime. Apelantul a fost obligat să plătească intimaților V. L., V. J., V. E. și K. K. suma de 1200 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că raportat la starea de coproprietate existentă, reclamanții nu au interes în promovarea acțiunii decât în legătură cu cota deținută de aceștia. Ei pot cere sistarea indiviziunii doar cu privire la cota de imobil deținută, putând solicita ca doar o parte din imobilul ce se impune a fi sistat să le revină în natură, urmând ca restul să rămână în continuare în indiviziune.
În situația în care și ceilalți coproprietari ar fi dorit sistarea de indiviziune ar fi trebui să formuleze prezenții sub forma unor cereri distincte sau a unor cereri reconvenționale.
Prin raportul de expertiză administrat în cauză s-au propus variante de partajare care au avut în vedere cota deținută de către reclamanți. I. de fond a dispus sistarea indiviziunii în natură, aceasta fiind forma care prevalează atunci când este posibilă.
Apelantul nu a formulat cerere reconvențională. Este real că extinderea de acțiune formulată împotriva apelantei s-a realizat ulterior administrării expertizei, însă obiecțiunile acesteia la raportul de expertiză nu sunt de natură să ducă la concluzia că probele au fost nelegal administrate. Simplul fapt că nu au fost invitați la identificarea terenului și măsurătorile efectuate nu este de natură în lipsa altor argumente să ducă la concluzia încălcării drepturilor procesuale ale apelantei.
Împrejurarea că apelanta nu vede rațiunea pentru care S. Român ar rămâne în continuare coproprietar al unor parcele nu are relevanță în cauză, atâta timp cât acest pârât apelant nu a formulat pretenții proprii privind sistarea indiviziunii în ceea ce-l privește.
Alte critici ale hotărârii instanței de fond nu au fost invocate, iar aspectele legate de operațiunile de carte funciară, respectiv proveniența unui teren nu sunt de natură să ducă la concluzia că hotărârea atacată este nelegală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul C. Local al municipiului C.-N., solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în vederea refacerii raportului de expertiză și stabilirea unei sulte în favoarea S. R.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că decizia civilă nr. 2. a T. C. este nelegală, întrucât nu a ținut seama de faptul că raportul de expertiză tehnică s-a efectuat în cauză cu încălcarea dispozițiile art. 208 alin. 1 Codproc.civ., prin aceea că nu s-a dispus citarea părților la efectuarea expertizei. D. hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare constituie o garanție a dreptului de apărare a părților, cărora li se creează posibilitatea de a da expertului lămuririle necesare și a-i cere să facă toate constatările legate de obiectivele fixate de către instanță.
Recurentul a mai arătat că modalitatea propusă de expert pentru sistarea stării de indiviziune nu poate fi acceptată, sens în care au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni față de care instanța a omis să se pronunțe. Prin aceste obiecțiuni, pârâtul a solicitat efectuarea unei alte variante conform căreia pârâtul să primească sultă corespunzătoare cotei lui de proprietate, respectiv pentru suprafața de 223 mp rezultată în urma rectificării de cartea funciară.
În ce privește suprafața de 58 mp care provine din nr. top 7225, pârâtul a arătat că se impune a fi lămurită legalitatea acestei proveniențe și apoi notarea ei în favoarea parcelei din str. Oașului nr. 70, iar rectificarea suprafeței de 69 mp este o operațiune tehnică care cade în responsabilitatea expertului și care trebuie să aibă la bază acuratețea și corectitudinea măsurătorilor.
Recursul a fost întemeiat în drept doar pe dispozițiile art. 299 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimații s-au opus admiterii recursului, arătând că recurentul a participat la judecarea cauzei în fond, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni care nu au fost admise, că recurenta nu a fost prejudiciată prin modalitatea de partaj aleasă de instanță, mai ales că nu a formulat nici un fel de pretenții față de restul coproprietarilor.
Este inadmisibil ca recurenta, prin cererea de apel să formuleze o
„acțiune reconvențională"; prin care să solicite ieșirea din indiviziune cu privire la cota de o deține, solicitând obligarea celorlalți coproprietari la plata unei sulte în favoarea lui.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., text de lege în care se încadrează aceste motive, este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Cu privire la motivul de recurs privind încălcarea dispozițiilor referitoare la citarea părților în vederea efectuării expertizei:
Conform dispozițiilor art. 208 alin. 1 Cod proc.civ. „dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată cu dovadă de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului";.
Neregularitatea provocată de nerespectarea acestei dispoziții legale reprezintă o neregularitate procedurală ce poate fi invocată de partea interesată pe calea excepției de nulitate a actului. Fiind vorba de o nulitate relativă, textul de lege citat fiind edictat în favoarea aceluia a cărui drept de citare a fost încălcat, astfel că nulitatea expertizei trebuie invocată la primul termen care a urmat depunerii raportului de expertiză, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a invoca nulitatea.
În speță, de constată că lucrarea de expertiză a fost depusă la dosar în data de (...), obiecțiunile formulate de pârâtul S. Român prin C. Local al municipiului C.-N. fiind depuse în data e (...), după închiderea dezbaterilor, deși cererea de chemare în judecată, extinderea de acțiune și actele anexăulterioare extinderii de acțiune i-au fost comunicate în data de (...). Oricum, pârâtul avea obligația conform art. 209 alin. 1 Cod proc.civ., să ia cunoștință de conținutul raportului de expertiză din dosarul instanței atunci când a fost depus la dosar, cu 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, instanța neavând obligația procedurală de a acorda termen pentru a formulat obiecțiuni la expertiză, nici un text neprevăzând această obligație.
În ce privește modalitatea de partaj, curtea reține următoarele:
Asupra imobilului teren în suprafață de 824 mp înscris în CF 14645
C.-N., nr. top 7228 sunt coproprietari K. K., în cotă de 1. parte, S. Român în administrarea GIGCL C. în cotă de 9. parte, K.s M. în cotă de 1., V. E. în cotă de 1., F. E. în cotă de 1. parte, V. L. și V. I. în cotă de 9. parte, G. Ș. și G. T. S. în cotă de 9. parte, G. I. în cotă de 4. și V. E. în cotă de 1. parte.
Adunând toate aceste cote, se constată că numărătorul totalizează
32962 și nu 32960 cum este înscris în cartea funciară, nefiind egal cu numitorul, însă din coroborarea CF 14645 C. și CF convertit 2. C. cu privire la cotele de proprietate asupra terenului, rezultă că proprietarii celor două loturi au ½ fiecare, adică ½ reclamanții și ½ pârâții.
Terenul în litigiu este format di două locații distincte delimitate prin garduri și pereți de construcții.
Cota reclamanților totalizează cca. ½ din terenul în suprafață reală de 893 mp, revenindu-le 446,5 mp, din care aceștia folosesc efectiv suprafața de 371 mp.
Cu privire la modalitatea de partaj aleasă de instanța de fond și confirmată în apel, curtea constată că în mod legal s-a dispus partajarea în natură în varianta I din raportul de expertiză, instanța de fond optând pentru varianta I din raport ca soluție optimă pentru situația de fapt dedusă judecății și întemeindu-se pe solicitarea reclamanților, cât și pe faptul că pârâtul nu a solicitat și în ceea ce-l privește ieșirea din indiviziune.
Prin modalitatea de partaj aleasă și prin rămânerea în indiviziune a pârâților asupra lotului II cu nr. top 7228/2 a fost respectat dreptul de proprietate al pârâtului S. R.
Criticile recurentului privind operațiunile de carte funciară, respectiv proveniența suprafeței de 58 mp și înscrierea ei în CF, nu sunt motive care să ducă la concluzia că decizia instanței de fond și de apel sunt nelegale.
Urmare respingerii recursului, fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civ., recurentul va fi obligat să plătească intimaților V. L. și V. I., V. E. și K. K. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fia 22.
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. Local al municipiului C.-N. împotriva deciziei civile numărul 206 din 20 aprilie 2011 a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților V. L. și V. I., V. E.
și K. K. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: C.G.
| ← Decizia civilă nr. 1964/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1746/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
