Decizia civilă nr. 2449/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S., pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2449/R/2011
Ședința publică din 30 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: ANA I.
GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA împotriva sentința civilă nr. 370 din 8 aprilie
2011, a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații G. G. I., G. E., C. E., C. S.- PRIN P. și P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă din partea reclamanților intimați G. G. I., G. E. și C. E., avocat R. M., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 8 iunie
2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reprezentantei pârâtului recurent, împuternicire avocațială nr. 240/(...), în original.
La data de 22 iunie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se constată că prin motivele de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2
C.proc. civ.
Reprezentanta reclamanților intimați arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus respingerea excepției inadmisibilității invocate de C. E. nejustificată solicitarea recurentei de a fi respins punctul 3 din cererea de chemare în judecată, privindobligarea S. R. la plata în favoarea defunctei S. B. a despăgubirilor în temeiul L. nr. 1. pentru terenul de 571 mp ce face obiectul exproprierii, cu atât mai mult cu cât se recunoaște prin cererea de recurs calitatea de persoană îndreptățită la despăgubire a acesteia.
În ce privește cheltuielile de judecată, menționează că pe tot parcursul judecății pârâtul recurent s-a opus admiterii cererii de chemare în judecată, contestând dreptul de proprietate asupra terenului expropriat și calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri în temeiul L. nr. 1..
Totodată, având în vedere că recursul declarat de pârâtul recurent
CNADNR ca reprezentant al S. R. este nefondat, solicită obligarea acestuia și la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
C U R T E A:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul T. C. sub număr de dosar civil (...) reclamanta S. B. a chemat în judecată S. R. prin C., și C. S. reprezentată prin P. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a Hotărârii 1. și a procesului verbal
1. emisă de C. pentru aplicarea L. 1. în favoarea C. S. în ceea ce priveștesuprafața de 571 m.p. situată în extravilanul satului V. identificat în tarlaua
11, parcela 7., înscris în TP (...), emis pe numele lui reclamantei, să fie obligat
S. R. să plătească suma de 3254, 7 euro contravaloarea terenului expropriat calculată o valoare de 5,7 euro/m.p. și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 370 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității invocată de S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R.
A fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții S. B. -decedată în cursul procesului și continuată de moștenitorii G. G. R., G. E. și C.
E. în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. și C. S. prin P. și în consecință:
S-a constatat calitatea de proprietar al defunctei S. B. asupra suprafeței de 571 m.p. teren arabil situat pe teritoriul localității V., comuna
S. înscris în T.P. (...) tarla 11, parcela 7. inclus în terenul cu nr. cadastral
2869 și care a făcut obiectul exproprierii precum și calitatea acestei defuncte de persoană îndreptățită la plata despăgubirii.
S-a anulat parțial Hot. 1. și procesul verbal 1. emis de C. pentru aplicarea L. 1. a C. S. în ceea ce privește includerea terenului de 571 m.p. descris mai sus în aceste acte.
A fost obligat pârâtul S. român să plătească în favoarea defunctei S. B. suma în lei la data plății a echivalentului sumei de 3254,7 euro reprezentând contravaloarea terenului expropriat descris mai sus determinată prin raportare la nivelul de 5,7 euro/m.p avut în vedere în sus amintita hotărâre.
A fost obligat pârâtul S. R. să plătească în favoarea lui S. B. suma de
2650 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr. (...) lui S. B. (f.14 dosar (...)) i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1000 m.p. arabil, pe raza satului V., comuna S. , T. 11, P. 7..
Reclamanta a afirmat că parte din acest teren a făcut obiectul exproprierii astfel încât, pentru acest teren, este îndrituită să primească sumele care i s-ar fi cuvenit în situația în care s-ar fi urmat procedura exproprierii.
Reclamanta a afirmat că pentru acest teren s-a emis H. 1. de expropriere in favoarea comunei S., menționându-se că acest teren face parte din nr. cadastral 2869.
C. S. prin adresa 1958/(...) cât și prin adresa 4. comunicată T. a învederat că din eroare în documentația cadastrală, o suprafață de 571 m.p. cuprinsă în Titlul de proprietate emis pe numele reclamantului descris mai sus se suprapune cu terenul expropriat prin H. nr. 1..
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, aceasta a fost respinsă, întrucât reclamanta are deschisă calea de a acționa în justiție în cazul în care drepturile dale subiective sunt afirmate că fiind încălcate.
Acestea au justificat un titlu de proprietate asupra unui imobil, iar verificarea dacă lucrări ale construcției unui drum afectează acest teren, pot fi analizate pe calea dreptului comun.
Reclamanta, practic, solicită constatarea unei exproprieri de fapt, prin realizarea unei lucrări de infrastructură.
În vederea verificării pretențiilor reclamantei, s-a dispus efectuarea unei expertize.
D. concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul B. I. (fila 91-
100 raport expertiză completat), a rezultat că imobilul în litigiu în parte, respectiv suprafața de 571 m.p. este ocupată de A. T.
Având în vedere obiecțiunile formulate de pârâtul S. R. prin C. s-a solicitat expertului, efectuarea lucrării și în sistemul de coordonate S. 70.
În urma măsurătorilor efectuate, prin răspunsul la obiecțiuni și completări, expertul și-a menținut concluziile și a determinat sistemul de coordonate a terenului în suprafață de 571 m.p. raportat la sistemul S. 70.
Expertul a răspuns și obiecțiunilor formulate, raportat la planul parcelar și numerele parcelelor cuprinse în acest plan.
Concluziile raportului de expertiză, bazate pe planurile cadastrale, precum și pe conținutul titlului de proprietate și ale poziției exprimate de C. S. pot fi apreciate ca fiind temeinice.
Chiar dacă, din perspectiva realității planurilor parcelare, sau a planurilor cadastrale, pârâtei nu i se poate reține nicio culpă, întrucât ea nu are nicio atribuție în modul de aplicare a dispozițiilor fondului funciar, eroarea de identificare și implicit a aplicării dispozițiilor referitoare la expropriere, nu pot fi imputate reclamantei.
În cuprinsul ultimelor note, pârâta nu a mai făcut nicio apreciere legată de identificarea, respectiv de realitatea identificării făcute de către expert după compararea coordonatelor, identificate de către expert, cu cele din baza de date ale pârâtei.
Nu a fost propusă și indicată vreo altă coordonată, astfel încât instanța după o minimă verificare să ajungă la concluzia unei greșite identificări a terenului.
Cu privire la valoarea sumelor ce se cuvin reclamantelor, instanța are în vedere că, prin cererea de chemare în judecată, acestea nu au fost contestate, nefăcându-se vreo critică a cuantumului acestora.
Având în vedere raportul de expertiză, instanța a apreciat ca întemeiată cererea astfel că a admis acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții S. B.- decedată în cursul procesului și continuată de moștenitorii G. G. R., G. E. și C. E. în contradictoriu cu pârâtul S. R. Prin C. N. de A. și D. N. din R. și C. S. prin P. și în consecință a constatat calitatea de proprietar al defunctei S. B. asupra suprafeței de 571 m.p. teren arabil situat pe teritoriul localității V., comuna S. înscris în T.P. (...) tarla 11, parcela 7. inclus în terenul cu nr. cadastral 2869 și care a făcut obiectul exproprierii precum și calitatea acestei defuncte de persoană îndreptățită la plata despăgubirii a anulat parțial Hot. 1. și procesul verbal 1. emis de C. pentru aplicarea L. 1. a C. S. în ceea ce privește includerea terenului de 571 m.p. descris mai sus în aceste acte și a obligat pârâtul S. român să plătească în favoarea defunctei S. B. suma în lei la data plății a echivalentului sumei de 3254,7 euro reprezentând contravaloarea terenului expropriat descris mai sus determinată prin raportare la nivelul de 5,7 euro/m.p avut în vedere în sus amintita hotărâre.
Fiind în culpă procesuală, ca urmare a admiterii a cererii de chemare în judecată, reclamanta făcând cheltuieli de judecată cu a administrarea expertizei și onorariu de avocat (f.141) întrucât C. S. a fost de acord cu admiterea acțiunii, doar S. R. opunându-se acestei cereri prin întâmpinările formulate, tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr. civ. a obligat pârâtul S. R. să plătească în favoarea lui S. B. suma de 2650 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul S. R. prin C. N. de A.
și D. N. din R. SA solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii primului capăt de cerere și a respingerii celorlalte.
În motivare s-a arătat că în ceea ce privește capătul 2 al cererii de chemare în judecată, acesta este inadmisibil, excepția fiind invocată și în fața primei instanțe. H. C.i pentru aplicarea L. nr. 1. este un act unilateral care poate fi supus controlului de nelegalitate numai în ceea ce privește dreptul la despăgubire pentru expropriere și cuantumul despăgubirii. Nu există temei legal pentru a se dispune anularea sau obligarea la revocarea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, aceasta fiind emisă cu respectarea tuturor prevederilor din L. nr. 1. coroborate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a legii.
H. comisiei nu poate fi anulată parțial deoarece vizează exproprierea unui imobil identificat cadastral ca tot unitar.
În mod eronat a fost respinsă excepția inadmisibilității de către instanța de fond care a înțeles în mod greșit că inadmisibilitatea a fost invocată deoarece s-a cerut constatarea dreptului la încasarea de despăgubiri, neexistând de fapt o motivare a soluției pronunțate referitor la această excepție.
Procedura exproprierii s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale neexistând vreo cauză de nulitate relativă parțială a actelor, în acest sens fiind și deciziile nr. 6330/2008 și nr. 7170/2007 ale Înaltei Curți de C. și J.
Soluția instanței de fond este rezultatul interpretării eronate a legii și a probatoriului administrat, fiind pronunțată cu depășirea rolului activ.
Au fost interpretate greșit prevederile art. 9, 10 și 15 din L. nr. 1. și art. 129 C.pr.civ.
C. hotărârii nr. 1. emisă de C. pentru aplicarea L. nr. 1. S. a fost expropriat imobilul identificat cu nr. cadastral 2869 în suprafață de 2558 m.p. situat în extravilanul comunei S., județul C., tarlaua nr. 11.
Exproprierea s-a realizat în baza documentației cadastrale avizate de către O. C. sub nr. 8861/2007 și în concordanță cu planul parcelar valabil și vizat spre neschimbare de către P. comunei S. C. acestor acte asupra imobilului situat în tarlaua nr. 11 figura ca și posesor comuna S.
Deoarece nu s-a prezentat nici o persoană care să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilului supus exproprierii s-a încheiat procesul-verbal nr. 1. prin care s-a menționat această situație. Ulterior, a fost emisă hotărârea nr. 1. prin care s-a dispus consemnarea despăgubirilor pe numele persoanei identificate ca titular aparent al dreptului de proprietate, eliberarea despăgubirilor putându-se realiza numai după clarificarea situației juridice a terenului.
Transferul dreptului de proprietate asupra terenului expropriat operează conform art. 15 din L. nr. 1. la data consemnării sumei de bani cu titlu de despăgubire, operațiune care echivalează cu plata, rezultând deci că transferul dreptului de proprietate al imobilului în litigiu a operat la data de (...).
C. locală de stabilire a dreptului de proprietate privată S. a constatat că din eroare suprafața de 571 m.p. parte din parcela nr. 7., tarlaua nr. 11 a fost expropriată în favoarea comunei S. la data de (...), emițând o adresă către reclamanta S. B., titulara dreptului de proprietate.
Prin sentința atacată instanța de fond a acordat în mod greșit ceea ce nu s-a cerut, respectiv a constatat calitatea de proprietar a defunctei S. B. asupra terenului în suprafață de 571 m.p., care a făcut obiectul exproprierii, precum și calitatea sa de persoană îndreptățită la plata despăgubirii.
Instanța de fond putea să constate numai calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la eliberarea unei părți din despăgubirea consemnată în temeiul L. nr. 1., neputând fi cumulate cele două calități de proprietar și persoană îndreptățită la despăgubiri.
În mod greșit a fost stabilită în sarcina pârâtului obligația de a plăti echivalentul în lei a sumei de 3.254,70 euro în condițiile în care pârâtul și-a îndeplinit obligația legală de plată a despăgubirii pentru imobilul expropriat prin consemnarea la CEC a sumei stabilite prin hotărârea nr. 1..
Pârâtul și-a îndeplinit obligația legală de plată a despăgubirii prin consemnarea sumei, în accepțiunea Codului civil consemnarea însemnând plată.
Atâta timp cât suma a fost consemnată la CEC în lei, plățile pe teritoriul R. făcându-se în moneda națională, nu se poate stabili o sumă în euro, aceasta însemnând și majorarea cuantumului despăgubirii stabilite prin hotărârea nr. 1..
Cota parte din despăgubire care trebuie eliberată reclamantei este de
11.200,72 lei, echivalentul în lei la data de (...), data emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirii, a sumei de 3.254,70 euro.
Situația de fapt din cauză nu a fost generată de conduita pârâtului, fiind imperativă stabilirea pe cale judiciară a corespondenței parțiale dintre terenul expropriat și terenul reclamantei, neputându-se reține culpa procesuală în aceste condiții. Se impune deci respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
În probațiune s-au depus la dosar încheierea nr. 21354/2010 a
Biroului de C. și P. I. T. și extrasul de CF nr. 51008 S.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 6 C.pr.civ., art. 304 pct. 9 și urm. C.pr.civ., art. 312 C.pr.civ., art. 3041 C.pr.civ., art. 274 alin. 1 C.pr.civ., art. 129 C.pr.civ., L. nr. 1. și Normele de aplicare a L. nr. 1.. În apărare, intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. În motivare s-a arătat că deși pe parcursul desfășurării litigiului în fața instanței de fond poziția pârâtului a fost aceea de respingere a acțiunii formulate, în fața instanței de recurs pârâtul își schimbă în parte poziția procesuală afirmând că este de acord cu admiterea primului capăt din cererea de chemare în judecată. În ceea ce privește modul în care instanța de fond a soluționat excepția inadmisibilității s-a arătat că în mod corect s-a apreciat că prin încălcarea drepturilor subiective ale unei persoane, aceasta are deschisă calea acțiunii în justiție. Pe fond s-a arătat că din expertiza topografică judiciară întocmită în cauză a rezultat că în hotărârea nr. 1. emisă de către C. comunei S. s-a stabilit calitatea de persoană aparent îndreptățită la despăgubiri a C. S. și în ceea ce privește suprafața de 571 m.p. din parcela nr. 7., tarlaua nr. 11 care este proprietatea numitei S. B. În mod corect a anulat parțial instanța de fond hotărârea de expropriere nr. 1. în condițiile în care la emiterea acesteia nu s-a ținut cont de faptul că pe hărțile cadastrale și de punere în posesie sunt defalcate mai multe parcele pentru care există titluri de proprietate emise înainte de declanșarea procedurii de expropriere. Anularea hotărârii de expropriere se impune pentru a se evita contradicția între hotărârea de expropriere și hotărârea instanței judecătorești. Criticile referitoare la cuantumul despăgubirii nu sunt justificate, reclamanții fiind îndreptățiți să primească echivalentul în lei a sumei de 3.254,7 euro la data plății, hotărârea de expropriere nr. 1. nefiind opozabilă defunctei S. B. sau moștenitorilor acesteia. În ceea ce privește cheltuielile de judecată s-a arătat că în mod corect s-a făcut aplicarea art. 274 C.pr.civ., poziția pârâtului fiind aceea de opunere la admiterea cererii de chemare în judecată, fiind deci în culpă procesuală. Analizând recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA împotriva sentinței civile numărul 370 din 8 aprilie 2011 a T. C., C. reține următoarele: 1. Excepția inadmisibilității petitului având ca obiect anularea parțială a Hotărârii nr.1. emisă de C. de aplicare a legii nr.1.. Această excepție a fost invocată de către pârât în fața instanței de fond, fiind criticată prin cererea de recurs modalitatea în care a fost soluționată, în sensul respingerii. Se apreciază de către Curte că în mod legal a apreciat T. că o astfel de acțiune, în anularea hotărârii emise de C. de aplicare a L. nr.1., nu este inadmisibilă. F. că în L. nr.1., legea specială incidentă în cauză, nu este prevăzută în mod expres posibilitatea cenzurării hotărârii emise de C. decât în ceea ce privește dreptul la despăgubire și cuantumul despăgubirii nu poate conduce la concluzia că acestea sunt limitele în care poate fi cenzurată hotărârea. L. specială se completează cu dreptul comun în măsura în care acesta nu contravine legislației speciale(art.18 din lege), fiind deci aplicabile regulile generale în materie de nulitate a unui act juridic. De altfel, prin L. nr.1.,art.9 și 10, nu se limitează cazurile în care persoana interesată se poate adresa instanței de judecată, prevăzându-se numai reguli speciale în ceea ce privește judecarea câtorva categorii de acțiuni. O altă interpretare este de natură a contraveni liberului acces la justiție, principiu reglementat atât în Constituția R., alin.1 și 2 ale art.21 cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.6. Instanța de fond a analizat și soluționat excepția raportat la acest principiu, nefiind vorba de o confuzie în sensul că s-ar fi apreciat că la invocarea inadmisibilității pârâtul ar fi avut în vedere prevederile art.111 C.pr.civ. 2. Criticile referitoare la fondul cauzei sunt de asemenea neîntemeiate. Se invocă de către recurentă interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art.9,10,15 din L. nr.1. și art.129 C.pr.civ. Înainte de a purcede la modul în care instanța de fond a interpretat și aplicat aceste prevederi legale, aplicabile în cauză raportat la obiectul acțiunii, se impune însă analizarea și a altor prevederi ale L. nr.1. care sunt de natură să influențeze soluția. A..1 al art.5 din L. nr.1. prevede că plata despăgubirilor se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim. La art.5 alin.4 din lege se reglementează situația în care nu se depun cereri și documente doveditoare de către titularii drepturilor reale, în acest caz expropriatorul notificând sumele propuse pentru plata despăgubirilor și consemnându-le într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului, despăgubirile fiind eliberate în condițiile legii. A..5,6 și 7 ale art.5 nu sunt aplicabile în cauză, referindu-se la alte situații când despăgubirile se consemnează de către expropriator. În principiu s-ar putea face aplicarea acestor prevederi ale art.5, în ansamblul lor, apreciindu-se că este suficient se constata dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului expropriat, respectiv faptul că ea este titulara dreptului real asupra acestuia iar nu comuna S., urmând ca pe baza hotărârii judecătorești să se elibereze despăgubirile consemnate de către expropriator în favoarea moștenitorilor acesteia. În vederea evitării unor litigii viitoare cauzate de menținerea în hotărârea atacată a suprafeței de 571 m.p., persoană aparent îndreptățită figurând C. S., C. apreciază că nu este nelegală maniera de a proceda a instanței de fond, în sensul anulării parțiale a acestei hotărâri. F. că în procedura de expropriere au existat erori rezultă din aceea că în urma administrării probatoriului de către instanța de fond s-a stabilit că terenul în suprafață de 571 m.p., parte din parcela nr.7., tarlaua nr.11 a fost expropriat în mod greșit ca făcând parte din patrimoniul comunei S., acesta aflându-se în proprietatea numitei S. B., în prezent decedată. Acest aspect a fost de altfel recunoscut de către pârât, prin recursul declarat necontestându-se constatările instanței de fond în acest sens. Stabilirea persoanei culpabile de această eroare nu are relevanță în soluționarea cauzei, fiind cert că nu reclamanta este cea care a cauzat această situație. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea art.9 și 10 din L. nr.1., acest aspect a fost analizat anterior, în considerentele referitoare la excepția inadmisibilității. Discutabil este și interesul pârâtului de a insista asupra acestui aspect, atâta timp cât instanța de fond nu a revenit asupra exproprieriiacestei suprafețe de teren, acesta păstrându-și situația de teren expropriat în favoarea S. R., fiind de altfel întabulat dreptul de proprietate cu titlu de expropriere în favoarea S. R., în C.F. nr.51008 S. Sentința nu este deci în contradicție cu art.15 din L. nr.1., nepunându-se în discuție dreptul de proprietate al S. R. asupra terenului litigios. Nu au fost încălcate prevederile art.129 C.pr.civ., instanța de fond pronunțându-se în limitele investirii. Constatând calitatea de proprietar a reclamantei asupra terenului în litigiu instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui petit cu soluționarea căruia nu a fost investită, această constatare fiind făcută numai ca și o chestiune prealabilă, pentru a se putea constata apoi calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri a reclamantei pentru terenul expropriat conform art.9 din lege, acesta fiind în final dreptul de care reclamanta, iar în urma decesului moștenitorii săi, pot să beneficieze în baza sentinței atacate. Ținând cont de faptul că dreptul de proprietate al pârâtului este și a rămas înscris în favoarea S. R. este discutabil și în ceea ce privește această critică interesul pârâtului recurent, care trebuie să fie unul concret, iar nu general. În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor la care este îndreptățită reclamanta, în mod corect instanța de fond a reținut că despăgubirile menționate în hotărârea atacată nu au fost contestate de către reclamantă, fiind menținut cuantumul despăgubirii indicat în H. nr.1., cu mențiunea că va fi avut în vedere cursul de schimb valutar de la dat plății sumei iar nu cel de la data pronunțării hotărârii. Reclamanta neavând nici o culpă în crearea acestei situații, este firesc ca pentru o reparare justă a prejudiciului cauzat prin expropriere să fie avut în vedere cursul valutar de la data plății, mai ales în condițiile în care existe diferențe în ceea ce privește cursul valutar între anul 2007 și anul 2011. Aceasta în condițiile în care, așa cum s-a precizat mai sus, L. nr.1. se completează cu normele de drept comun. P. urmează a fi făcută în lei, așa cum s-a menționat în dispozitivul sentinței. Referitor la formularea folosită de către instanța de fond, aceea de plată a sumei în favoarea reclamantei, iar nu de eliberare așa cum menționează L. nr.1., se apreciază de asemenea că interesul pârâtului în a formula aceste critici este discutabil, obligația stabilită în sarcina sa rămânând aceeași indiferent de termenii folosiți de instanța de fond. F. că s- ar fi dispus obligarea pârâtului să elibereze suma de bani iar nu să o plătească nu ar fi modificat în nici un fel obligația sa față de reclamantă în condițiile în care referitor la cursul de schimb valutar care va fi avut în vedere în momentul plății instanța s-a pronunțat conform celor de mai sus. În mod corect s-a soluționat de către instanța de fond și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, făcându-se aplicarea art.274 C.pr.civ., pârâtul fiind în culpă procesuală atâta timp cât a căzut în pretenții, nefiind aplicabile prevederile art.275 C.pr.civ., atâta timp cât acesta s-a opus admiterii acțiunii formulate de reclamantă. Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, C., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA împotriva sentinței civile numărul 370 din 8 aprilie 2011 a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o va menține ca legală și temeinică. În temeiul art.274 C.pr.civ. instanța va obliga recurentul să plătească intimatelor G. G. I., G. E. și C. E. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. SA împotriva sentinței civile numărul 370 din 8 aprilie 2011 a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatelor G. G. I., G. E. și C. E. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2011. PREȘED.TE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. C. A. A. C. ANA I. GREFIER, C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: D. T.
| ← Decizia civilă nr. 5156/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1854/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
