Decizia civilă nr. 2468/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2468/R/2011

Ședința publică din 01 iulie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.

C.-M. CONȚ

GREFIER: A. A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Z. V., împotriva deciziei civile nr. 1. (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată F. S. F., având ca obiect anulare act - anulare contract de vânzare - cumpărare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta Z. V., personal, lipsă fiind pârâta intimată F. S. F.

Recursul declarat de reclamanta Z. V., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și a fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei.

S-a făcut referatul cauzei după care, reclamanta recurentă depune la dosar un timbru judiciar mobil pentru recurs în cuantum de 0,15 lei.

Curtea constată că recursul este legal timbrat.

Reclamanta recurentă arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Curtea din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C. invocă și pune în discuție inadmisibilitatea parțială a motivelor de recurs, respectiv a acelor motive de recurs care vizează netemeinicia deciziei atacate, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C. au fost abrogate prin art. I pct.

1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000 și, de asemenea, invocă inadmisibilitatea formulării cererii în probațiune pentru prima dată în recurs, respectiv a cererii prin care se solicită efectuarea unei adrese către P. Mun. T. pentru a comunica instanței o adeverință privind valoarea impozabilă a imobilului, având în vedere că în recurs nu este admisibilă o astfel de cerere.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reclamantei recurente în susținerea recursului, cu mențiunea de a se referi și la cele două excepții invocate din oficiu de către instanță.

Reclamanta recurentă lasă la aprecierea instanței soluționarea celor două excepții invocate din oficiu de către instanță și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în memoriul de recurs și de asemenea, arată că în dosarul instanței de fond au fost depuse xerocopii de pe trei acte false care au fost semnate de către notarul public M.

C..

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 1350/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Judecătoria Turda, s-a admis excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată invocată de instanța, din oficiu și s-a anulat cainsuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanta Z. V. si pârâta F. S.

F., având ca obiect anulare act.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că obiectul acțiunii de față este indiscutabil evaluabil în bani, reclamanta urmărind anularea unui act si redobândirea unui imobil, cererea dedusă judecății fiind, prin urmare, supusă unei taxe judiciare de timbru și unui timbru judiciar, al căror cuantum se determină prin raportare la valoarea obiectului cauzei, conform art. 2 pct.1 din Legea nr.1., cu modificările ulterioare, și art.3 alin. 2 din OG 32/1995, cu modificările ulterioare.

Trebuie observat textul art. 20 alin. 1 din Legea nr. 1. care statuează, în mod imperativ, că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat";, acestea trebuind a fi achitate chiar în momentul formulării cererii introductive de instanță (dovada achitării taxelor trebuie să însoțească cererea formulată).

Instanța a pus în vedere reclamantei, prin citație, conform art. 36 alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a L. 1., ca pentru termenul de judecată din data de 19 martie 2010 să achite o diferență a taxei judiciare de timbru, în valoare de 200,94 lei, dat fiind faptul că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, reclamantul a achitat o taxă de timbru judiciar, în valoare de 10,00 lei, în condițiile în care cuantumul total al taxelor de timbru datorate pentru acțiunea de față este de 210,94 lei, conform art. 2 pct.1 din Legea nr.1.

Deși obligația de plata a taxei de timbru a fost adusă la cunoștința reclamantei, aceasta nu s-a conformat dispoziției instanței, fiind în culpă față de obligația procesuală reținută în sarcina sa, împrejurare față de care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției insuficientei timbrări a cererii.

Prin urmare, având în vedere că reclamanta nu s-a conformat dispoziției instanței de a timbra cererea de chemare în judecată cu diferența taxei judiciare de timbru, sancțiunea neexecutării obligației fiind aduse la cunoștința acestuia, văzând dispozițiile art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 1. instanța urmează a admite excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepție de procedură, absolută și peremptorie, invocată din oficiu, cu consecința anulării cererii ca netimbrată.

Prin decizia civilă nr. 1. din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta Z. V. în contra sentinței civile nr. 1350 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. T., care a fost menținută în totul.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a susținut că obiectul cererii îl constituie anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 478/(...) de către BNP Dan M. C., prin care reclamanta, reprezentată prin pârâtă, conform unei procuri speciale autentificate, a înstrăinat imobilul situat în T., str. Avram Iancu, nr.52 în favoarea numitului G. A.

În atare situație, în temeiul art. 2 alin. 1 ind.1 din Legea 1., conform cărora timbrajul la valoare se aplică și cererilor privind declararea nulitățiiunui act juridic patrimonial, se impunea ca reclamanta să achite un timbraj la valoare, care însă, nu a fost plătit, cu toate că, potrivit citației primite de acesta în (...), i s-a pus în vedere că are obligația de a depune o taxă judiciară de timbru de 190,94 lei.

Drept urmare, tribunalul a apreciat că sancțiunea aplicată de către J., în sensul anulării ca insuficient timbrată a cererii promovate, este temeinică

și legală, având în vedere prevederile art. 20 alin.3 din Legea 1..

Împotriva acestei decizii reclamanta Z. V. a declarat recurs în termenlegal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului și a admiterii acțiunii civile introductive.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că își menține cererea de chemare a pârâtei la interogatoriu întrucât aceasta i-a vândut casa situată în T. str. A.Iancu, nr. 52, fără ca să o cunoască, cu acte false autentificate de notarul Dan M. C., motiv pentru care solicită restituirea acestei case.

Valoarea de 100.000 lei este o greșeală, iar taxa judiciară de timbru se plătește după un act legal, după valoarea impozabilă a casei și nu după expertiza de evaluare a notarilor care nu are relevanță. În probațiune solicită efectuarea unei adrese la Primăria Turda pentru eliberarea unei adeverințe pentru valoarea impozabilă a casei întrucât la primărie i s-a spus că numai instanța de judecată poate cere o astfel de adeverință.

Pârâta intimată F. S. F., deși legal citată, nu s-a prezentat personal sauprin reprezentat în față instanței și nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.

Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate,

Curtea reține următoarele:

La termenul de judecată din data de (...), Curtea a invocat și pus în discuția părților excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, prin reanalizarea stării de fapt și reaprecierea probelor administrate în cauză de către instanța de recurs, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C. au fost abrogate prin art. I pct.

1111 și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000, excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente:

În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.,

„Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate.";

Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul.

Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenta nu mai poate beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

Deși formal în cererea de recurs reclamanta nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate reglementate de art.304 C., în realitate prin motivarea pe care se sprijină Curtea constată că, potrivit art.306 alin.3 C., este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C. referitor la aplicarea greșită a legii în privința soluționării excepției insuficientei timbrări a acțiunii, iar celelalte critici din cererea de recurs vizează în întregime motive de netemeinicie a hotărârii atacate.

Departe de a cuprinde critici de strictă nelegalitate aduse hotărârii instanței de apel, memoriul de recurs conține, aproape în cvasitotalitatea sa, motive de netemeinicie, fără să facă o analiză a nelegalității deciziei instanței de apel, limitându-se practic la o reproducere a stării de fapt a cauzei.

Se constată, așadar, de către Curte că, în cauză, își găsește incidență excepția inadmisibilității acestor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, excepție fundamentată pe împrejurarea că, în marea lor majoritate, motivele de recurs conțin critici de netemeinicie a hotărârii recurate, reproduceri ale evoluției istoricului cauzei, ale relației dintre recurentă și intimată, ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză.

Aceste motive de recurs referitoare la reproduceri ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, reiterări ale istoricului cauzei, ale relațiilor dintre părți, etc., intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, aspecte care s- ar fi încadrat în punctele 10 și 11 ale art. 304 C.pr. civ., în prezent abrogate.

Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 C., prin art. I pct.

1111 din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct.

1-9 C.

În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.

Așa fiind, Curtea constată că excepția inadmisibilității invocată din oficiu este fondată, urmând să fie admisă ca atare, cu consecința neluării în seamă a tuturor motivelor de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate.

Referitor la motivul de nelegalitate reglementat de art.304 pct.9 C. privind interpretarea și aplicarea greșită a legii în privința soluționării excepției insuficientei timbrări a acțiunii introductive, Curtea constată că acesta nu este întemeiat din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, prin acțiunea înregistrată pe rolul J. T., sub nr.(...), la data de

2 februarie 2010, reclamanta Z. V. a chemat în judecată pe parata F. S. F., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 478/(...) încheiat între F. S. F. in calitate de mandatara a numitei Z. V. si G. A., privind imobilul situat in mun. T., str. Avram Iancu, nr. 52, jud. C..

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat în esență că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 478/(...) a fost înstrăinat, în temeiul unui mandat, dreptul de proprietate asupra imobilului situat din punct de vedere administrativ în mun. T., str. Avram Iancu, nr.52, jud. C.. Reclamanta a susținut că nu și-a dat consimțământul pentru înstrăinarea imobilului și, de asemenea nu dat nici unei persoane mandat in vederea înstrăinării imobilului.troduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate M. J. și P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege";.

Marea Adunare Națională" | Atunci când este vorba despre constatarea nulității sau anularea unui contract de vânzare-cumpărare, contract ce a dat naștere unor drepturi patrimoniale, este evident că și lipsirea de efecte a unor astfel de acte juridice are tot consecințe patrimoniale și, ca atare, acțiunea prin care se valorică un asemenea drept este patrimonială. în desființarea unui act juridic producător de consecințe patrimoniale nu are caracter evaluabil în bani înseamnă a ignora natura însăși a dreptului pe care se fundamentează acțiunea, drept care este personal și cu conținut economic. re cumpărare, chiar și în ipoteza în care nu se cere și restituirea prestațiilor efectuate de părți, este o cerere patrimonială atunci când tinde la desființarea unui act juridic ale cărui efecte (drepturi și obligații) au avut caracter patrimonial.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 1., privind taxele judiciare de timbru, „. și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate M. J. și P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege";.

Obiectul acțiunii de față este indiscutabil unul evaluabil în bani, reclamanta urmărind anularea unui act si redobândirea unui imobil, cererea dedusă judecății fiind, prin urmare, supusă unei taxe judiciare de timbru și unui timbru judiciar, al căror cuantum se determină prin raportare la valoarea obiectului cauzei, conform art. 2 pct.1 din Legea nr.1., cu modificările ulterioare, și art.3 alin. 2 din OG 32/1995, cu modificările ulterioare.

Art. 20 alin. 1 din Legea nr. 1. statuează, în mod imperativ, că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat";, acestea trebuind a fi achitate chiar în momentul formulării cererii introductive de instanță (dovada achitării taxelor trebuie să însoțească cererea formulată).

A..2 și alin.3 al aceluiași text legal prevede că „Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara. Neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii";.

În același sens sunt și dispozițiile art.9 din OG nr.32/1995 potrivit cărora, cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. In cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.

Instanța de fond a pus în vedere reclamantei, prin citație, conform art. 36 alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a L. 1., ca pentru termenul de judecată din data de 19 martie 2010 să achite o diferență a taxei judiciarede timbru, în valoare de 200,94 lei, dat fiind faptul că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, reclamanta a achitat o taxă de timbru judiciar, în valoare de 10,00 lei, în condițiile în care cuantumul total al taxelor de timbru datorate pentru acțiunea de față este de 210,94 lei, conform art. 2 pct.1 din Legea nr.1. (f.16 dosar fond).

Prin urmare, având în vedere că reclamanta nu s-a conformat dispoziției primei instanțe de a completa timbrajul aferent cererii de chemare în judecată cu diferența taxei judiciare de timbru, sancțiunea neexecutării obligației fiind adusă la cunoștința acesteia, în mod legal tribunalul a stabilit că judecătoria a admis, corect, excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepție de procedură, absolută și peremptorie, invocată din oficiu, cu consecința anulării cererii ca insuficient timbrată.

Pentru aceste considerente Curtea constată că, în speță, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.9 C. astfel încât în temeiul art.312 alin.1 C. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva deciziei civile nr. 1. (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține ca fiind legală.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva deciziei civile nr. 1. (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 01 iulie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ

A. A. M.

GREFIER,

Red.A.A.P. Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond:J. F.C.;

Jud.apel: O.C. Tatu, A.A. M.;

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2468/2011, Curtea de Apel Cluj