Sentința civilă nr. 19/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 19/F/2011

Ședința Camerei de C. din 29 august 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Maramureș și Judecătoria Baia Mare referitor la acțiunea civilă exercitată de reclamantul D. D. împotriva pârâtei SC B. SRL, având ca obiect obligația de a face.

Prezenta s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2201 din 21 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...), Tribunalul Maramureș a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei B. M..

În motivarea sentinței, a reținut, în esență, că pretențiile deduse judecății nu izvorăsc dintr-un raport de muncă, astfel că nu se află în prezența unui conflict de muncă în sensul art. 2 pct. 1 lit. c Cod de procedură civilă coroborate cu art. 3 din legea nr. 168/1999.

La data de 14 iulie 2011, prin sentința civilă nr. 6692 pronunțată în dosar nr. (...), Judecătoria Baia Mare a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența în favoarea Tribunalului Maramureș și, constatând ivirea conflictului negativ de competență, a sesizat Curtea de A. C. în vederea soluționării acestuia. De asemenea, a suspendat orice altă procedură în cauză până la soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța în sensul arătat, Judecătoria s-a raportat la obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța (eliberarea documentului care atestă activitatea desfășurată de salariat, vechimea în muncă, plata salariului), apreciind că acesta privește constatarea existenței sau inexistenței drepturilor și obligațiilor dintre părți derivând din raporturi de muncă.

Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele:

Reclamantul D. D. Petrișor s-a adresat instanței la data (...) (f. 1 dosar nr. (...)) cu o cerere prin care solicita în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL - punct de lucru O. nr. 1, complex P., ca aceasta din urmă să fie obligată să elibereze o adeverință din care să reiasă că în perioada (...)-(...) reclamantul a avut raporturi de muncă cu societatea pârâtă, în calitate de „. la complexul P., respectiv să fie obligată societatea pârâtă la plata drepturilor salariale în cuantum de 775 lei, reprezentând contravaloarea muncii desfășurate în luna ianuarie 2010.

Ulterior, prin scriptul depus la data de (...)(f. 20 dosar nr. (...)), reclamantul a reiterat pretențiile formulate anterior, arătând totodată că solicită și înscrierea în carnetul de muncă a raporturilor de muncă pe perioada (...)-(...). Acțiunea nu a fost motivată în drept.

Curtea reține că obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța privește stabilirea raportului de muncă dintre acesta și societatea pârâtă pentru perioada (...)- (...) (petit principal), înscrierea în carnetul de muncă a acestui raport de muncă, respectiv plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2010 (petite accesorii).

Conform art. 281 al. 1 din codul Muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de codul muncii, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit codului muncii.

Prin dispozițiile art. 3 din legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, în vigoare la data promovării cererii, legiuitorul definește conflictele de muncă drept conflictele dintre salariați și unitățile la care sunt încadrați, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.

Având în vedere normele legale evocate și reținând că petitul principal vizează constatarea existenței raportului de muncă dintre părți pentru perioada de referință, cererea intră sub incidența art. 281 al.1 din Codul muncii.

Potrivit art. 284 al. 1 din Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură civilă.

Sub aspectul competenței materiale, legiuitorul a statuat prin dispozițiile art. 2 al. 1 pct. 1 lit. c din codul de procedură civilă că soluționarea conflictelor de muncă, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe, aparține în primă instanță Tribunalului.

Nu prezintă relevanță în stabilirea competenței materiale, dacă într-adevăr între părți a existat raportul de muncă pretins de către reclamant, acest aspect vizând exclusiv fondul cauzei, existența sau inexistența raportului de muncă putând determina admiterea sau, după caz, respingerea acțiunii ca nefondată.

În consecință, Curtea apreciază că litigiul este un conflict de muncă , de competența tribunalului, astfel că potrivit art. 2 al. 1 pct. 1 lit. c din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 22 al. 2,5 Cod procedură civilă, stabilește că Tribunalul Maramureș este instanța competentă material să soluționeze litigiul promovat de reclamantul D. D..

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența materială în favoarea Tribunalului Maramureș pentru soluționarea acțiunii civile formulate și precizate de reclamantul D. D., domiciliat în localitatea B. M., bulevardul R., bloc 30 A, ap. 18, județul Maramureș, împotriva pârâtei SC B. SRL, cu sediul în localitatea B. M., str. B., nr.5, județul Maramureș.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 29 august

2011.

PREȘEDINTE, GREFIER

D. G. C. M.

Red.D.G./D.G.

4 ex./(...)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 19/2011, Curtea de Apel Cluj