Decizia civilă nr. 2477/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S.pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2477/R/2011
Ședința publică din 01 iulie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-A. P.
J.ECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C.
G. : A. A. M.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta B. M. și recursul declarat de reclamanții B. M., S. O. C. și B. V. C., împotriva deciziei civile nr. 239/A/(...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. L., G. I., L. S., M. M., M. ANA, P. S. și R. V., având ca obiect succesiune.
Se constată că la data de (...), pârâta recurentă B. M., prin intermediul doamnei avocat M. P., a expediat prin fax ". scrise";, care au fost înregistrate la dosar în aceeași dată.
De asemenea, se constată că la data de (...), reclamanții recurenți, prin intermediul doamnei avocat I. M., au expediat prin fax ". scrise";, care au fost înregistrate la dosar în data de (...).
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din (...), care face parte integrantă din decizia care se va pronunța în cauză.
C U R T E A
Pr in se n tinț a c iv il ă n r. 2580/(...), pronunț ată de Judec ător ia B aia M are în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamantul B. V. G., în contradictoriu cu pârâții B. M., R. V., C. L., L. S., M. Ana, P. S., G. I. și M. M. s-a admis în parte cererea reconvenționalăformulată de pârâta B. M., în contradictoriu cu reclamantul B. V. G. și cu pârâții din cererea principală și, în consecință:
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul B. G., decedat la (...), se compune din următoarele bunuri imobile: cota de ½ - a parte din imobilele terenuri, în suprafață totală de 15 ha. și 1067 mp., cuprinse în titlul de proprietate nr. 6./(...); cota de ½ - a parte din casa de locuit situată în localitatea F., str. I. nr. 58, județul M., și din anexele gospodărești, șură cu grajd și cotețe, hambarul și beciul în valoare de
65.551 lei.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului B. G., B. G., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ din masa succesorală și B. I., în calitate de fiu, cu o cotă de ¾ din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul B. I., decedat la data de (...), se compune din următoarele bunuri imobile: cota de
3/8 parte din terenurile din titlul de proprietate nr. 6./(...); cota de 3/8 parte din casa de locuit și anexele gospodărești situate în localitatea F., str. I. nr.
58; cota de ½ parte din construcțiile constând în bucătărie de vară, garaj, atelier, situate în localitatea F., str. I. nr. 56, în valoare de 3271 lei.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului B. I., B. M., soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ din succesiune și B. V. G. și B. M., în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de 3/8 parte fiecare din succesiune.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta B. M., decedată la (...), se compune din cota de 5/8 parte din imobilele situate în localitatea F., str. I. nr. 56, precum și din cota de 3. parte din terenurile din titlurile de proprietate și din imobilele construcții de la nr. 58.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei B. M., reclamantul B. V. G., cu o cotă de ½ parte și pârâta B. M., cu o cotă de ½ parte, ambii în calitate de descendenți de gradul I.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta B. G., decedată la data de (...), se compune din următoarele bunuri imobile: cota de
5/8 parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 6./(...); cota de
5/8 din construcțiile de la nr. 58.
S-a constatat că reclamantul B. V. G. are calitatea de unic moștenitor al defunctei B. G., în baza testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. din B. M.
S-a constatat că valoarea totală a masei partajabile se compune din
22.113,17 Euro, reprezentând valoarea terenurilor din titlul de proprietate;
3.271 lei reprezentând valoarea construcțiilor din localtiatea F., str. I. nr. 56;
65.551 lei reprezentând valoarea construcțiilor de la nr. 58.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform dispozitivului sentinței, stabilindu-se, totodată, obligația de plată a sultelor, și dispunându-se înscrierea în CF a drepturilor de proprietate dobândite de B. V. G. și B. M., în urma partajului.
S-a constatat că reclamantul B. V. G. a efectuat investiții la construcția de la nr. 56, în valoarea de 82.595 lei, precum și la construcția de la nr. 58, în valoare de 1.089 lei.
S-a constatat existența în patrimoniul reclamantului B. V. G. a unui drept de creanță în valoare de 1.089 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de acesta la imobilul construcție de la nr. 58.
Pârâta B. M. a fost obligată să-i plătească reclamantului suma de
1.089 lei.
S-au respins cererile pârâtei B. M. privind: constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor de la nr. 58, în favoarea defuncților B. I. și B. M. constatarea dreptului de proprietate al acelorași defuncți asupra casei de locuit de la nr. 56; rectificarea CF nr. 1259 F., în sensul radierii dreptului de proprietate al defunctei B. G. asupra construcțiilor și înscrierii dreptului de proprietate al defunctei B. M.
S-a luat act de renunțarea pârâtei B. M. la judecarea cererii având ca obiect anulara testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S.
Pârâta B. M. a fost obligată să-i plătească reclamantului suma de
1.500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că B. G. a fost căsătorit cu B. G., iar din conviețuirea acestora s-au născut trei copii: B. Ana, căsătorită C., B. I. și B. M., căsătorită G..
B. G. a decedat la data de (...), iar B. G. a decedat la data de (...).
B. Ana, căsătorită C., a decedat în anul 2000, iar pârâții R. V., C. L. și
L. V. sunt succesorii în drepturi ai acesteia.
B. M., căsătorită G., a decedat în anul 2002, iar pârâții P. S., M. Ana, G. I. și M. M. sunt moștenitorii acesteia.
Din căsătoria lui B. I., fiul lui G. și G., cu B. M., s-au născut reclamantul B. V. G. și pârâta B. M.
B. I. a decedat la (...), iar soția acestuia, B. M., a decedat la data de
(...).
La data de (...), în baza L. nr. 1., a fost eliberat titlul de proprietate nr.
6., pentru 15 ha. și 1067 mp. teren, în favoarea lui B. G. și a fiului acesteia,
B. I., în calitate de moștenitori ai defunctului B. G.
Conform mențiunilor din Registrul Agricol, B. G., împreună cu soția sa, B. G., au construit în anul 1924 o casă de locuit, iar în 1932 - 1936 au edificat anexele gospodărești constând în grajd, cotețe, magazie și pătul, terenurile cu privire la care a fost eliberat titlul de proprietate constituind proprietatea devălmașă a soților B. G. și G.
B. I., fiul lui B. G. și B. G., împreună cu soția sa, B. M., au locuit împreună cu B. G. și G., după căsătorie, edificând o construcție cu destinația de bucătărie de vară și garaj, la nr. 56, în timp ce construcțiile edificate de B. G. și G. erau situate la nr. 58.
În anul 1993 s-a încheiat între părți un act sub semnătură privată intitulat „Înțelegere";, prin care s-a dispus partajarea în natură atât a construcțiilor de la nr. 56, 58, cât și a terenurilor din titlul de proprietate nr.
(...).
Niciuna dintre părți nu a contestat valoarea terenurilor supuse împărțelii, astfel încât, în temeiul art. 728 C., s-a dispus ieșirea din indiviziune conform dispozitivului sentinței.
Împ o tr iv a aces te i se n tințe au decl ar at apel, în ter men leg al, pe de o
p ar te, p âr âta B. M., iar pe de al tă p ar te, recl aman tul B. V. G., deced at pe
p arcursul derul ăr ii p rocesulu i, p rocesul f iind con tinu at de moș ten itor ii B. M., S.
O. C. ș i B. V. C.
T ribun alul M ar amu r eș, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 239/A/(...), pr onunț ată în dosar nr. (...), a respins ca nefondate ambele apeluri, cu motivarea că laîmpărțirea imobilelor terenuri prima instanță a ținut seama în mod corect de convenția de partaj încheiată în anul 1993 între părți; părțile nu au contestat valorile imobilelor supuse partajului și nici nu au solicitat efectuarea unei lucrări de expertiză la prețul de circulație actual; prima instanță a stabilit în mod corect atât bunurile care intră în mas, cât și cotelor părți ce se cuveneau părților potrivit legii; valoarea investițiilor efectuate de reclamantul B. V. la cele două case de locuit a fost stabilită de expertiză și în mod corect a fost scăzută din valoarea masei succesorale, nefăcând obiectul partajului; valoarea lucrărilor efectuate de reclamant la imobilul de la nr. 56 nu a fost acordată acestuia, întrucât imobilul i-a fost atribuit în natură și acele îmbunătățiri îi profită în mod direct; dreptul reclamantului la contravaloarea acestor îmbunătățiri nu este prescris pentru că el s-a efectuat în posesia lucrărilor efectuate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, pe de o
p ar te, p âr âta B. M., iar pe de al tă p ar te, r ecl amanț ii B. M., S. O. C. ș i B. V. C.
Prin propriul recurs, pârâta
recuren tă B. M. a solicitat, ca în temeiul art. 312 alin. 1, 3 și 5 C.proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ., să se dispună admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la tribunal, în vederea suplimentării probațiunii administrate în fața instanței de judecată și pentru clarificarea valorii de circulație actuale a bunurilor imobile supuse partajului.
În subsidiar, pârâta recurentă a solicitat modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul propriului apel, a desființării în tot a sentinței J.ecătoriei B. M., cu consecința admiterii în parte a acțiunii principale, în măsura comptabilității cu petitele expuse prin cererea reconvențională precizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului pârâta recurentă a invocat nelegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, apreciind că se impune trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, întrucât, se impune suplimentarea probațiunii, omisă de instanța de fond a fi clarificată, prin efectuarea unui raport de expertiză având ca obiect evaluarea bunurilor imobile supuse partajului între comoștenitori, valoarea de circulație la data efectuării împărțelii impunându-se a fi avută în vedere pentru egalitatea în drepturi a părților și echitatea partajului.
Obiecțiunile efective ale pârâtei, referitor la valoarea construcțiilor, nu au fost avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea soluției, apărând ca vădit nefondată susținerea instanței de judecată în adoptarea soluției de respingere a acestei cereri în probațiune, mai ales că valorile de impozitare au fost impozitate unilateral de către expertul desemnat a evalua doar îmbunătățirile aduse imobilelor construcții, iar noua valoarea de impozitare nu a fost însușită de către pârâtă.
Valoarea de circulație a terenurilor, inițial indicată în lei, a fost ulterior modificată în Euro, fără punerea în discuția părților a acestei modificări.
Pârâta recurentă a arătat, în esență, prin memoriul de recurs, ce s-a solicitat prin cererea principală și prin cererea reconvențională, concluzionând în sensul că în masa succesorală după defunctul B. G. nu poate fi inclusă cota de ½ parte din construcțiile de la nr. 58 pentru că atât acestea, cât și cele de la nr. 56, au fost edificate de părinții părților sub durata căsătorie, care a avut loc în 1946, în același sens fiind și mențiunile din registrele agricole.
În ceea ce privește terenurile din titlurile de proprietate, în masa succesorală după bunicul B. G., nu poate fi reținută ca intrând în cota de ½
- a parte pentru că aceste terenuri au constituit zestrea numitei B. M., mama părților din litigiu, în acest sens procedându-se la încheierea convenției din anul 1993.
În mod nelegal s-a menținut hotărârea instanței de fond prin care s-a dezbătut și succesiunea după numitul B. I., în condițiile în care a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 2. și în care s-a menționat că în masa succesorală după acesta se include cota de ½ - parte din casa de locuit și anexa gospodărească din imobilele de la nr. 56-58.
Mama părților, B. M., a renunțat la dreptul său după soț, în favoarea copiilor.
Instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică în ceea ce privește cotele părți ce le-ar reveni celor două părți, cei doi frați, iar instanța de fond a pronunțat o soluție neconformă cu probele administrate în cauză.
Reclamantul B. V. G. nu este îndreptățit la a pretinde un drept de creanță constând în investiții aduse la imobilul de la nr. 56, unde de altfel și domiciliază, dar și de la nr. 58, pentru că imobilul de la nr. 56 i-a revenit încă din anul 1993, în urma înțelegerii dintre părți, iar potrivit literaturii de specialitate, nu sunt supuse partajului adăugirile sau îmbunătățirile, cum este cazul în speță, efectuate de unul dintre copărtași.
Prin urmare, această cerere a reclamantului este inadmisibilă, precum
și prescrisă extinctiv, pentru că au fost făcute în anul 1991, pentru confortul său și al familiei sale și nu mai pot fi imputate asupra masei succesorale.
Stabilirea sultei este nelegală, prin prisma art. 6739 C.proc.civ., și raportat la înțelegerea intervenită între părți în anul 1993, înțelegere potrivit căreia bunurile urmau să se împartă în cote egale de câte ½ parte pentru fiecare și fără plata sultei.
Pr in propr iul recurs, recl amanț ii recurenț i B. M., S. O. C. și B. V. C. , ausolicitat, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1-3 C.proc.civ., modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii în parte a propriul apel și a schimbării în parte a sentinței fondului, în sensul atribuirii în lotul reclamantului a terenului în suprafață de 10957 mp., din locul numit „., din suprafața totală de 11457 mp., înscrisă în CF nr. 1259 F. și atribuirea în lotul pârâtei a diferenței de 500 mp., cu modificarea corespunzătoare a sultei datorate de către pârâta B. M., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanții au reprodus dispozitivul deciziei recurate, apreciind că această decizie este nelegală, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 741 C. și art. 6739 C.proc.civ., întrucât, fiecare dintre moștenitori era îndreptățit să primească în natură partea de bunuri la care avea dreptul. Instanțele de fond au luat în considerare, ca unic criteriu, înțelegerea intervenită între părți în anul 1993, fără să țină cont de faptul că după această dată a urmat o serie de evenimente care au determinat o schimbare de situație, respectiv: titlul de proprietate a fost emis abia în 1996, după 3 ani de la data înțelegerii; testamentul prin care defuncta B. G. i-a lăsat nepotului ei de fiu, B. V. G., întreaga sa avere, a fost redactat la 3 ani de la înțelegere; reclamantul are o cotă mai mare de proprietate, de 1. părți din masa succesorală, în timp ce pârâta B. M. are o cotă de doar 3. părți; reclamantul folosește acest teren din anul 1969, întrucât este aferent gospodăriei lui, aducându-i o serie de îmbunătățiri și amenajări; reclamantul este cel care a plătit tot timpul impozitul pentru acest teren; intimata s-a mutat în B. M. și nu este interesată de lucrarea terenului; pârâtei i-a dat o suprafață totală de teren care depășește cota sa de proprietate, respectiv, i s- au atribuit terenuri corespunzătoare cotei de ½ parte, deși cota ei din moștenire este doar de 3. părți. T. a reținut că reclamantul nu s-a opus partajării masei succesorale conform înțelegerii din (...), omițând să observe că prin întâmpinarea la cererea reconvențională și prin precizarea de acțiune depusă la (...), reclamantul a arătat că solicită partajarea așa cum părțile s-au înțeles și cum folosesc bunurile de la acea dată, iar la dezbaterea pe fond a cauzei, a solicitat partajarea conform modului de folosință actual. Din terenul „. reclamantul folosea suprafața de 10957 mp., iar pârâta doar 500 mp., această folosință fiind confirmată și de expertul K. T. în lucrarea sa de expertiză tehnică, expertiză necontrazisă de pârâtă. Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, recl aman ț ii au solicitatrespingerea recursului pârâtei ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că, pârâta, prin reprezentantul său, a afirmat că este de acord cuvalorile indicate de reclamant și că nu dorește efectuarea unei expertize, necontestând valoarea terenurilor pe tot parcursul procesului. Nici cererea subsidiară de modificare a deciziei nu este fondată, câtă vreme, prima instanță a stabilit corect starea de fapt, raportat la ansamblul probelor administrate în cauză. De asemenea, la efectuarea partajului s-a ținut seama de înțelegerea dintre părți din anul 1993. Recursurile sunt fondate în parte. Principalul motiv din ambele recursuri vizează greșita modalitate de partajare a imobilelor succesorale între comoștenitori, fiecare dintre recurenți arătând de ce, după propria apreciere, modalitatea de partajare ar fi greșită. Verificându-se modalitatea în care prima instanță a procedat la partajarea imobilelor succesorale, modalitatea de partaj fiind apoi menținută de către instanța de apel, Curtea constată că singurul criteriu, fundamental și esențial, avut în vedere la sistarea stării de indiviziune succesorală, l-a constituit înțelegerea dintre părți încheiată la data de (...) și materializată în înscrisul sub semnătură privată depus la filele 41-44 dosar fond. În privința acestui înscris, Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., rap. la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., a invocat un motiv de recurs de ordine publică, în ședința publică din (...), și anume, nulitatea acestei înțelegeri de împărțeală între comoștenitori, pe motiv că aceasta reprezintă în realitate o convenție asupra unei succesiuni nedeschise, prohibită de art. 965 C. Din cuprinsul acestei înțelegeri rezultă faptul că la încheierea acesteia au participat: B. M. - mamă; B. M. - fiică; B. V. G. - fiu; B. G. - mama; B. V. - nepot (f. 41-44 dosar fond). Această înțelegere, așa cum s-a arătat anterior, a fost încheiată la data de (...), dată la care atât B. G., cât și B. M., soția lui B. I., erau încă în viață. Din actele de stare civilă depuse la dosarul de fond, coroborate cu certificatele de moștenitor (f. 7-9, f. 69, f. 105, f. 113, f. 114 dosar fond), rezultă faptul că B. G. a decedat la data de (...), în timp ce numita B. M. (nora lui B. G.), căsătorită cu B. I., fiul lui G., a decedat la data de (...). Potrivit art. 965 alin. 2 C., nu se poate face renunțare la o succesiune ce nu este deschisă, nici nu se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimțământul celui a cărui succesiune este în chestiune. Acest text legal prohibește, în mod imperativ, orice fel de pact asupra unei succesiuni nedeschise, chiar dacă la încheierea unui astfel de pact și-ar da consimțământul chiar cel cu privire la a cărui succesiune s-ar încheia respectivul pact. Cu alte cuvinte, textul art. 965 alin. 2 C. nu permite, sub sancțiunea nulității absolute, încheierea niciunei convenții care are ca obiect bunuri ori drepturi ce ar urma să intre în masa succesorală a unei succesiuni nedeschise încă. Or, înțelegerea încheiată la data de (...) avea ca obiect inclusiv bunurile care ar fi urmat să intre în masa succesorală după defuncta B. M., căsătorită cu B. I., acesta din urmă fiind fiul lui B. G. și B. G., cât mai ales bunurile succesorale care ar fi urmat să intre în masa succesorală după defuncta B. G. Este bine știut faptul că succesiunea se deschide prin moartea celui despre a cărui moștenire este vorba. În speță, succesiunea după B. G. s-a deschis abia la data decesului acesteia, (...), în timp ce succesiunea după B. M., nora lui G., s-a deschisabia la data de (...), astfel încât, la data încheierii înțelegerii din (...) cele două succesiuni încă nu erau deschise, erau doar viitoare, motiv pentru care această înțelegere intră sub incidența art. 965 alin. 2 C. Drept urmare, această înțelegere, fiind nulă absolut prin prisma art. 965 alin. 2 C., nu poate fi avută în vedere ca și criteriu exclusiv la alegerea modalității de partaj între comoștenitori. Nulitatea absolută a acestei înțelegeri de partaj vizează modalitatea efectivă de împărțeală statuată prin clauzele acestei înțelegeri, însă, nimic nu se opune ca la o eventuală viitoare partajare să fie avute în vedere criteriile menționate de moștenitori la încheierea acestei înțelegeri. Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că antecesorii comuni ai părților au fost B. G., decedat la data de (...), căsătorit cu B. G., decedată la data de (...). Aceștia au avut un fiu, pe B. I., decedat la data de (...), căsătorit cu M., decedată la data de (...), precum și două fiice, pe C. Ana, decedată în 2000, și ai cărei succesori sunt pârâții intimați R. V., C. L. și L. S., și pe G. M., decedată în 2002, și ai cărei succesori sunt pârâții intimați P. S., M. M., M. Ana și G. I. Întrucât prin întâmpinările depuse la dosarul instanței de fond (f. 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22 dosar fond), succesorii lui C. Ana și G. M. au arătat că nu înțeleg să emită niciun fel de pretenții cu privire la succesiunile a căror constatare s-a solicitat prin cererea principală și prin cererea reconvențională, în soluționarea ulterioară a cauzei nu vor mai fi avute în vedere cotele părți ce le-ar reveni acestora din masa succesorală după B. G., acestea urmând să profite celorlalți moștenitori în virtutea dreptului de acrescământ. Din căsătoria lui B. I., fiul lui B. G. și B. G., cu B. M., au rezultat doi copii, pârâta B. M. și reclamantul B. V. G. Prin testamentul autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. E., numita B. G. a testat întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul său la data decesului nepotului său de fiu, B. V. G., reclamantul din prezenta cauză, iar acest testament a rămas valabil, având în vedere că, deși inițial pârâta B. M., printr-o precizare a cererii reconvenționale depuse la dosarul instanței de fond la data de (...) (f. 33 dosar fond), a solicitat anularea acestui testament, pe motiv că a fost făcut de către o persoană fără discernământ, ulterior, aceasta a renunțat la judecarea petitului având ca obiect anularea acestui testament, instanța de fond luând act de această renunțare în temeiul art. 246 C.proc.civ., iar pârâta B. M. neatacând ulterior, prin intermediul căii legale de atac ce putea fi exercitată împotriva hotărârii fondului, dispoziția primei instanțe prin care s-a constatat renunțarea sa la judecarea petitului având ca obiect anularea testamentului autentificat sub nr. 157/(...). Pe de altă parte, niciunul dintre moștenitorii cu eventuală vocație succesorală la succesiunea lui B. G. (evident sunt avuți în vedere moștenitorii rezervatari) nu a solicitat reducțiunea acestui testament la cotitatea disponibilă. Drept urmare, Curtea constată că acest testament este valabil, sub toate cele statuate în cuprinsul său, astfel încât, în virtutea acestui testament, unicul moștenitor al lui B. G., decedată la (...), este nepotul de fiu predecedat, respectiv reclamantul B. V. G. În ceea ce privește compunerea maselor succesorale după B. G., decedat la (...), după B. G., decedată la (...), B. I., decedat la data de (...) și B. M., soția lui B. I., decedată la data de (...), respectiv, cotele părți ce le revinmoștenitorilor din fiecare masă succesorală, Curtea constată că acestea au fost eronat stabilite de către prima instanță, eroare menținută de instanța de apel prin soluția de respingere a apelurilor, practic, în aceste limite, nefiind corect stabilită starea de fapt a cauzei. Astfel, prima instanță a stabilit, în mod nelegal, că în masa succesorală rămasă după defunctul B. G., decedat la data de (...), ar intra și cota de ½ - a parte din terenurile din suprafață totală de 15 ha și 1067 mp., cuprinse în titlul de proprietate nr. 6./(...). Acest titlu de proprietate a fost eliberat în temeiul dispozițiilor L. speciale de restituire nr. 1., lege de ale cărei dispoziții defunctul B. G. nu avea cum să uzeze, pentru simplul motiv că la data intrării în vigoare a L. nr. 1., B. G. era de mult decedat, acesta decedând la data de (...). Or, potrivit art. 8 din Legea nr. 1., în redactarea inițială în vigoare, de prevederile acestei legi beneficiau membrii cooperatori care au adus pământ în C.A.P. sau cărora li s-a preluat teren în orice mod de către aceasta, precum și în condiți ile legii civile , moște nitorii acestora , stabilirea dreptului de proprietate în temeiul L. nr. 1. făcându-se la cererea celui îndreptățit, prin eliberarea unui titlu de proprietate. Art. 13 alin. 1 din aceeași lege prevedea că, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Art. 13 alin. 2 prevedea că moștenitorii care nu își pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac Comisiei. În sfârșit, alin. 3 al art. 13 din aceeași lege prevedea că titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o Decizie în interesul legii nr. XI/(...), a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 8 și art. 13 alin. 2 din Legea nr. 1., beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 C., iar nu și cei care au renunțat la succesiune. În speță, au formulat cerere în temeiul L. nr. 1., în redactarea ei inițială, doar doi dintre moștenitorii defunctului B. G., decedat la (...), respectiv, soția sa, B. G., și fiul său, B. I. Astfel, B. G. a formulat cererea înregistrată sub nr. 485/(...) (f. 100 dosar fond), prin care a solicitat în baza L. nr. 1., „pământurile mele sau ale antecesorilor mei"; intrate în posesia C.A.P. și arătând în cuprinsul cererii „menționez că sunt moștenitorul legal al proprietarului de teren, decedat, B. G. din localitatea F.. La rândul său, B. I. a formulat cererea nr. 485/(...) (f. 112 dosar fond), pentru terenurile „ce i-au aparținut lui B. G., ca moștenitor legal al acestuia";. Cu alte cuvinte, au formulat în termen legal cerere în baza L. fondului funciar nr. 1., pentru terenurile ce i-au aparținut defunctului B. G., decedat în data de (...), și doar în calitate de moștenitori ai acestuia, soția supraviețuitoare B. G. și fiul B. I. Titlul de proprietate a fost emis, așadar, pe numele celor doi moștenitori care au uzat de prevederile L. nr. 1., și care au formulat în termen legal cerere în temeiul acestei legi, B. G. și B. I., dar acest titlul deproprietate nr. 6./(...) (f. 11 dosar fond) nu a fost emis pentru B. G. și B. I. în nume propriu, ci ca moștenitori ai lui B. G., decedat în anul 1971. Acest titlul de proprietate a fost contestat de către pârâta B. M. pe cale judecătorească, fiind menținut ca legal emis și valabil prin sentința civilă nr. 4861/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. (...), rămasă definitivă și irevocabilă. Pe cale de consecință, Curtea constată că în mod nelegal, cu aplicarea greșită a dispozițiilor L. nr. 1. și a dreptului civil în materie de succesiuni, prima instanță, ca de altfel și instanța de apel, au constatat că în masa succesorală după B. G., decedat în (...), ar intra cota de ½ - a parte din terenurile din acest titlu de proprietate. Drept urmare, întrucât, titlul de proprietate a fost eliberat pentru B. G. și B. I. ca moștenitori ai lui B. G., decedat în 1971, la partajarea terenurilor din acest titlul de proprietate, B. G. și B. I. trebuiau să procedeze, așa cum prevede expres art. 13 alin. 3 din Legea nr. 1., în redactarea inițială, potrivit dreptului comun, respectiv, potrivit legii civile în materie de succesiuni. Cu alte cuvinte, lui B. G. îi revenea din terenurile înscrise în acest titlu de proprietate o cotă de 1/4, în timp ce lui B. I. îi revenea o cotă de ¾. Cota de ¼ a lui B. G. revine în întregime lui B. V. G., reclamantul inițial din prezenta cauză, în baza testamentului autentificat sub nr. 157/(...), testament în virtutea căruia B. V. G. este unicul moștenitor al defunctei B. G. În ceea ce privește cota de ¾ ce revine pârâtului B. I. din terenurile înscrise în titlul de proprietate, la decesul acestuia, survenit la (...), această cotă urmează să fie deferită moștenitorilor legali ai acestuia, respectiv, soției supraviețuitoare B. M. (decedată la (...)), cota de ¼ din ¾, adică 3. părți, iar restul cotei de ¾ din ¾, adică 9/16 revine împreună reclamantului B. V. G. și pârâtei B. M., în calitate de descendenți de gradul I. Recapitulând, din masa succesorală compusă din terenurile din titlurile de proprietate, rămasă după B. I. (fiul lui G. și G., decedat la (...)), soția supraviețuitoare, B. M., decedată la (...), va avea o cotă de 3. părți, pârâta B. M., fiica lui B. I. și B. M., o cotă de 9. părți, iar reclamantul B. V. G., fiul lui I. și M. și fratele pârâtei B. M., va avea o cotă de 9. părți, cota totală de moștenire ce revine lui B. V. G. din terenurile din titlul de proprietate, prin luarea în considerare și a cotei moștenite de la B. G. urmând să fie de 1. părți (9., moștenită de la B. I. și ¼ din toate terenurile reprezentând cota moștenită de la B. G.). Desigur, față de decesul reclamantului B. V. G., masa succesorală rămasă după acesta urmează să fie deferită moștenitorilor săi legali, respectiv soției supraviețuitoare, B. M. (1/4 din cota totală de 1. părți din terenurile din titlul de proprietate, adică, 17/128), și descendenților de rândul I, S. O. C. și B. V. C. (împreună, ¾ din cota totală de 1., adică, 51/128 împreună, respectiv, 5. fiecare) (acte de stare civilă - f. 49-51,72-74 dosar apel). La rândul său, cota lui B. M., soția supraviețuitoare a lui B. I., de 3. părți din terenurile din titlul de proprietate, urmează să fie împărțită în părți egale, de câte ½ din 3. (adică 3. pentru fiecare), în favoarea celor doi descendenți ai acesteia, reclamantul B. V. G. și pârâta B. M. În final, din toate terenurile incluse în titlul de proprietate,pârâta B. M. va avea o cotă de 9. (moștenită după I.) + 3. (moștenită după M.), adică 12/32 parte (prin aducerea la numitor comun o cotă de 9. parte), în timp ce reclamantul B. V. G. va avea o cotă de 9. (moștenită după I.), ¼ (moștenită după B. G.) și 3. (moștenită după mama sa, M.), cota totală a acestuia fiind de 2. parte. Desigur, cota lui B. V. G. trece la succesorii săi, soția supraviețuitoare urmând să aibă în final, din terenurile înscrise în titlul de proprietate o cotă de 2. parte (prin aducerea la numitor comun, o cotă de 4. parte), reclamanții B. V. C. și S. O. C., fiecare o cotă de câte 6. parte. S tare a de copropr ie tate succesor al ă as upr a teren urilor din titlul de propr ie tate v a ex is ta în f in al în f avo are a p âr âte i B. M. în co tă d e 9. recl aman ta B. M., în co tă de 4. r ecl amanț ii B. V. C., î n co tă de 6. p ar te ș i recl aman ta S. O. C., în co tă de 6. p ar te . Întrucât nici prima instanță și nici instanța de apel nu au stabilit corect compunerea maselor succesorale după defuncții mai sus menționați și, implicit, nici cotele corecte și legale ce le revin moștenitorilor din fiecare masă succesorală, se poate aprecia în sensul că, în aceste limite, nu a fost corect stabilită starea de fapt a cauzei. Nefiind corect stabilită starea de fapt a cauzei cu privire la compunerea maselor succesorale ce urmau să fie partajate, cu privire la cotele legale ce le revin moștenitorilor din fiecare masă succesorală supusă viitorului partaj, este evident că nu a fost legal stabilit nici partajul între comoștenitori. Art. 6739 C.proc.civ. reglementează criteriile esențiale de care instanța trebuie să țină seama atunci când procedează la facerea unui partaj, prevăzând că „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, sau altele asemenea";. Dacă ar fi fost corect stabilită starea de fapt, în sensul celor mai sus arătate, instanței de recurs îi reveneau misiunea de a verifica dacă, raportat la respectiva stare de fapt au fost sau nu corect aplicate în cauză prevederile art. 6739 C.proc.civ. Însă, în speță, Curtea nu poate verifica dacă dispozițiile art. 6739 C.proc.civ. au fost sau nu corect aplicate, întrucât, pe de o parte, nu a fost corect stabilită starea de fapt a cauzei cu privire la compunerea maselor succesorale ce urmau să fie partajate, cu privire la cotele legale ce le revin moștenitorilor din fiecare masă succesorală supusă viitorului partaj, iar pe de altă parte, primele două criterii, esențiale și determinante la facerea partajului, menționate în textul art. 6739 C.proc.civ., nu pot fi aplicate în cauză. Astfel, criteriul acordului părților nu este aplicabil întrucât înțelegerea din (...) este lovită de nulitate absolută prin prisma art. 965 alin. 2 C., iar mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui copartajant nu poate fi luată în considerare, de maniera în care a fost stabilită de primele două instanțe, întrucât, aceasta a fost greșit stabilită, conform considerentelor exhaustiv expuse anterior. Drept urmare, la acest moment, nu se poate analiza legalitatea partajului de către instanța de recurs, impunându-se deci, în temeiul art. 312 alin. 3 C.proc.civ., casarea în parte a deciziei recurate, în ceea ce privește compunerea maselor succesorale după defuncții B. G., decedat în data de (...); B. G., decedată în data de (...); B. I., decedat în data de (...); B. M., decedată în data de (...); stabilirea cotelor ce le revin moștenitorilor din fiecare masă succesorală; partajarea maselor succesorale între moștenitori și, în aceste limite, trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor la același tribunal. Cu ocazia rejudecării, se va proceda la stabilirea corectei compuneri a maselor succesorale, a cotelor ce le revin moștenitorilor, ținându-se seama de toate cele statuate în paginile prezentei decizii; se va dispune efectuarea unei expertize topografice de specialitate având ca obiect partajarea terenurilor din titlurile de proprietate nr. 6./(...), în primul rând, ținându-se seama de cotele ideale de proprietate ce le revin moștenitorilor, iar în al doilea rând, de folosința faptică, actuală, constantă și continuă a acestor terenuri de către moștenitori, prin stabilirea eventualelor sulte, după o prealabilă evaluare a acestor terenuri la prețul de circulație actual. Toate celelalte motive de recurs, se impun a fi respinse ca nefondate, urmând să fie menținută în parte decizia recurată, în ceea ce privește respingerea în parte a apelurilor pârâtei B. M. și al reclamantului B. V. G., decedat pe parcursul soluționării cauzei în apel, continuat de moștenitorii legali B. M., S. O. C. și B. V. C., în contra Sentinței civile nr. 2580/(...) a J.ecătoriei B. M., pronunțată în dosar civil numărul (...), în ceea ce privește dispozițiile din sentința apelată referitoare la : constatarea calității reclamantului B. V. G. de unic moștenitor al defunctei B. G., în baza testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. - B. - M. constatarea edificării construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 58 de către defuncții B. G. și B. G.; constatarea edificării construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 56 de către defunctul reclamant B. V. G. respingerea cererii pârâtei B. M., privind constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M., în favoarea defuncților B. G. și B. G.; respingerea cererii pârâtei B. M., privind constatarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din localitatea F., str. I. nr. 56, jud. M., în favoarea defuncților B. I. și B. M. respingerea cererii pârâtei B. M. privind rectificarea CF nr. 1259 F., în sensul radierii dreptului de proprietate al defunctei B. G. asupra construcțiilor și a înscrierii dreptului de proprietate al defunctei B. M. constatarea că reclamantul B. V. G. a efectuat investiții la imobilul din localitatea F., str. I. nr. 56, în valoare de 82.595 lei și la imobilul din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M., în valoare de 1.089 lei; constatarea existenței în patrimoniul reclamantului B. V. G. a unui drept de creanță în sumă de 1.089 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate la imobilele din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M.; obligarea pârâtei B. M. să-i plătească reclamantului B. V. G. suma de 1.089 lei cu acest titlu; constatarea renunțării pârâtei B. M. la judecarea cererii având ca obiect anularea testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. - B. - M., constatându-se că în aceste limite primele două instanțe au pronunțat o soluție legală, pentru considerentele expuse în motivarea hotărârilor instanței de fond și de apel. În mod legal a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiunea reclamantului B. V. G., privind valorificarea dreptului de creanță reprezentând contravaloarea investițiilor, câtă vreme, acesta s-a găsit în posesia imobilelor în mod continuu și constant, astfel încât, cursul prescripției a fost suspendat potrivit art. 13 din Decretul nr. 167/1958. Motivele de recurs prin care se tinde la schimbarea soluției primelor două instanțe sub aspectul constatării cine anume a edificat imobilele construcție în litigiu, în ce condiții, cine a efectuat investiții, și deci, cine sunt proprietarii reali ai construcțiilor, vizează practic reaprecierea probelor, și întrucât, se încadrează în prevederile pct. 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ., în prezent abrogate, acestea sunt inadmisibile. Motivele de recurs prin care se tinde la reaprecierea probelor, analizarea mijloacelor de probă administrate în cauză, schimbarea în întregime a stării de fapt cu privire la edificarea construcțiilor și efectuarea investițiilor la imobilele din localitatea F., str. I. de la nr. 58, 56 etc., vizând netemeinicia deciziei recurate, intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 10 și 11 C.proc.civ., în prezent abrogate. Ca urmare a menținerii dispozițiilor referitoare la constatarea edificării construcției de la nr. 58 de către defuncții B. G. și B. G., se impune și respingerea petitului având ca obiect rectificarea CF nr. 1259 F., în sensul radierii dreptului de proprietate al lui B. G. asupra construcțiilor și al înscrierii acestui drept în favoarea lui B. M. Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de către instanța de rejudecare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite în parte recursurile declarate de reclamanții B. M., S. O. C. și B. V. C. și, respectiv, de pârâta B. M., în contra Deciziei civile numărul 239/A/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar civil numărul (...), pe care o casează în parte și trimite cauza pentru rejudecarea în parte a apelurilor declarate de pârâta B. M. și de reclamantul B. V. G., decedat pe parcursul soluționării cauzei în apel, continuat de moștenitorii legali, B. M., S. O. C. și B. V. C., în contra Sentinței civile nr. 2580/(...) a J.ecătoriei B. M., pronunțată în dosar civil numărul (...), în ceea ce privește compunerea maselor succesorale după defuncții B. G., decedat în data de (...); B. G., decedată în data de (...); B. I., decedat în data de (...); B. M., decedată în data de (...); stabilirea cotelor ce le revin moștenitorilor din fiecare masă succesorală; partajarea maselor succesorale între moștenitori. Păstrează în parte decizia recurată, în ceea ce privește respingerea în parte a apelurilor pârâtei B. M. și al reclamantului B. V. G., decedat pe parcursul soluționării cauzei în apel, continuat de moștenitorii legali B. M., S. O. C. și B. V. C., în contra Sentinței civile nr. 2580/(...) a J.ecătoriei B. M., pronunțată în dosar civil numărul (...), în ceea ce privește dispozițiile din sentința apelată referitoare la : constatarea calității reclamantului B. V. G. de unic moștenitor al defunctei B. G., în baza testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. - B. - M. constatarea edificării construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 58 de către defuncții B. G. și B. G.; constatarea edificării construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 56 de către defunctul reclamant B. V. G. respingerea cererii pârâtei B. M., privind constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M., în favoarea defuncților B. G. și B. G.; respingerea cererii pârâtei B. M., privind constatarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din localitatea F., str. I. nr. 56, jud. M., în favoarea defuncților B. I. și B. M. respingerea cererii pârâtei B. M. privind rectificarea CF nr. 1259 F., în sensul radierii dreptului de proprietate al defunctei B. G. asupra construcțiilor și a înscrierii dreptului de proprietate al defunctei B. M.constatarea că reclamantul B. V. G. a efectuat investiții la imobilul din localitatea F., str. I. nr. 56, în valoare de 82.595 lei și la imobilul din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M., în valoare de 1.089 lei; constatarea existenței în patrimoniul reclamantului B. V. G. a unui drept de creanță în sumă de 1.089 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate la imobilele din localitatea F., str. I. nr. 58, jud. M.; obligarea pârâtei B. M. să-i plătească reclamantului B. V. G. suma de 1.089 lei cu acest titlu; constatarea renunțării pârâtei B. M. la judecarea cererii având ca obiect anularea testamentului autentificat sub nr. 157/(...) de B. C. S. - B. - M. Fără cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din data de 01 iulie 2011. PREȘEDINTE J.ECĂTORI A.-A. P. C.-M. CONȚ I.-D. C. G. A. A. M. Red.CMC/dact.MS 3 ex./(...) J..fond: V.L.F. J..apel: D.M.H./D.Ț.
| ← Decizia civilă nr. 3484/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 296/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
