Decizia civilă nr. 248/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 248/A/2011
Ședința publică din 8 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE:
JUDECĂTOR:
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta A. E. prin mandatar A. F.-B., împotriva sentinței civile nr. nr. 255 din 16 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN C. N. DE D. ȘI A. N. D. R., având ca obiect expropriere.
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de doamna procuror S. A.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantei-apelante A. E., numitul A. F.-B., asistat de avocat N. D. în substituirea d-lui avocat H. M.-L., lipsă fiind reprezentantul pârâtului- intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, a fost declarat în termen legal și comunicat intimatului.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul reclamantei-apelante susține apelul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, și pe cale de consecință să se dispună modificarea hotărârii rimei instanțe în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată. Apreciază că sentința apelată este nelegală și netemeinică întrucât deși s-a indicat domiciliul ales al reclamantei, instanța de fond a comunicat sentința la o adresă greșită, precum și pentru că sentința primei instanțe a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 26 din Legea nr.33/1994 întrucât nu a stabilit o despăgubire la prețul de piață, raportându-se exclusiv la suplimentul de expertiză, și nu la raportul de expertiză.. Apreciază că s-au încălcat prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, întrucât instanța de fond nu a stăruit prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală aflarea adevărului. Pentru a pronunța o hotărâre temeinică și legală, instanțe de fond avea obligația de a analiza întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei și nicidecum să pronunțe o hotărâre bazată numai pe concluziile suplimentului la raportul de expertiză. F. că în prezent terenul se află în extravilan, este o consecință a exproprierii. Urmare a faptului că s-a construit autostrada terenul reclamantei-apelante a fost secționat, astfel căîn prezent nu există acces de la o parte la cealaltă. Apreciază că valoarea despăgubirilor stabilite prin raportul de expertiză efectuat în cauză este corectă.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul admiterii apelului așa cum a fost formulat în scris și în consecință acordarea despăgubirilor așa cum au fost stabilite prin raportul de expertiză efectuat în cauză. Apreciază că despăgubirile au fost greșit stabilite doar prin raportare la suplimentul la raportul de expertiză, și în mod greșit s-au stabilit despăgubiri la categoria extravilan, având în vedere că la dosar există un certificat de urbanism din care rezultă că terenul expropriat se află în intravilanul localității.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 255 din 16 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost respinsă cererea formulată de către reclamanta A. E. prin mandatar A. F. B. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin H. nr.
8. emisă de C. -. pentru aplicare Legii nr. 198/2004 s-au stabilit despăgubiri în valoare de 101.962,55 lei echivalentul sumei de 30.676,50 euro pentru terenul expropriat în suprafață de 1609 m.p., situat în Florești, tarlaua 41, parcela 37, nr. cadastral 4276. Terenul a făcut parte dintr-o parcelă mai mare de 9800 m.p., în proprietatea reclamantei rămânând o suprafață de
5483 m.p.
Pentru a verifica valoarea despăgubirilor, instanța a dispus efectuarea unei expertize de evaluare de către o comisie de experți respectiv B. E., M.
F. și P. Guș.
În urma raportului de expertiză completat cu răspunsul la obiecțiuni s-a stabilit că valoarea terenului la data efectuării suplimentului la raportul inițial respectiv (...) este de 77,160 lei echivalentul a 18.080 euro. Terenul a fost evaluat prin metoda comparației directe luându-se în calcul contracte de vânzare cumpărare pentru același tip de proprietăți depuse în anexa suplimentului la raportul de expertiză.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994 alin. 2 „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel la data întocmirii raportului de expertiză";.
Prin urmare, reținând că la data efectuării suplimentului raportului de expertiză (...) terenul valora 77,160 lei echivalentul a 18.080 euro, respectiv mai puțin decât valoarea despăgubirilor, instanța a apreciat că în cauză se impune respingerea cererii sub aspectul despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat.
Referitor la capătul de cerere în legătură cu diminuarea valorii terenului rămas în proprietatea reclamantei, această diminuare nu a fost dovedită.
Pe de o parte în proprietatea reclamantei a rămas un lot suficient de mare pentru ca acesta să poată avea o destinație economică, respectiv 5483 m.p.
Pe de altă parte, amplasarea terenului în apropierea autostrăzii poate ridica valoarea acestuia și nu să o scadă, astfel încât instanța a apreciat că partea de imobil rămas neexpropriată dobândește un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, respingând capătul de cerere vizând stabilirea despăgubirilor pentru scăderea valorii terenului rămas.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. E., prin mandatarul A. F. B., solicitând instanței modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac, reclamanta a solicitat recalificarea căii de atac în sensul că, în mod corect calea de atac este apelul și nu recursul, întrucât obiectul cererii are o valoare mai mare de 100.000 lei.
În prezenta acțiune, recurentul a solicitat suma de 144.360 Euro echivalentul în lei a sumei de 591.876 lei, așa încât sentința civilă nr. 2. a T. C. este susceptibilă a fi atacată cu apel, în temeiul art. 282 și urm. Cod proc.civ. și nu cu recurs.
În primul rând, s-a arătat că deși au fost depuse adrese prin care s-a indicat domiciliul procesual ales al recurentei, comunicarea sentinței s-a făcut la adresa indiciată în cererea introductivă, deși reprezentantul recurentei și-a modificat sediul de două ori, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Ultimul domiciliu ales era la SC A H. N. și A., cu sediul în C.-N., B-dul 21 D. 1989 nr. 104, M. Business C. Corp C Biroul 4 și cu toate acestea, sentința a fost comunicată la o adresă greșită.
În al doilea rând, reclamanta a arătat că instanța de fond nu a respectat dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care reglementează modalitatea determinării despăgubirilor pe cale judiciară, reținând că terenul valora 77.160 lei, echivalentul a 18.080 Euro, mai puțin decât valoarea despăgubirilor stabilite prin hotărâre.
Instanța pentru stabilirea valorii despăgubirilor s-a bazat strict pe suplimentul la raportul de expertiză inițial, fără a lua în considerare celelalte probe administrate și concluziile raportului de expertiză inițial, în care, aceeași comisie de experți stabilește la data de (...) o valoare a terenului de
224.000 lei, urmând ca anul ulterior valoarea terenului să scadă la suma de
77.160 lei.
Datorită faptului că instanța nu a analizat întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod proc.civ.
Pe de altă parte, instanța nu a respectat nici dispozițiile art. 27 din
Legea nr. 33/1994, care stabilește în sarcina instanței obligația de a proceda la compararea rezultatului expertizei cu oferta expropriatorului și pretențiile formulate de părți, iar stabilirea despăgubirii nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat, însă instanța nu a aplicat această dispoziție legală, luând în considerare doar concluziile suplimentului la expertiză.
Reclamanta a arătat că statuările făcute de expertul Gus P., cea care a întocmit suplimentul la expertiză sunt eronate, stabilind în mod arbitrar despăgubirile, fără să respecte dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
S-a arătat că acest supliment la expertiză a fost efectuat pro causa, cuprinzând elemente contrare realității, întrucât contractele de vânzare- cumpărare atașate raportului de expertiză vizează terenuri situate în extravilan, în condițiile în care terenul în suprafață de 3609 mp se află înintravilanul comunei F. F. că actualmente terenul se află în extravilan, este o consecință a exproprierii și nu poate duce la scăderea artificială a prețului din această cauză.
Deși inițial în raportul de expertiză depus la dosar în (...) experții au concluzionat prin raportare la standardele internaționale că valoarea terenului în litigiu este de 62,07 lei /mp, în ianuarie 2011 stabilesc o valoare de 5 euro/mp, de trei ori mai mică decât cea stabilită prin expertiza inițială. De asemenea, valoarea stabilită în suplimentul la expertiză este mai mică decât cea stabilită de C. N. P. C., ceea ce este inadmisibil.
Au fost depuse ca practică judiciară deciziile pronunțate de tribunalul
C. pentru terenuri similare terenului expropriat, prin care s-au acordat despăgubiri de 19,91 euro/mp, 26 euro/mp, etc.
Recurenta a apreciat că este îndreptățită să beneficieze de o dreaptă despăgubire în cazul în care terenul proprietatea sa a fost expropriat, întrucât în caz contrar s-ar ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate.
Prin întâmpinare, pârâtul S. R. prin C. N. de D. și A. N. din R. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Efectuarea raportului de expertiză și a suplimentului la raportul de expertiză s-au făcut cu respectarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr.
33/1994.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoareleconsiderente:
Reclamanta A. E. a declarat în cauză apel, solicitând modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii cererii de chemare în judecată. Când a motivat calea de atac, reclamanta și-a intitulat înscrisul recurs, iar cu titlu preliminar a solicitat recalificarea căii de atac.
Calea de atac declarată de reclamantă a fost corect intitulată „apel";, iar în motivele de apel s-a făcut mențiunea potrivit căreia, calea de atac ar fi recursul.
Această aparentă contradicție derivă din faptul că, în sentință calea de atac indicată de instanță a fost recursul și nu apelul. Reclamanta și-a precizat acțiunea (f. 188) și a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de
144.360 euro, sumă reprezentând despăgubiri aferente terenului expropriat, precum și repararea prejudiciului suferit prin scăderea valorii terenului rămas neexpropriat.
Având în vedere că pretențiile reclamantei depășesc cu mult suma de
100.000 lei, curtea a constatat că, în mod corect aceasta a declarat apel și nu recurs, având în vedere dispozițiile art. 282 Cod proc.civ., coroborate cu dispozițiile art. 2821 Cod proc.civ. Într-adevăr, instanța de fond a săvârșit o eroare cu privire la calea de atac incidentă, indicând recursul ca fiind calea de atac, însă calea de atac este dată de lege și nu de judecător. Având în vedere că reclamanta a declarat apel împotriva sentinței, curtea a apreciat că nu se impunea recalificarea căii de atac, înscrisul înregistrat în (...) a fost luat în considerare ca fiind memoriul în care s-au dezvoltat motivele de apel. Prima critică invocată de reclamantă vizează faptul că, sentința a fost comunicată la altă adresă decât cea precizată de reprezentantul reclamanteicare și-a modificat sediul de 2 ori în timpul derulării cauzei în fața primei instanță și această împrejurare a fost adusă la cunoștința instanței. Într-adevăr, reclamanta și-a modificat domiciliul ales prin precizarea de acțiune, adresa fiind C.-N., B-dul 21 D. nr. 104 M. C. B., corp C, biroul 4, iar sentința a fost comunicată în data de (...), la adresa C.-N., A. G. nr. 7, apartamentul 3 (f.268). Cu toate acestea, reclamantei nu i s-a provocat nicio vătămare, pierderea termenului pentru exercitarea căii de atac fiind doar ipotetică, întrucât reclamanta, diligentă fiind, a declarat apel în data de (...), anterior comunicării sentinței, iar memoriul cuprinzând motivele de apel a fost depuse înainte de primul termen de judecată, fiind astfel respectate dispozițiile art. 287 alin. 2 Cod proc.civ. Deci, această critică este irelevantă. A doua critică vizează faptul că soluția instanței de fond s-a bazat numai pe suplimentul la raportul de expertiză din (...), fără a fi luate în considerare celelalte probe administrate, mai ales raportul de expertiză inițial, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod proc.civ. Prin hotărârea nr. 81/(...) dată de C. N. de A. și D. N. din R. SA s-au acordat reclamantei despăgubiri în sumă de 101.962,55 lei pentru imobilul în suprafață de 3609 mp (f. 7). Valoarea despăgubirilor a fost contestată de reclamantă prin prezenta acțiune, instanța dispunând efectuarea unui raport de expertiză, acesta fiind mijlocul d probă utilizat pentru verificarea valorii despăgubirilor, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994. S-a efectuat un raport de expertiză în (...) (f. 210-216), în care s-a concluzionat că valoarea terenului expropriat este de 244.000 lei. La acest raport de expertiză s-au formulat obiecțiuni de către pârât cu respectarea dispozițiilor art. 212 alin. 2 Cod proc.civ., întrucât această lucrare nu întrunea cerințele legale. Terenul trebuia evaluat în funcție de prețurile stabilite în contracte autentice de vânzare-cumpărare, încheiate în perioada întocmirii respective, pentru imobile similare celui expropriat. Instanța a încuviințat aceste obiecțiuni și, în suplimentul la raportul de expertiză (răspunsul la obiecțiuni) înregistrat în (...) (f. 243), comisia de experți a stabilit valoarea imobilului în litigiu raportat la tranzacții pentru imobile similare situate în aceeași unitate administrativă, în perioada (...) - (...), stabilind că valoarea terenului expropriat este de 77.160 lei, echivalentul a 18.080 euro. C. constată că administrarea probațiunii de către instanța de fond s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Astfel, art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, prevede că la calcularea cuantumului despăgubirilor se va avea în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel din unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză. Prima instanță în mod corect a înlăturat concluziile raportului inițial de expertiză, deoarece acesta nu a fost efectuat cu respectarea dispozițiilor legale mai sus reținute. La evaluarea proprietății prin metoda comparației de piață experții au avut în vedere oferte de vânzare-cumpărare pentru imobile similare situate în Luna de Sus pentru perioada ianuarie 2010. Aceste oferte de vânzare nu pot fi luate în considerare, întrucât acestea nu reflectăprețul real de vânzare a unui imobil, de regulă, oferta de vânzare având o valoare superioară prețului de vânzare al terenului. Această susținere a și fost confirmată, întrucât prețul de vânzare-cumpărare al imobilelor similare, stabilit în contracte de vânzare-cumpărare pentru perioada iunie - octombrie 2010 fiind mult mai scăzut, după cum a rezultat și din răspunsul la obiecțiuni. Așadar, curtea constată că în mod legal instanța de fond a avut în vedere la stabilirea despăgubirilor suplimentul la raportul de expertiză, deoarece acesta a fost efectuat cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994. Administrarea probațiunii s-a făcut în concordanță u dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod proc.civ., instanța pronunțând o sentință legală și temeinică. După depunerea suplimentului la raportul de expertiză, reclamanta nu a mai solicitat suplimentarea probațiunii, împrejurare ce rezultă din încheierea din (...). În această circumstanță, reclamanta nu mai poate invoca cu succes în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care apelanta nu le-a propus și administrat în condițiile legii, după cum rezultă din dispozițiile art. 129 alin. 51 Cod proc.civ., introdus prin art. I pct. 14 din Legea nr. 202/2010. Nu pot fi primite criticile vizând statuările eronate făcute de expert Gus P. în suplimentul la raportul de expertiză. În primul rând suplimentul la raportul de expertiză nu este întocmit de dl. profesor Gus P., ci de comisia de experți: dl. ing. E. B., d-na ing. M.ela F. și dl. profesor P. Gus (f. 244). În al doilea rând, criticile vizând faptul că valoarea terenului stabilită în suplimentul raportului de expertiză nu reprezintă valoarea reală a acestuia, deoarece au fost atașate contracte de vânzare-cumpărare ale unor terenuri aflate în extravilan, sunt tardiv formulate, fără respectarea dispozițiilor art. 212 alin. 2 Cod proc.civ. Suplimentul raportului de expertiză a fost comunicat reclamantei în data de (...), s-a acordat un termen în vederea studierii acestuia și depunerii obiecțiunilor dacă era cazul, însă în ședința publică din (...) reclamanta nu a formulat obiecțiuni și nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize, potrivit art. 212 alin. 2 Cod proc.civ. Prin urmare, nici această critică nu poate fi primită. Stabilirea despăgubirilor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 25, 27 din Legea nr. 33/1994, și prin urmare, cuantumul sumei stabilite cu titlu de despăgubire în hotărârea nr. 81/(...) reprezintă o dreaptă și prealabilă despăgubire pentru terenul expropriat. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat apelul reclamantei A. E. împotriva sentinței civile nr. 255 din 16 martie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. E. împotriva sentinței civile nr. 255 din 16 martie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Dată și pronunțată în ședința publică din 8 iunie 2011. PREȘED.TE JUDECĂTOR GREFIER T. A. N. T. D. M. T. Red. T.A.N. dact. GC 5 ex/(...) Jud.primă instanță: M. T.
| ← Decizia civilă nr. 4846/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2476/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
