Decizia civilă nr. 2720/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2720/R/2011
Ședința publică din 08 iulie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER: A. A. M.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 3. (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat F. T., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
Se constată că la data de (...), reclamantul intimat, prin intermediul doamnei avocat Z. L. C., a înregistrat la dosar „. scrise";, prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat în recurs.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de (...), care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 3. (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...) s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul F. T., în contradictoriu cu pârâtul P. M. C.-N. și, în consecință, s-a anulat D. nr.
1399/(...), emisă de P. municipiului C.-N.
S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantului a terenului liber în suprafață de 1564 mp. din nr. top. 16432, înscris inițial în C.F. nr.
4201 C., situat în mun. C.-N., B-dul Muncii (fostă strada P.).
S-a respins cererea având ca obiect restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru diferența de teren în suprafață de 1336 mp.
A fost obligat pârâtul să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2240 lei, iar reclamantul a fost obligat să plătească în favoarea expertului B. I. diferență onorariu în sumă de 1640 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin
D. nr. 1399/(...), emisă de P. municipiului C.-N. s-a respins N. nr. 1087 din
(...), înregistrată sub nr. 47860/3 din (...), formulată de reclamantul F. T. pentru terenul situat în mun. C.-N., B-dul Muncii nr. 40, cu motivarea că reclamantul nu face dovada calității de proprietar al terenului revendicat, iar acest teren a făcut obiectul unui schimb.
În Referatul privind propunerea de soluționare a notificării, Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 1. C.-N. a reținut că, potrivit Adresei nr.
3808 din 8 noiembrie 1973 a Consiliului P.ular al județului C., D. pentru
Agricultură, Industrie Alimentară și Ape, reclamantului i s-a comunicat faptul că în anul 1964 i s-a comasat în perimetrul I.A.S. C. suprafața de 29 ari (2900 mp.) teren arabil, pentru care, conform prevederilor D.ui nr.
151/1950 i s-a atribuit în schimb suprafața de 2268 mp. teren arabil proprietatea I.A.S. C. din nr. top. 16342, situat în str. P. „Dealul Sfântu G.";. Prin Decizia nr. 146 din 29 aprilie 1986 a Comitetului Executiv al Consiliului P.ular al Județului C. s-a preluat în proprietatea statului suprafața de 1918 mp. din imobilul situat la adresa menționată mai sus, înscris în C.F. nr.
4201, cu nr. top. 1643/2/2 și s-a atribuit în schimbul acesteia în proprietatea reclamantului F. T. suprafața de 986 mp. teren situat în municipiul C.-N., str. O. nr. 213, înscris în C.F. nr. 14446 cu nr. top. 18743.
Situația de fapt reținută în referatul examinat este corectă, iar reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisurile la care se face trimitere.
În completarea actelor menționate în referat au fost depuse Actul de schimb nr. 764/(...) și Avizul nr. 39/1985, emis în vederea schimbului de terenuri.
Tribunalul reține de asemenea că, prin N. înregistrată la B. C. M. sub nr. 1087/(...), reclamantul F. T. a solicitat în temeiul Legii nr. 1. acordarea unui teren în suprafață de 1564 mp. în perimetrul construibil al municipiului C.-N., în schimbul terenul preluat în str. P., în prezent B-dul M. În cuprinsul notificării reclamantul a arătat că a fost despăgubit pentru suprafața de 350 mp. teren, expropriată prin D. nr. 4., pentru care nu solicită măsuri reparatorii și a mai primit în schimb o suprafață de 986 mp. teren pe strada O. nr. 213, urmând să primească diferența de suprafața -
1564 mp. -.
Rezultă din cele expuse că în aceste limite a fost învestită Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 1. C.-N. și în aceste limite se va exercita și controlul de legalitate cu privire la D. nr. 1399/(...), emisă de P. municipiului C.-N. . Este de remarcat faptul că dispoziția este nelegală deoarece pentru suprafața de 1564 mp. reclamantul a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, având în vedere succesiunea operațiunilor tehnice și juridice operate cu privire la suprafețele de teren menționate.
În ceea ce privește suprafața de 350 mp. expropriată prin D. nr. 4. reclamantul a arătat și în cuprinsul declarației autentificate prin Î. B. G. H. T. sub nr. 1362/(...) că a primit despăgubiri și nu a solicitat restituirea acestei suprafețe.
Pentru identificarea terenului situat în C.-N., B-dul Muncii (fostă str.
P.) instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea topografie de către ing. B. I.. Conform expertizei efectuate suprafața de 2268 mp. face parte parțial din imobilul cu nr. top. 16432. pe terenul măsurat, având suprafața arătată, s-a constatat că nu există construcții definitive și nici rețele tehnico-edilitare. Ca și amplasament, terenul se află pe latura de nord, în spatele blocului de locuințe B., nr.101 și a blocului Bl.A2 nr. 87, Cămin de N. de pe B-dul muncii. În urma identificării și măsurii terenului având datele arătate, expertul a propus restituirea în natură a suprafeței de
2268 mp.
Instanța a procedat de asemenea la verificarea existenței unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar sau a unor notificări depuse în baza Legii nr. 1. cu privire la imobilul teren având nr. top. 16432, dar din adresa nr. 54350/452/(...), emisă de D. P. M.
C.-N. și E. P. rezultă că notificarea a fost înregistrată de către reclamantul F.
T.
Având în vedere concluziile expertizei și în urma examinării planurilor de situație care fac parte integrantă din raport, instanța a apreciat că este posibilă restituirea în natură a suprafeței de teren la care este îndreptățit reclamantul, respectiv 1564 mp. pe vechiul amplasament, ce a rezultat în urma ultimului schimb efectuat. De altfel, așa cum reiese din cele ce preced, în temeiul Legii nr. 1., aceasta era suprafața solicitată de către reclamant, iar nu 2900 mp. cum se arată în cererea de chemare în judecată. Instanța a apreciat că nu se impune efectuarea unei variante suplimentare la raportul de expertiză și întocmirea schiței de amplasament și pentru suprafață de
1564 mp., deoarece în ipoteza rămânerii irevocabile a soluției de restituire în natură, Comisia locală C.-N. are obligația să procedeze la punerea în posesie în posesie a reclamantului din suprafața de teren identificată ca fiind liberă de construcții. T. instanța a apreciat că nu se impune stabilirea valorii suprafeței menționate în condițiile în care suprafața de 1564 mp. reprezintă o parte din amplasamentul primit în schimb de către reclamant pe fosta str. P., în prezent B-dul M. Concluziile în acest sens ale expertului nu au fost contestate de către reclamant, motiv pentru care instanța a respins cererea de repunere pe rol înregistrată la data de (...).
În altă ordine de idei, susținerile reclamantului în sensul că terenul în suprafață de 986 mp. de pe str. O. nr. 213 nu ar îndeplini cerințele pentru edificarea unei construcții impun două precizări: reclamantul a acceptat această suprafață primită în schimb, aspect care rezultă și din cuprinsul notificării formulate în temeiul Legii nr. 1., iar pe de altă parte, terenul de pe str. O. nu formează obiectul judecății, reclamantul solicitând restituirea în natură a unei suprafețe de 1564 mp. teren
Pentru considerentele expuse, instanța a apreciat că acțiunea formulată de reclamantul F. T. este în parte întemeiată și urmează să fie astfel admisă.
În consecință, în temeiul art. 26 alin. 3 coroborat cu art. 3 alin. 1 lit. a) din L. nr. 1., republicată, cu modificările și completările ulterioare, se va anula D. nr. 1399/(...), emisă de P. municipiului C.-N., iar potrivit art. 1 alin. 1 și art. 9 din același act normativ se va dispune restituirea în natură în favoarea reclamantului a terenului liber în suprafață de 1564 mp. din nr. top. 16432, înscris inițial în C.F. nr. 4201 C., situat în mun. C.-N., B-dul Muncii (fostă strada P.).
Pentru motivele expuse, se va respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru diferența de teren în suprafață de 1336 mp.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 C.pr.civ. pârâtul P. municipiului C.-N., a cărui culpă procesuală este dovedită, a fost obligat să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2240 lei, reprezentând onorariu expert conform actelor justificative existente la dosarul cauzei.
Instanța a obligat reclamantul să plătească în favoarea expertului B. I. diferență onorariu în sumă de 1640 lei, deoarece acesta nu și-a îndeplinit obligația de a achita diferența de onorariu pentru expertiza efectuată.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul P. M.C.-N. a declarat recurs întermen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că în mod greșit tribunalul a stabilit că dispoziția emisă de pârât este nelegală deoarece pentru suprafațade 1.564 mp. nu s-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului la acordarea de măsuri reparatorii. D. atacată a fost emisă în conformitate cu art. 4 alin. 2 din L. nr. 1. și art. 1 lit. e și art. 23 pct. 1 din H.G. nr. 250/2007, referitoare la faptul că sarcina probei deținerii proprietății incumbă persoanei care pretinde dreptul, respectiv prin acte doveditoare se înțeleg actele juridice care atestă calitatea de moștenitor.
În speță, reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după fostul proprietar tabular, nedepunând un certificat de moștenitor ori de constatare a calității de moștenitor la dosarul intern de soluționare a notificării, motiv pentru care acesta a fost verificat în conformitate cu art. 1 pct. 5 din H.G. nr. 250/2007
Pe de altă parte, terenul în suprafață de 986 mp. situat în C.-N., str. O., nr. 213 a fost acceptat de reclamant în urma schimbului teren preluat de S. Român și nu face obiectul notificării.
În altă ordine de idei, existența și validitatea contactului de schimb imobiliar se prezumă raportat la dispozițiile art. 17 din D.-Lege nr.
151/1938 care consacră principiul potrivit căruia drepturile reale imobiliare nu se puteau strămuta decât dacă s-a efectuat întabularea.
L. nr. 1. instituie o procedură administrativă obligatorie în cadrul căreia primarul are obligația de a soluționa pe fond notificarea sub toate aspectele, inclusiv posibilitatea legală de a alege modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent.
Legiuitorul prevede în mod expres în art. 16 alin. 1 și alin. 2 din Titlul
VII al Legii nr. 247/2005 faptul că dosarele se predau S. C. C. însoțite de dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor.
În mod greșit tribunalul a dispus obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată întrucât dispoziția atacată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, iar terenul în litigiu a făcut obiectul unui schimb de terenuri.
Reclamantul intimat F. T., prin întâmpinare, a solicitat instanțeirespingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată (f.7-12).
În susținerea poziției procesuale, reclamantul intimat a arătat că, în mod corect, prima instanță a statuat că are calitatea de persoană îndreptățită la restituirea imobilului revendicat, iar dispozițiile legale invocate de recurent referitoare la moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite și la analizarea actelor de stare civilă pentru analizarea calității de moștenitor nu își găsesc aplicarea în prezentul litigiu.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:
Astfel, potrivit Adresei nr. 3808 din 8 noiembrie 1973 a Consiliului
P.ular al județului C., D. pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Ape, reclamantului i s-a comunicat faptul că în anul 1964 i s-a comasat în perimetrul I.A.S. C. suprafața de 29 ari (2900 mp.) teren arabil, pentru care, conform prevederilor D.ui nr. 151/1950 i s-a atribuit în schimb suprafața de
2268 mp. teren arabil proprietatea I.A.S. C. din nr. top. 16432, situat în str.
P. „Dealul Sfântu G."; (f.4 dosar fond).
Prin Decizia nr. 146 din 29 aprilie 1986 a Comitetului Executiv al
Consiliului P.ular al Județului C. s-a preluat în proprietatea statului suprafața de 1918 mp. din imobilul situat la adresa menționată mai sus, înscris în C.F. nr. 4201, cu nr. top. 16432/2/2 și s-a atribuit, în schimbul acesteia, în proprietatea reclamantului F. T., suprafața de 986 mp. terensituat în municipiul C.-N., str. O. nr. 213, înscris în C.F. nr. 14446 cu nr. top. 18743 (f.13, f.67-77 dosar fond).
În completarea actelor mai sus menționate au fost depuse Actul de schimb nr. 764/(...) încheiat între ICRAL C. N. și reclamant având ca obiect schimbul de teren în suprafață de 986 mp. teren situat în municipiul C.-N., str. O. nr. 213, înscris în C.F. nr. 14446 cu nr. top. 18743 și Avizul nr.
39/1985, emis în vederea schimbului de terenuri (f.67-77 dosar fond).
Prin N. înregistrată la B. C. M. sub nr. 1087/(...), reclamantul F. T. a solicitat în temeiul Legii nr. 1. acordarea unui teren în suprafață de 1564 mp. în perimetrul construibil al municipiului C.-N., în schimbul terenul preluat în str. P., în prezent B-dul Muncii (f. 24 dosar fond).
În cuprinsul notificării reclamantul a arătat că a fost despăgubit pentru suprafața de 350 mp. teren, expropriată prin D. nr. 4., pentru care nu solicită măsuri reparatorii și a mai primit în schimb o suprafață de 986 mp. teren pe strada O. nr. 213, urmând să primească diferența de suprafața de 1564 mp.
Prin D. nr. 1399/(...) emisă de pârâtul P. municipiului C.-N. s-a respins notificarea nr. 1087 din (...), înregistrată sub nr. 47860/3 din (...), formulată de reclamantul F. T. pentru terenul situat în mun. C.-N., B-dul Muncii nr. 40, cu motivarea că reclamantul nu face dovada calității de proprietar al terenului revendicat, iar acest teren a făcut obiectul unui schimb (f.22 dosar fond).
Conform art. 3 alin.1 lit. a din L. nr.1., sunt îndreptățite, in înțelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constând in restituire in natura sau, după caz, prin echivalent: persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării in mod abuziv a acestora.
Potrivit art.24 din L. nr.1., republicată, „In absenta unor probe contrare, existenta si, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus in executare măsura preluării abuzive.
In aplicarea prevederilor alin. (1) si in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus in executare măsura preluării abuzive este presupusa ca deține imobilul sub nume de proprietar";.
Critica pârâtului recurent referitoare la faptul că reclamantul nu a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii întrucât terenul nu a fost întabulat în cartea funciară conform art.17 din D. Lege nr.115/1938 nu este fondată deoarece, în temeiul art.24 alin.2 din L. nr.1., reclamantul F. T. este persoana fizică individualizată în actele normative administrative mai sus arătate, de la care s-a dispus măsura preluării abuzive, inițial a terenului în suprafață de 2900 mp și, ulterior, a terenului în suprafață de 1918 mp. astfel încât acesta este prezumat de lege că a deținut imobilul în litigiu sub nume de proprietar motiv pentru care Curtea constată că în mod corect tribunalul a stabilit că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de L. nr.1. pentru diferența de teren de 1564 mp (2900-986-
350=1564).
Motivele de apel ale pârâtului având ca obiect împrejurarea că reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după fostul proprietar tabular în sensul că nu a depus la dosarul intern un certificat de moștenitor sau un certificat de constatare a calității de moștenitor nu pot fi reținute ca fiind întemeiate deoarece, așa cum s-a arătat anterior, dispozițiile art.4alin.2 din L. nr.1. potrivit cărora „De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite"; precum și cele corespondente acestui text legal din HG nr.250/2007, nu sunt aplicabile în speță întrucât sunt, pe deplin, incidente cele ale art.3 alin.1 lit. a din același act normativ, reclamantul fiind persoana fizică, proprietar al imobilelor, la data preluării in mod abuziv a acestora.
În ceea ce privește suprafața de 350 mp. teren, expropriată prin D. nr.
4., reclamantul a arătat și în cuprinsul declarației autentificate prin Î. B. G.
H. T. sub nr. 1362/(...) că a primit despăgubiri și nu a solicitat restituirea acestei suprafețe prin notificarea formulată.
Pentru identificarea terenului situat în C.-N., B-dul Muncii (fostă str.
P.) instanța de fond a administrat proba privind expertiza tehnice în specialitatea topografie de către ing. B. I. (f.256-263 dosar fond).
Conform expertizei efectuate, cu ale cărei concluzii pârâtul a fost de acord și nu a formulat obiecțiuni, suprafața de 2268 mp. face parte parțial din imobilul cu nr. top. 16432. Pe terenul măsurat, având suprafața arătată, s-a constatat că nu există construcții definitive și nici rețele tehnico- edilitare. Ca și amplasament, terenul se află pe latura de nord, în spatele blocului de locuințe B., nr.101 și a blocului Bl.A2 nr. 87, Cămin de N. de pe B-dul M.
În urma identificării și măsurii terenului având datele arătate, expertul a propus restituirea în natură a suprafeței de 2268 mp. însă prima instanța a apreciat în mod just că este posibilă restituirea în natură a suprafeței de teren la care este îndreptățit reclamantul, respectiv 1564 mp., pe vechiul amplasament ce a rezultat în urma ultimului schimb efectuat, aceasta fiind suprafața solicitată de către reclamant prin notificare și nu suprafața de 2900 mp. pretinsă prin cererea de chemare în judecată.
Criticile pârâtului recurent privitoare la obligativitatea parcurgerii procedurii administrative ce reiese din interpretarea prevederilor art.26 alin.1 și alin.2 din L. nr.1., precum și incidența dispozițiilor art.16 alin.1 și alin.2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt apreciate de Curte ca fiind neîntemeiate și invocate pur formal, în condițiile în care reclamantul a dovedit că a parcurs procedura administrativă obligatorie, prin depunerea notificării, iar ulterior, fiind nemulțumit de dispoziția nr.1399/(...) emisă de pârât, a înțeles să o atace în procedura jurisidicțională pendinte.
Prevederile art.16 alin.1 și alin.2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 potrivit cărora dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect la restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, se predau pe bază de proces verbal de predare-primire S. C. C., pe județe, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, iar în situația în care notificarea nu este soluționată până la data intrării în vigoare a Legi nr.247/2005, dosarele se predau pe bază de proces verbal de predare- primire S. C. C., nu sunt aplicabile în speță deoarece pârâtul a emis o dispoziție de respingere a notificării formulată de reclamant, dispoziție care a fost atacată în condițiile legii, iar în urma stabilirii calității de persoană îndreptățită, reclamantului i s-au acordat măsuri reparatorii constând în restituirea în natură a terenului în suprafață de 1564 mp și nu despăgubiri.
Motivul de apel referitor la greșita obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată nu este fondat.
Curtea reține că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 274 alin. 1
C.pr.civ. potrivit cărora, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Din interpretarea acestui text legal rezultă cu evidență că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâtul este în culpă procesuală deoarece în mod nelegal a emis dispoziția contestată de reclamant, iar acesta a efectuat cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea cererii sale, în cuantum de 2240 lei reprezentând onorariu cuvenit expertului, onorariu care a fost încuviințat de tribunal și care nu poate fi micșorat în condițiile în care reclamantul a dovedit că l-a achitat, prin chitanța din data (...) (f.174 dosar fond) și prin chitanța din data (...) (f.17), potrivit prevederilor art.274 alin.2 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept Curtea, în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.3041 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M.C.-N. împotriva sentinței civile numărul 348 din 01 aprilie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține ca fiind legală și temeinică. În conformitate cu dispozițiile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 C.pr. civ. Curtea va obliga recurentul, aflat în culpă procesuală, să plătească intimatului F. T. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul avocațial dovedit prin chitanțele anexate la f.13. și f.15 din dosar. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M.C.-N. împotriva sentinței civile numărul 348 din 01 aprilie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului F. T. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 08 iulie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ A. A. M. GREFIER, Red.A.A.P. Dact.H.C./2 ex./(...) Jud.fond: E. L.;
| ← Decizia civilă nr. 41/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3767/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
