Decizia civilă nr. 274/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 274/A/2011
Ședința publică din 22 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR : ANA I.
GREFIER :C. B.
S-au luat în examinare- pentru pronunțare- apelurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. C.-N., S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN D. G. A F. P. C., B. L., F. E., SC F. 3+3 S., precum și apelantul declarat de către intervenienții R. A. și T. I., împotriva sentinței civile nr. 774/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul K. M. J., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 15 septembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 22 septembrie 2011.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 774/(...) a Tribunalul Cluj, a fost respinsă excepția inadmisibilității, a prescripției dreptului la acțiune, a lipsei calității procesuale active a reclamantei, a lipsei de interes, a lipsei calității procesuale pasive a S. Român prin M. E. și F., a lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Local al municipiului C.-N.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta K. M. I. împotriva pârâților S. Român prin M. E. și F., C. Local al municipiului
C.-N., SC F. 3+3 S. C.-N., F. E., R. A., B.( fostă C.) L..
A fost respinsă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul T. I. cu domiciliul procesual ales la C. avocat C. A. în C.- N., Bd. 21 D. 1918 nr. 25 ap. 2 jud. C.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare nr. 34/(...) încheiat de C. Local al municipiului C.-N. cu pârâta SC F. 3+3 S. având ca obiect apartamentul nr. 5 situat în C.-N., Piața U. nr. 13 prevăzut cu nr. top. 377/1/V înscris în CF col. 1. și CF individual 1. C.-N.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare nr. 40859/(...) încheiat de C. Local al municipiului C.-N. cu pârâta F. E. având ca obiect apartamentul nr. 9 situat în C.-N., Piața U. nr. 13, prev. cu nr. top. 377/1/IX înscris în CF col. 1. și CF individual
1. C.-N.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare nr. 40729/(...) încheiat de C. Local al municipiului C.-N. cu pârâtul R. A. având ca obiect apartamentul nr. 14 situat în C.-N., Piața
U. nr. 13, prev. cu nr. top. 377/1/XIV înscris în CF col. 1. și CF individual 1. C.-N.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare nr. 40544/(...) încheiat de C. Local al municipiului C.-N. cu pârâta C. L. având ca obiect apartamentul nr. 25 situat in C.-N., Piața U. nr. 13 înscris în CF col. 1. și CF individual 1. C.-N., nr. top.
377/1/XXV.
S-a dispus restabilirea situației de carte funciară prin radierea înscrierilor făcute în baza contractelor de vânzare-cumpărare declarate nule și reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea S. Român asupra apartamentelor mai sus menționate
În considerentele acestei sentințe, se reține că imobilele înscrise inițial în C.F. nr.4397 C., cu nr.top.377/2, compus din casă din piatră, la parter cu 3 localuri pentru prăvălii, 12 camere, 5 bucătării și dependințe; la etajul I 13 camere, 3 bucătării și dependințe; la etajul II cu 10 camere, 3 bucătării și curte, în suprafață de 318 stj.p. și cu nr. top.377/1; casă pe strada K. nr.4, în suprafață de 114 stj.p., au fost proprietatea lui N. C., văduva lui K. J. și a lui N. M. și N. M., conform înscrierilor de sub B 4, 7, 8 și 9 din această carte funciară.
În temeiul Decretului nr. 92/1950, imobilele descrise anterior, aflate în proprietatea antecesoarelor reclamantei, au fost preluate de către S. Român, cu titlu de naționalizare .
Imobilul cu nr.top. 377/2 a fost dezmembrat în data de 11 I. 1997 în imobilul cu nr.top. 377/2/1, teren cu construcții în suprafață de 824 mp. și cu nr.top. 3., teren curte, în suprafață de 321 mp., prima parcela transcriindu-se în C.F. col. 1. și C.F. ind. 22894, în favoarea S. Român.
Ca urmare a operațiunii de apartamentare, au rezultat 29 apartamente, înscrise in CF ind.1. C.-N., printre care si apartamentele nr. 5, 9, 14 si 25, care fac obiectul prezentei acțiuni.
C. Local al mun. C.-N., în calitate de reprezentant al S. R., a înstrăinat la data de (...) apartamentul nr.25 din imobilul situat in C.-N., P-ta U. nr. 13, jud. C., identificat sub nr. top.377/2/1/XXV in CF col. 1. si CF 1. C.-N., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 40544/(...) încheiat cu parata C. Lucrețiu (ulterior căsătorită B.), contract încheiat in temeiul Legii nr. 1.. Acest contract a fost încheiat ca urmare a sentinței civile nr. 4255/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 1255/2003, prin care a fost admisa acțiunea civilă formulată de reclamanta C. L. si a fost obligat pârâtul C. Local al M. C.- N. să încheie cu reclamanta un contract de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul nr. 27. A. nr. 25 a făcut apoi obiectul unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare, încheiată între pârâta B. L., in calitate de promitenta vânzătoare si intervenientul T. I., in calitate de promitent vânzător, antecontractul fiind notat in CF nr. 1. C.-N.
Pârâtul C. Local al mun. C.-N. a mai înstrăinat pârâtului R. A., apartamentul nr. 14 din imobilul situat in C.-N., P-ta U. nr. 13, jud. C., identificat sub nr. top. 377/2/1/XIV in CF col. 1. si CF 1. C.-N. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 40729/(...), încheiat în temeiul Legii nr. 1..
A. nr. 5 din același imobil a făcut obiectul contractului de asociere nr. 136/(...), modificat prin actele adiționale nr. 1/(...) si nr.
2/(...), intre C. Local al mun. C.-N. și pârâta SC F. 3+3 S. A. a fost vândut pârâtei prin contractul nr. 34/(...), in temeiul Legii nr. 550/2002 si HCL nr. 142/(...). Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat șiîn formă autentică, fiind autentificat de BNP K. A. B. sub nr. 2375/(...)
și a fost înscris în CF nr. 1. C.-N., nr. top. 377/2/1/V.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 40859 din (...), C. Local al municipiului C.-N. a înstrăinat pârâtei F. E. apartamentul nr. 9 situat în C.-N., Piața U. nr. 13 identificat sub nr. top. 377/2/1/IX în CF col. 1. și CF ind. 1., contract încheiat în temeiul Legii 1. (f. 10 dosar).
În calitate de succesoare a proprietarilor tabulari, respectiv de nepoată a lui N. C., căsătorită Krauzer, de succesoare a surorii sale N. M. și în nume propriu, conform actelor de stare civilă, reclamanta a solicitat, în temeiul Legii nr.10/2001, restituirea imobilelor litigioase, conform notificării nr.1044/26 octombrie 2001, înregistrată la executorul judecătoresc Boloș M..
Conform Borderoului de expediere a actelor, întocmit în data de 26
O. 2001 de către acest executor, notificarea în discuție a fost trimisă C. local al municipiului C.-N. sub nr. 61.958, borderoul purtând ștampila poștei și data de 26 octombrie 2001.
Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 4 din L. 10/2001, notificarea înregistrată face dovada deplină în fața fiecărei autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prev. la alin. 1, chiar dacă a fost adresată unei alte unități decât cea care deține imobilul.
Astfel, chiar dacă notificarea ar fi fost trimisă unei alte instituții, eraconsiderată o notificare perfect valabilă, urmând ca ulterior să fie trimisă unității deținătoare.
În concluzie, tribunalul a apreciat că reclamanta a făcut dovadaînregistrării la executorul judecătoresc a notificării nr. 1044/(...), în termenul legal prev. de art. 22 alin. 1 din L. 10/2001 fiind îndeplinite condițiile prevăzute de acest act normativ pentru declanșarea procedurii de restituire.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 alin 1 Cod pr.civ. tribunalul a analizat cu precădere excepțiile de fond invocate de pârâți care ar fi făcut de prisos soluționarea fondului,pe care le-a găsit neîntemeiate, având in vedere următoarele considerente:
O parte dintre aceste excepții au fost soluționate de judecătorie, însă, pornind de la dispozițiile art. 150 Cod pr.civ., ce prevăd că
„dovezile administrate de instanța necompetentă rămân câștigate cauzei";, fără să se pronunțe legiuitorul cu privire la păstrarea altor dispoziții sau demersuri procesuale date de instanța fondului, a apreciat că se impune rediscutarea și soluționarea excepțiilor de către instanța competentă.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes, invocate pârâți, cu argumentul că reclamanta nu a făcut dovada formulării în termen a notificării, tribunalul a apreciat netemeinicia acestora.
Conform Borderoului de expediere a actelor întocmit în data de 26
O. 2001 de către acest executor, notificarea în discuție a fost trimisă C. local al municipiului C.-N. sub nr. 61.958, borderoul purtând ștampila poștei și data de 26 octombrie 2001.
Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 4 din L. 10/2001, notificarea înregistrată face dovada deplină în fața fiecărei autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prev. la alin. 1, chiar dacă a fost adresată unei alte unități decât cea care deține imobilul.
Astfel, chiar dacă notificarea ar fi fost trimisă unei alte instituții, era considerată o notificare perfect valabilă, urmând ca ulterior să fie trimisă unității deținătoare.
În concluzie, reclamanta a făcut dovada înregistrării la executorul judecătoresc a notificării nr. 1044/(...), în termenul legal prev. de art. 22 alin. 1 din L. 10/2001 fiind îndeplinite condițiile prevăzute de acest act normativ pentru declanșarea procedurii de restituire.
Excepția lipsei de interes invocată de pârâta F. E. a fost apreciată de asemenea, neîntemeiată, întrucât reclamanta a solicitat restituirea în natură a apartamentelor în litigiu prin notificarea adresată C. Local al municipiului C.-N. Prin demersul de față, reclamanta urmărește întoarcerea apartamentelor în proprietatea S. Român, astfel încât restituirea în natură să devină posibilă.
Excepția lipsei de interes în formularea petitului de rectificare de carte funciară, invocată de pârâtul S. Român prin M. E. și F. a fost apreciată neîntemeiată, deoarece această cerere se grefează de regulă pe cererea in desființarea actului juridic ce a stat la baza înscrierii, insă rectificarea cărții funciare nu se realizează automat, fără o cerere in acest sens, așa cum pretinde pârâtul, susținerea acestuia fiind contrazisă de prevederile art. 34 și 36 din L. 7/1996.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost apreciată de asemenea nefondată.
Raportat la dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a) și art. 4 din L. 10/2001, calitatea procesuală activă a reclamantei rezultă din calitatea sa de fost proprietar al imobilului la data preluării, de succesibil al foștilor proprietari tabulari ai imobilului in litigiu și din formularea in termen a notificării, care are efectul repunerii sale in termenul de acceptare a succesiunii, fără a fi necesar să dovedească acceptarea succesiunilor după foștii proprietari tabulari, in termenul de 6 luni de la deschiderea acestora.
Excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C. Local al municipiului C.-N. a fost apreciată neîntemeiată, întrucât, deși nu are personalitate juridică, având in vedere prevederile art. 23 din L.
215/2001, are organe proprii de conducere, astfel încât , potrivit art. 41
Cod pr. civ. poate sta în judecată în calitate de pârât.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a S. Român prin
Ministerul Finanțelor Publice a fost apreciată ca fiind nefondată.
Chemarea in judecată a acestui pârât fost ocazionată de petitul având ca obiect restabilirea situației anterioare de carte funciară, S. Român apare înscris in CF 4937 C. sub B 11 iar prin restabilirea situației anterioare de carte funciară acest drept ar redeveni actual, prin raportare la disp. art. 20 și 36 din L. 7/1996, calitatea procesuală a acestui pârât este evidentă.
Excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de pârâta F. E. a fost apreciată, de asemenea, nefondată, întrucât cererea reclamantei în constatarea nulității actelor de înstrăinare este întemeiată pe dispozițiile art. 21 din L. 10/2001, astfel încât nu-i este aplicabil termenul special prevăzut de art. 45 din L. 10/2001, ci termenul prev. de art. III din Titlul I al Legii 247/2005, care a fost respectat in speță, întrucât reclamanta a luat la cunoștință despre încheierea contractelor a căror desființare o solicită numai in anul 2009, când in Primăria municipiului C.-N. le-a depus la dosarul nr. (...) al T. C.
Excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta B. L., nu este o excepție propriu zisă, ci este o apărare de fond, care nu se verifică, însă, având in vedere că reclamantei i s-a stabilit deja prin hotărâri judecătorești definitive îndreptățirea la măsuri reparatorii pentru 25 din cele 29 de apartamente din aceeași clădire, or aceasta înseamnă că implicit s-a recunoscut deja caracterul abuziv al preluării imobilului.
Acțiunea reclamantei a fost apreciată întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 5 din L. 10/2001 cu modificările
și completările ulterioare, sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative si, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea in participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum si orice închiriere sau subînchiriere in beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri si/sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi.
În speță, contractele a căror desființare a solicitat-o reclamanta au fost încheiate ulterior intrării in vigoare a Legii 10/2001, mai înainte de soluționarea notificării formulată in termen de reclamantă pentru restituirea în natură a întregului imobil preluat de către stat, deci inclusiv a apartamentelor in litigiu, astfel încât sunt lovite de nulitate absolută.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că, la momentul cumpărării, dobânditorii nu au avut cunoștință despre depunerea notificării, întrucât, spre deosebire de situațiile la care se referă art. 45 din L. 10/2001 republicată, în cazul înstrăinărilor ce intră sub incidența art. 21 din Lege, buna credință a cumpărătorilor nu înlătură sancțiunea nulității.
În temeiul disp. art. 34 pct. 1 din L. 7/1996 a dispus restabilirea situației de carte funciară prin radierea înscrierilor făcute în baza contractelor de vânzare-cumpărare declarate nule și reinscrierea dreptului de proprietate în favoarea S. Român asupra apartamentelor mai sus menționate.
Nu au fost acordate părților cheltuieli de judecată, întrucât, la formularea concluziilor orale reprezentantul reclamantei, acesta a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată, iar pârâții și intervenientul, căzuți in pretenții, potrivit art. 274 Cod pr.civ. nu sunt îndreptățiți la recuperarea acestora.
Î mpotriva acestei sentințe , au formulat în termen legal apel pârâții
și intervenientul accesoriu, solicitând schimbarea ei, în sensulrespingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În esență, apelurile pârâților cumpărători și a intervenientului accesoriu vizează aceleași împrejurări, respectiv că, în realitate, reclamanta nu a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, neexistând dovada că notificarea înregistrată sub nr. 1044/2001 la executorul judecătoresc a fost vreodată comunicată C. Local al municipiului C.-N., ea nefigurând în evidențele acestei instituții.
Reclamanta nu se poate prevala de dispozițiile art. 21 alin. 5 din L. nr. 10/2001, reținute de prima instanță, întrucât notificarea trimisă în baza acestei legi, chiar de s-ar presupune că a fost înregistrată, se referă la un alt imobil, respectiv la cel situat în Piața U. nr. 12 și nu la cel obiect al litigiului, situat în Piața U. nr. 13.
Chiar dacă s-ar trece peste această împrejurare, pârâții cumpărători au fost de bună credință, întrucât nu aveau cum să cunoască existența unei notificări greșit adresate și neînregistrate, ladata cumpărării, imobilul figurând ca nefiind solicitat spre restituire, iar, în cartea funciară nu a fost notată vreo acțiune prin care să se conteste cuprinsul ei.
Prima instanță a interpretat greșit dispozițiile art. 45 alin. 2 din L. nr. 10/2001, care obligă instanța să ia în considerare buna credință, aceste dispoziții neaplicându-se doar în situația de excepție, ce nu subzistă în speță, a preluării abuzive prin confiscarea averii în urma unor condamnări pentru infracțiuni de natură politică.
În cauză, nu doar dobânditorii, ci și vânzătorul a fost de bună credință, având convingerea comună și obiectivă că imobilul se află în circuitul civil și este liber de orice sarcini, prin nicio probă nedovedindu-se contrariul.
Reclamanta își invocă propria culpă, stând în pasivitate timp de 8 ani după data depunerii pretinsei notificări, fără a efectua vreun demers la C. Local, cumpărătorii neputând să afle chiar cu manifestarea unei maxime diligențe o astfel de împrejurare.
Art. 22 alin. 4 din L. nr. 10/2001 constituie o aplicație particulară a regulii prev. de art. 1182 C. civil, prevăzând că notificarea înregistrată la executorul judecătoresc dobândește dată certă, are un efect întreruptiv de prescripție și face dovadă deplină în ceea ce privește respectarea termenului prev. de art. 22 alin. 1, însă, o astfel de notificare, chiar cu dată certă, fără a fi înregistrată la C. Local al municipiului C.-N., nu poate, în mod obiectiv, investi unitatea deținătoare cu soluționarea ei.
În cauză, se aplică principiul aparenței în drept, ce protejează subdobânditorul de bună credință, acesta fiind în concordanță cu exigențele art. 1 din Protocolul nr. 1, impunându-se respectarea principiului securității raporturilor juridice nu doar în cazul fostului proprietar, ci și în acela al cumpărătorilor de bună credință.
Nu este de neglijat faptul că foștii proprietari se bucură de un sistem de măsuri reparatorii eficient, în timp ce cumpărătorii sunt puși în situația să-și piardă investițiile de o viață.
Pârâtul C. Local al municipiului C.-N. a arătat că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei capacității sale de folosință, raportat la dispozițiile art. 41 Cod proc.civ., întrucât conform dispozițiilor art. 21 din L. nr. 215/2001 a Administrației P. Locale, unitatea administrativ teritorială are personalitate juridică de drept public, aceasta fiind reprezentată în justiție de primar și nu de consiliul local, consiliul local neavând o astfel de atribuție, conform art. 23 din lege.
Nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 22 alin. 1 din L. nr.
10/2001, întrucât, în favoarea reclamantei, nu a fost emisă vreo dispoziție care să-i recunoască calitatea de persoană îndreptățită, pentru a putea solicita constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare.
Nefiind declanșată procedura de retrocedare în temeiul legii speciale, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. 5 din L. nr.
10/2001, ce interzic, sub sancțiunea nulității absolute, înstrăinarea imobilelor revendicate până la soluționarea procedurilor administrative.
Pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, în condițiile în care
Ministerul Finanțelor Publice nu apare, nici în contracte, nici în cartea funciară, ca fiind reprezentant al S. Român, dispozițiile art. 25 din
Decretul nr. 31/1954 aplicându-se doar în situațiile în care legea nu stabilește alte organe în acest scop, în contractele de vânzare-cumpărare, statul fiind reprezentat prin C. Local al municipiului C.-N.
Reclamanta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, reiterând, în esență, considerentele hotărârii obiect al acestuia.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 29 2 alin. 1 C. pr. civ., curtea apreciază că doar cel declarat de S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice este
fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce privește apelul pârâților cumpărători, acesta vizează, în esență, două aspecte, și anume, dacă:
- reclamanta a formulat sau nu notificare pentru imobilul obiect al prezentului litigiu,
- cumpărătorii au fost sau nu de bună credință, definirea noțiunii de bună credință, dacă buna credință este sau nu relevantă în ceea ce privește contractele de vânzare cumpărare încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr.
10/2001.
În ceea ce privește prima problemă, așa cum rezultă din răspunsul executorului judecătoresc la adresa instanței și actele depuse în copie anexate acestui răspuns (f. 129-133 dosar judecătorie), precum și din răspunsul pârâtului C. local al mun. C. N. la interogator (f. 127 din același dosar), reclamanta a formulat două notificări în aceeași zi, una cu nr. 1043/(...), având ca obiect imobilul situat pe C-lea T. nr. 72-112, ce nu constituie obiect al prezentului litigiu, notificare a cărei primire pârâtul o recunoaște, precum și notificarea cu nr. 1044/(...), având ca obiect imobilul înscris în CF 4397 C. cu nr. top. 377/2.
Ambele notificări au fost expediate C. local al mun. C. N. în aceeași zi, așa cum rezultă din borderoul purtând ștampila poștei din data de (...) (f. 133 dosar judecătorie), consiliul local recunoscând doar primirea primei notificări. Cu privire la a doua, răspunsul la întrebarea 4 din interogator este evaziv, arătându-se doar că această notificare „nu a fost depusă în termenul legal";, fără a se arăta explicit că nu a fost depusă deloc la această instituție.
Oricum, în condițiile în care ambele notificări au fost trimise în aceeași zi, reclamanta nu este în culpă pentru neînregistrarea uneia dintre acestea în evidențele instituției căreia i-a fost adresată, notificarea fiind trimisă în termenul prevăzut de lege, indiferent de instituția în culpă pentru neînregistrare, care, însă, față de probele administrate, nu poate fi decât consiliul local.
Pârâții au invocat împrejurarea că notificarea se referă la imobilul situat în P-ța U. nr.12, iar ei au cumpărat apartamente din imobilul situat la alt număr administrativ, respectiv 13. În realitate, așa cum rezultă din cuprinsul CF 4397 C. (23-25 dosar judecătorie), parcela cu nr. top. 377/2, pentru care reclamanta a formulat notificare, era situată în P-ța U. nr. 12, conform înscrierii din cartea funciară, ulterior, prin schimbarea numărului administrativ, dobândind nr. 13, o parte, cuprinzând terenul și construcția aferentă fiind transcrisă în CF col. 1. C. (f. 26-29 dosar judecătorie), precum și în cărțile funciare individuale ale apartamentelor ce compun imobilul, evidențiate în cuprinsul cărții colective.
Buna sau reaua credință a cumpărătorilor este irelevantă, așa cum corect a reținut prima instanță, art. 45 alin. 2 din L. nr. 10/2001 republicată referindu-se la contracte încheiate anterior intrării în vigoare a legii speciale de restituire. În ceea ce privește contractele încheiatedupă această dată, nu se aplică principiile generale ale nulității, în sensul că poate fi invocată eroarea comună, invincibilă, pentru a înlătura efectul nulității de desființare a actului subsecvent, întrucât se aplică dispozițiile legii speciale, care prevede doar că nu pot fi înstrăinate imobilele pentru care au fost formulate notificări, până la soluționarea acestora, altminteri ar putea fi realizate conivențe frauduloase între unitatea deținătoare și posibilii cumpărători, cum există posibilitatea să fi fost și în cauză, fiind suficientă neînregistrarea notificării de către instituția căreia i se adresează sau simpla declarație a acesteia față de cumpărători că nu a fost înregistrată o astfel de notificare.
Nu este vorba de un drept la un bun în sensul art. 1 din
Protocolul 1, întrucât chiriașii nu sunt protejați prin legea specială de restituire, ei neavând drept de cumpărare, pentru a deveni proprietari, în condițiile formulării unei notificări.
M.ivarea referitoare la investirea economiilor de o viață și posibilitatea despăgubirii fostului proprietar sau a succesorilor acestuia nu are nicio relevanță și nici nu subzistă, întrucât interesul cumpărării acestor imobile de la stat și nu a unora similare pe piața liberă îl reprezintă tocmai prețul extrem de avantajos prevăzut de L. nr. 1.. Cât despre despăgubirea efectivă oferită foștilor proprietari, jurisprudența CEDO, departe de a fi în acest sens, a condamnat statul român pentru ineficiența mecanismului de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent.
În ceea e privește apelul C. local al mun. C. N., acesta are calitate procesuală pasivă și capacitatea de a sta în justiție ca pârât în condițiile art. 41 alin. 2 C. pr.civ., fiind vânzător în contractele a căror nulitate se cere, acestea neputând fi desființate fără chemarea în judecată a tuturor părților. De altfel, jurisprudența constantă a instanțelor în cauzele cu acest obiect este în acest sens, respectiv a calității consiliului local și nu a unității administrativ teritoriale. Oricum, în contractele de vânzare cumpărare nu este trecut consiliul local în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale. Chiar de s-ar aprecia că a încheiat contractele în calitate de administrator al bunurilor din patrimoniul unității administrativ teritoriale, are calitatea de a sta în justiție tocmai în considerarea acestei împrejurări.
Celelalte motive din apelul acestui pârât au fost deja analizate, fiind comune cu cele din apelul pârâților cumpărători.
Apelul S. prin Ministerul Finanțelor Publice este, însă, fondat, întrucât, deși se dispune restabilirea situației anterioare în sensul de a fi reînscris dreptul de proprietate al S. Român, anterior anului 1990, imobilul era în folosința Sfatului popular al Orașului C., așa cum rezultă din cuprinsul CF nr. 4397 C., înscrierea de sub B12 (f. 24 verso dosar judecătorie), acesta fiind motivul pentru care a putut fi înstrăinat de consiliul local, nefiind aplicabile dispozițiile art. 25 din Decretul nr.
31/1954.
În temeiul art. 296 C.pr.civ., curtea,
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite apelul declarat de pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 774 din 22septembrie 2010 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă parțial, în sensul că respinge acțiunea față de pârâtul apelant, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Menține restul dispozițiilor.
Respinge ca nefondate apelurile pârâților C. LOCAL AL M. C.-N., B. L., F. E., SC F. 3+3 S., R. A. și cel declarat de intervenientul accesoriu T.
I..
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A. C. ANA I. C. B.
Red. CAA dact. GC
12 ex/(...)
Jud. primă instanță: C. V. Balint
| ← Decizia civilă nr. 2195/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2463/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
